Ce monument al naturii e în poza de mai jos?
Ieri am prezentat Biserica evanghelică reformată din orașul Simeria, jud.HUNEDOARA.
Biserica evanghelică reformată din orașul Simeria, județul Hunedoara, este un vechi și frumos lăcaș de cult, situat pe Strada 1 Decembrie 1918, la nr. 3. Biserica a fost construită în jurul anului 1896 având un înalt și frumos turn. Biserica de azi nu mai are vechiul turn, probabil o fi căzut la vreun cutremur, dar tot frumoasă a rămas.
-->
Răspunsuri
ora 11.06 - 1 raspuns
Piatra Altarului din Cheile Bicazului (Harghita)
Piatra Altarului este masivul stâncos cel mai impunător al Cheilor Bicazului.
Cum locurile sunt pline de legende, și această creastă impunătoare are o poveste care spune că aici, dacii liberi țineau ceremoniile de cult.
Înălțimea lui este de 1154 metri, fiind mai mic față de vârfurile din jur, însă spectaculos pentru turiști și atrăgător pentru alpiniști.
Primii cuceritori ai acestui turn de calcar, au fost alpiniștii brașoveni Csallner Ervin și Goldschmidt Waldemar în dată de 8 septembrie 1934. Parcurgând traseul până în top, încă mai regăsim vechi spițuri bătute acum câteva zeci de ani în urmă.
Piatră Altarului a avut și vizitatori mai puţîn obișnuiți, legendari, precum Keresztes Zoltán, din Joseni, primul care a urcat pe turnul Bardosului în port popular, fără echipament de alpinist.
Cheile Bicazului sunt chei situate în partea centrală a Munților Hășmaș, în nord-estul României în județele Neamț și Harghita, dezvoltate în calcare jurasice. Se află în partea centrală a culmii estice Tulgheș-Valea Rece a Masivului Hășmaș. Axul principal al acestora este reprezentat de către râul Bicaz.
Monument al naturii, sunt incluse ariilor protejate de interes național, Cheile Bicazului din județul Neamț și Cheile Bicazului și Lacul Roșu din județul Harghita, fiind situate în aria de protecție integrală a Parcului Național Cheile Bicazului - Hășmaș.
Sunt străbătute de către drumul transcarpatic DN12C, care leagă orașele Gheorgheni și Bicaz și face legătura între Transilvania și Moldova, aflându-se între Lacul Roșu în amonte și localitatea Bicaz-Chei, în aval.
În amonte încep la limita estică a stațiunii Lacu Roșu la km 26,5 și se termină în aval la km 34 al DN12C. Conform alpinistului Emilian Cristea, ele se împart în 4 sectoare:
Sectorul I „Între chei”: km 26,5-28,7, între limita estică a stațiunii Lacu Roșu și Poarta de Piatră. Sectorul este limitat la stânga de peretele sud-estic al Suhardului Mic și pantele de început ale Muntelui Cupaș, despărțite de pârâul Cupaș. Deasupra și în apropiere de confluența Cupașului cu Bicazul, se află peștera Suhard. Pe partea dreaptă a cheilor, în aval de confluența cu Cupașul se află vârful Surduc, de unde pornește pintenul în care este tăiată de către șosea, Poarta de Piatră.
Sectorul II „Polițele Bardosului”: km 28,7-31, între Poarta de Piatră și Gâtul Iadului. Este dominat la stânga de Piatra Altarului (sau Turnul Bardosului) și la dreapta de Muntele Piatra Poienii, care trimite spre vale un pinten prin care a fost săpat tunelul Lacu Roșu. Pe partea stângă, lângă Piatra Altarului, în amonte de aceasta se află confluența cu pârâul Lapoș și respectiv accesul spre Cheile Lapoșului. În aval de tunel se desfășoară serpentine ale șoselei, pe o lungime de aproape 1 km. După o porțiune mai strâmtă delimitată la stânga de Polițele Bardosului, se ajunge mai întâi într-o porțiune mai largă, unde se află pe dreapta confluența cu Bicăjelul și respectiv accesul spre Cheile Bicăjelului. Înainte de deschiderea văii spre zona de confluență, la dreapta se înalță Turnul Negru.
Sectorul III „Gâtul Iadului”: km 31-32,2. Este o porțiune strâmtă, cu un veritabil aspect de canion. La dreapta se află Piatra Surducului. La km 32, pe stânga se află Gura Bardosului, de unde peisajul devine mai puțin sălbatic.
Sectorul IV „Sfârșitul Cheilor”: km 32-34, în aval de Gâtul Iadului, într-o zonă mai largă cu pante mai puțin înclinate, în care apar conglomerate. În dreptul km 34, la intrarea în comuna Bicaz-Chei, pe stânga se află confluența cu pârâul Șugău și Cheile Șugăului. Dincolo de Șugău se află stîncile Munticelului și coloana înaltă a Pietrei Glodului (care nu mai aparțin de Cheile Bicazului).
Privelişte de pe Piatra Altarului...