23 Aprilie - Concursul "SĂ NE CUNOAȘTEM ȚARA"

[Victor Bivolu]

Ce monument e in poza de mai jos?

Ieri am prezentat clădirea Clubului școlar sportivv din municipiul Mediaș - SIBIU.

 

Clubul sportiv școlar din municipiul Mediaș, județul Sibiu, denumire veche – Turnhalle (clădirea cu turn) își are sediul într-o veche și frumoasă clădire cu statut de monumnet istoric. La începuturi aici a fost  Sala de gimnastică a Școlii evanghelice din oraș. Începând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, practicarea sporturilor prinde un avânt deosebit în ţările europene. Este perioada în care încep să apară numeroase cluburi şi asociaţii sportive şi sunt consemnate multiple competiţii şi întreceri. Inclusiv la Mediaş acest avânt prinde din ce în în ce mai mult contur, prin urmare în cursul anului 1847 sunt puse bazele Asociaţiei de Gimnastică (Turnverein), una dintre cele mai importante şi longevive asociaţii medieşene. O mare realizare pe plan local a Turnverein a fost construirea primei săli de gimnastică de la Mediaş (utilizată inclusiv în perioada actuală în cadrul Clubului Sportiv Şcolar Mediaş), în perioada anilor 1877-1879, pe terenul donat de către Eduard Theil, aflat în fosta Piaţă a Lemnelor, lângă Turnul Forkesch (astăzi Strada Cloșca). Proiectul este realizat de către arhitectul medieşean Friedrich Maetz, stabilit la Cluj, iar execuţia lui s-a derulat în cursul anului 1879. Construcţia în sine se aseamănă foarte mult cu forma şi structura pe care o au diferite biserici sau bazilici. Corpul principal este ridicat într-un plan patrulater, iar două turnuri adosate flanchează faţada clădirii. Arhitectura turnurilor este una deosebită şi impunătoare totodată, îndeosebi datorită teraselor superioare prevăzute cu creneluri. Acelaşi tip de decor, al crenelurilor, a fost utilizat şi în cazul faţadei corpului central, realizată din trei laturi scoase în rezalit. Îndeosebi ferestrele întâlnite la cele două turnuri şi-au păstrat forma lor iniţială, fiind decorate în partea superioară cu ancadramente sub formă de creneluri flancate de turnuri. În mediul şcolar din Transilvania şi chiar din Imperiul Habsburgic, primele idei şi încercări de introducere a gimnasticii ca obiect în planul de învăţământ i-au revenit umanistului medieşean Stephan Ludwig Roth  încă din perioada anilor 1823-1824, când afirma că „educaţia fizică trebuie să dea corpului tinerilor putere şi vioiciune”. Atunci dascălul progresist s-a lovit de împotrivirea colegilor săi de breaslă mai conservatori, dar iniţiativele sale au fost puse în practică câteva decenii mai târziu, iar pentru acest scop Mediaşul a ridicat o clădire cu totul deosebită la vremea sa. Astăzi Clubul Sportiv Şcolar (CSȘ) Mediaş numără în prezent cinci secţii: atletism, baschet, fotbal, handbal fete şi tenis de câmp. În cadrul acestora activează 492 sportivi şi 17 profesori și antrenori. Instituția dispune de o bază sportivă proprie, compusă din sală de jocuri sportive, sală de forţă, terenuri în aer liber de baschet, handbal, fotbal, tenis de câmp şi dotări anexe, centrală termică, vestiare şi grupuri sociale.

[Victor Bivolu]

ORA 18.31 - 3 RASPUNSURI

[Matei Ioaniţiu]

 

 

Biserica „Sfântul Nicolae”-Tabaci din Vălenii de Munte, Prahova 1833

[Ioan Muntean]

 

BISERICA SFÂNTUL NICOLAE TABACI VĂLENII DE MUNTE, JUDEŢUL PRAHOVA (1833)

Cod LMI: PH-II-m-A-16837.01

 

Biserica Tabaci din Valenii de Munte, cu hramul Sfantul Mare Ierarh Nicolae, este o biserică încărcată de tradiţie şi de istorie. Această biserică de cartier este un locaş din vremea existenţei breslelor, ea fiind biserica tăbăcarilor care s-au stabilit aici, mai aproape de apă, pentru prelucrarea pieilor.

Pisania zugravită de deasupra uşii de intrare are următorul cuprins: “Această sfantă şi dumnezeească biserică s-a ridicat din temelie, întru cinstea şi slava Sfântului Ierarh Nicolae, a Sfântului Mucenic Gheorghe, a Sfântului Spiridon şi a Sfântului Sava cel Sfinţit în zilele luminatului împărat Nicolae Pavlovici, fiind episcop Chiesarie, de robii lui Dumnezeu Radu Jipa, Sandul Popică, Ioniţă Lăzăroiu, Andreiu Olteanu, Mârzea Medelnicer, Dumitru Buzăeanu, Ignatie Chirănoiu, Anghel Tabacu, 1832”.

Pentru fixarea în timp s-a folosit îndemânarea zugravului Gavriil Andronescu pe icoanele din tâmplă, datând din anul 1833. Colectivul de pictori în frunte cu maestrul Ion Chiriac, care au restaurat parţial unele registre în anul 2002 au dat peste o datare cu mult mai devreme, şi anume, anul 1804. Localnicii spun că mai întâi ar fi fost o mică bisericuţă din acel an.

ARHITECTURA

Construcţia bisericii s-a făcut pe un teren a cărui suprafaţă a fost determinată de posibilitatea locuitorilor de a îngrădi doar într-o zi, toata suprafaţa locului ce va rămâne al bisericii. Atât au putut să cuprindă între gardurile provizorii.

În exterior, biserica Tabaci seamănă cu biserica Filip din Vălenii de Munte şi cea de la Ogretin. Acoperişul cu pante domoale se termină cu streaşina mare ca să arunce apa ploilor. O teslă se înalţă deasupra pronaosului. Clopotniţa este din piatră de râu şi permite trecerea pe sub două arcuri de cărămidă.

Biserica se compune dintr-o navă, tâmplă de zid. Pronaosul este despărţit de naos printr-un zid cu despărţituri. Tâmpla e de zid, iar cadrele uşilor din piatră, cu împodobiri în arc. Pronaosul se sprijină pe opt coloane. Arcurile sunt semicirculare şi se leagă prin drugi de stejar ciopliţi simplu.

PICTURA

Pictura a fost interpretată de Victor Brătulescu în Buletinul Comisiunii Monumentelor istorice. Biserica are o pictură exterioară care o impune printre altele. Scene cu Sfantul Gheorghe care inţeapă balaurul, Sfantul Nicolae, cai în roşu, mulţi cai înaripaţi care predomina registrele exterioare.

Un registru pictural înconjoară zidurile cu medalioane rotunde, cu sfinţi şi mănunchiuri de flori cu colorit bine armonizat. Picturile exterioare şi interioare au fost refăcute prin eforturi considerabile ale restauratorilor.

A fost refacută şi anexa compusă din doua camere cu prispă şi pivniţă. Aici, spun bătrânii, ar fi fost prima şcoală pentru copiii tăbăcarilor. Documente nu sunt, dar logica ne îndeamnă să luăm în seamă această părere pentru că cea mai apropiată şcoală la vremea aceea era la Mănăstire.

Actualul preot Gheorghe Bariceanu (anul 2004) este în posesia unui proiect pentru constructia unei case sociale destinată hramului şi un spatiu destinat oamenilor nevoiaşi.

 

 

[Marin Anghelescu]

Biserica „Sfântul Nicolae”-Tabaci din Vălenii de Munte, Prahova 1833