Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat clădirea Colegiului unitarian - CLUJ- NAPOCA.
Colegiu unitarian din municipiul Cluj-Napoca, denumire actuală - Liceul Unitarian „János Zsigmond”, este o instituție de învățământ liceal, fondată în acest oraș în anul 1557 de către Episcopia Unitarină. Adresa de corespondență a instituției este Bulevardul 21 Decembrie 1989, nr.9. Imediat după reforma protestantă instituția a funcționat în veche mănăstire dominicană din Cluj, apoi în clădirea din stânga Bisercii Unitariene. Din anul 1901 instituția funcționează în clădirea proiectată de către Lajos Pakey (fost elev al acestui liceu) de pe bulevardul 21 decembrie 1989, în dreapta Bisericii Unitariane. În timpul primului război mondial clădirea colegiului a devenit spital militar. Edificiul a suferit mari distrugeri, iar reparaţiile au evoluat foarte lent, treptat. Începând din anul 1911 a fost înfiinţată în clădire o şcoală unitariană de fete. În anul 1948 clădirea a fost naţionalizată, devenind în acelaşi timp şcoală de stat pentru băieţi. Timp de mai mulţi ani a purtat denumirea de Şcoala nr. 7, începând din anul 1957 a preluat numele de Brassai Sámuel, iar apoi din anul 1977 funcţionând ca liceu industrial. De la începutul anului 1990 îşi începe aici activitatea Liceul Teoretic Brassai Sámuel, care, începând din anul 1993 funcţionează în clădire paralel cu Colegiul Unitarian János Zsigmond. În anul 2010 clădirea revenit bisericii unitariene, adăpostind azi următoarele instituţii: Colegiul Unitarian János Zsigmond, grădiniţa unitariană şi birourile centrale ale episcopieie unitariene. Astăzi în liceu învață circa 800 de elevi, existînd clase cu profil de informatică și filologie.Școala s-a redeschis în primii ani de la schimbarea regimului (1993) și s-a angajat să continue și să cultive tradiții nobiliare de secole. Scopul de bază al Colegiului Unitar János Zsigmond este de a forma intelectuali care, pe lângă un grad înalt de competență profesională, se angajează să păstreze și să sporească valorile universale. Edificiul este construit pe un plan dreptunghiular, cu patru aripi ce înconjoară curtea interioară, faţada principală fiind spre bulevardul 21 Decembrie 1989. Faţada principală este articulată cu o bază înaltă, profilată, străpunsă de golurile subsolului, o friză între etajele superioare, decorată cu medalioane şi ghirlande de flori şi o cornişă profilată, susţinută de un şir de console decorate cu frunze de acant. Articularea verticală a faţadei principale este asigurată prin două rezalite de colţ de câte o axă şi un rezalit central, cu cinci axe de goluri. Toate cele trei rezalite sunt încoronate de atici decorate de câte un şir de baluştrii, etajele superioare ale rezalitelor fiind articulate de pilaştrii de înălţimea a două etaje, cu capitele compozite, rezalitul central fiind încoronat de un fronton triunghiular. În axele frontonului rezalitul central este articulat cu semicoloane. Ferestrele de la primul etaj a rezalitelor de colţ sunt flancate de nişe cu închidere semicirculară, decorate cu rocaille-uri, ferestrele de la etajul al doilea fiind flancate de panouri dreptunghiulare. Ferestrele de la parter sunt dreptunghiulare, cele de la primul etaj au închidere semicirculară, cu chenare din tencuială, ferestrele de la etajul al doilea sunt simple, dreptunghiulare, fără chenare. În axa centrală a parterului se deschide intrarea clădirii, încoronată de un fronton triunghiular, încadrată fiind de o pereche de pilaştrii cu capitele dorice, aşezate pe postamente înalte, decorate cu panouri adâncite. Articularea faţadelor laterale şi a celei din spate este identică cu articularea faţadei principale. Rezalitele centrale ale faţadelor laterale au opt axe, fiind articulate doar de pilaştrii. Rezalitele de colţ ale faţadei dinspre str. Brassai au câte două axe, articulate de pilaştrii, rezalitul central având nouă axe, suprafaaţa faţadei fiind articulată de ferestre şi de bosajul de la colţuri. În axa centrală a parterului se deschide o poartă carosabilă, cu închidere semicirculară, ce conduce printr-un gang îngust spre curtea interioarăa imobilului. Poarta este flancată de câte o nişă cu închidere semicirculară, toate aceste elemente fiind încadrate de o pereche de pilaştrii dorici care susţin un antablament clasic, compus dintr-o arhitravă înaltă şi o cornişă profilată. Faţadele dinspre curte sunt articulate de o baza înaltă, străpunsă de şirul golurilor de aerisire ale subsolului, de două brâuri profilate şi de o cornişă profilată, suprafaţa parterului fiind striată orizontal, iar cea a etajului fiind plană. Dintre faţadele dinspre curte cea mai accentuată este faţada aripii principale, fiind articulată de un rezalit central cu cinci axe. Cele trei axe ale rezalitului ies deasemenea din planul rezalitului într-un al doilea rezalit. Faţadele dinspre curte sunt străpunse la subsol, parter, la etajul al doilea şi al treilea de ferestre dreptunghiulare, iar la primul etaj de ferestre cu închidere semicirculară, având chenare din tencuială. Etajul al doilea şi al treilea al rezalitului este articulat de pilaştrii cu baze înalte şi capiteluri compozite, pilaştrii având înălţimea a două etaje, ferestrele rezalitului fiind la ambele nivele dreptunghiulare. Deasupra ferestrelor faţada este decorată cu un panou adâncit circular, flancat de câte un panou dreptunghiular. Pe faţadele dinspre curte se deschid trei porţi, poarta pietonală ce conduce spre casa scărilor a aripii principale, o poartă pietonală ce duce spre sălile aripii de est respectiv poarta carosabilă a aripii de nord. Poarta de sud este dreptunghiuală, prevăzută cu o cornişă profilată. Poarta de nord are închidere semicirculară, încadrată de lesene tratate în rustica şi o cornişă profilată. Aripa principală a clădirii adăposteşte birourile şi sălile de clasă grupate în două caturi, aripile laterale fiind compuse din câte un coridor de acces din care se deschide şirul sălilor de clasă. În aripa principală, în axa centrală a parterului se află holul intrării, care comunică cu casa scărilor ce conduce spre birourile centrale ale episcopiei, spre sala de consiliu, sala festivă şi spre sălile de clasă. Pereţii holului şi a casei scărilor sunt decoraţi cu pilaştrii dorici, care sprijină cornişe profilate, cornişa din hol fiind accentuată şi cu şir de ghirlande, atârnate sub cornişă. În câmpurile delimitate de pilaştrii în hol se află plăci comemorative din marmură neagră, încadrată de chenare din tencuială, cu inscripţii referitoare la circumstanţele construirii clădirii. În cele mai accentuate puncte ale holului se află bustul a două mari personalităţi unitariene, al lui Mózes Berde, recunoscut pentri sprijinirea financiară a instituţiei, şi al lui Sámuel Brassai, primul director al colegiului. Busturile sunt aşezate pe socluri înalte, încadrate de câte un fundal arhitectonic, realizat din marmură albă de Carrara. Scările holului şi a casei de scări sunt prevăzute cu pervazuri decorate cu motive geometrice perforate, pervazurile fiind decorate în punctele de cotitură cu urne antichizante din piatră. Câmpurile delimitate de pilaştrii dorici din casa scărilor sunt decorate cu panouri dreptunghiulare goale. Clădirea colegiului este un imobil monumental, care poartă toate caracteristicile arhitecturii lui Lajos Pákei, cum ar fi faţadele eclectice, dominate de detalii antichizante şi neorenascentiste, articulate de frontoane triunghiulare, susţinute de semicoloane şi suprafeţele interioare, articulate de pilaştrii dorici, precum pervazurile scărilor interioare, decorate cu motive traforate geometrice şi urne antichizante.
-->
Răspunsuri
ora 13.18 - 2 raspunsuri
Vila „Livia”, fostă Vila „Băncii”, 1888, CS-II-m-B-11027, Str. Zăvoi 38, Băile Herculane, Județul Caraș-Severin
Vila a fost construită de către un ofiţer român în anul 1888. Clădirea este ridicată pe trei niveluri. Faţadele sunt împărţite în trei registre, corespunzând fiecărui nivel.
Din punct de vedere stilistic, edificiul face apel la un limbaj arhitectural care aminteşte de soluţii renascentiste, încadrându-se în curentul neorenascentist. Logiile, frontoanele, turnul, ancadramentele ferestrelor sunt elementele care conferă unicitatea imobilului.
După 1990, vila a fost restaurată de Banca Naţională a României. În prezent funcţionează ca locuinţă de protocol, aflată în proprietatea statului român.
Noroc cu zilele de naştere, că mi s-a reamintit că mai există acest site...
Încerc să intru şi eu în "competiţie", dacă nu e cu supărare....
VILA LIVIA / THE “LIVIA” VILLA | BĂILE HERCULANE
Vedere/carte poştală Băile Herculane -Vila Livia - circulata 1925
Fiți binevenit! Nu e neapărat o competiție ci un joc (instrument) de a ne reaminti și cunoaște mai bine frumusețile țării (cele mai importante monumente de cultură și arhitectură și chiar naturale)
Afișarea întrebării se face după ora 11.00 a zilei, iar omologarea răspunsurilor se face a doua zi la ora 11.00. Cel care răspunde primul (cu numele monumentului și localitatea) primește 2 puncte, toți ceilalți primesc câte un punct. Mult succesl
E suficientă nominalizarea monumentului , dar dacă se adaugă și poze ori informații suplimentare, cu atât mai bine!