CE MONUMENT E IN POZA DE MAI JOS?Ieri am prezentat Ateneul Popular - FOCȘANI
Aici admiri o veche carte poștală reprezentând Ateneul Popular Maior Gheorghe Pastia din municipiul Focșani. În secolul al XIX-lea, noțiunea de ateneu desemna „așezămintele în care oamenii de litere și știință țineau cursuri și lecturi publice neoficiale”. Conform statutului din anul 1900, Societatea Științifică, Literară și Muzicală „Ateneul Milcov” avea menirea de a contribui la propășirea culturală a focșănenilor, prin susținerea unor conferințe, cursuri, manifestări și editarea unor publicații, precum și înființarea unei Școli pentru adulți și a Școlii de muzică. Societatea se compunea din trei categorii de membri: activi, onorifici și sprijinitori. În același an (1900) a fost aleasă conducerea Societății „Ateneul Milcov” formată din personalități precum: Grigore Alexandrescu, C.Lupu, C.Giurescu, D.F.Caian etc. Existența Ateneului Popular din Focșani, monument istoric, este legată de personalitatea maiorului Gheorghe Pastia, care a ctitorit și Teatrul din orașul de pe Milcov. Cu începere din anul 1926, efortul financiar al acestuia s-a canalizat și în direcția construirii unui local pentru Ateneul Popular din localitate, edificiu care-i va purta numele. În conformitate cu actul de donație, maiorul Gheorghe Pastia s-a implicat în construirea Ateneului Popular: s-a ocupat de procurarea materialelor, a încheiat angajamente cu maiștrii, a efectuat plăți, a supravegheat și a condus lucrările pe șantier. În anul 1927 începe construcţia acesti edificiu, după planurile arhitectului Frederich Mandel, care a construit o clădire în stilul neobrâncovenesc, cu subsol, parter şi etaj care dăinuieşte şi astăzi. La 29 mai 1927 a avut loc depunerea pietrei fundamentale la Ateneul Popular în prezenta ministrului de interne O.Goga , a lui V.Goldis, Petru Groza si altor senatori, deputati, prefecți și primari. Construit în stilul românesc al arhitecților Ion Mincu, Petre Antonescu, S.Vasilescu, Frederich Hamel, recepția Ateneului Popular a avut loc în anul 1945. Accesul în cladire se face pe o scară de mozaic, printr-o ușă în patru canate. Din holul principal, se ajunge la etaj, unde se intră separat, fie în balconul sălii de spectacole, fie în cele trei camere amplasate pe latura de nord.
***
Gheorghe Pastia (1848 – 1929) a fost un filantrop român focșănean, care a realizat, prin donarea întregii sale averi, două instituții fundamentale de cultură în orașul Focșani: Teatrul Municipal și Ateneul Popular, care îi poartă numele “Maior Gheorghe Pastia”. Iată o parte din actul de donație al acestui filantrop vrâncean: “Văzînd necesitatea pentru orașul Focșani de a avea un templu al artei, am găsit cu cale din economiile agonisite și după stăruința cetățenilor mei, să construiesc în anul 1908 un Teatru, așezat în centrul orașului Focșani, orașul meu de naștere, pentru a servi ca locaș de cultură și educație națională. Întrucît această instituție are nevoie de venituri mari și sigure, cît și pentru a fi ferită să nu fie supusă tuturor umilințelor, m-am hotărît să mai construiesc în orașul Focșani încă o operă de cultură numit Ateneul Popular "Maior Gheorghe Pastia", ce l-am donat Primăriei Focșani, cu obligațiunile stipulate într-însul ca din venitul lui să formeze un fond inalienabil și achitabil conform art. 3 din acel act, a căror venituri vor servi pentru mărirea și întreținerea Teatrului "Maior Gheorghe Pastia", fără ca să i se poată schimba vreodată destinația și fiindcă n-am moștenitori direcți și sînt în vîrstă înaintată, las toată averea mea mobilă și imobilă ce se va găsi la încetarea mea din viață Executorilor mei Testamentari ca împreună cu Primarul Orașului Focșani să administreze această avere pentru întreținerea Teatrului "Maior Gheorghe Pastia", instituțiune de cultură ce-am construit cu propriile mele mijloace, în acest oraș.” Gheorghe Pastia a îmbrățișat cariera armelor și a participat la războiul de independență, fiind comandantul Companiei I din Regimentul 5 Linie. Vitejia de care a dat dovadă a fost răsplătită cu numeroase ordine și medalii românești și rusești. În 1886 a renunțat la cariera militară, a venit acasă pentru a se ocupa de moșia familială. A fost membru al Partidului Conservator, ocupând funcții importante: trei ani subprefect de Râmnicu-Sărat, senator de Râmnicu-Sărat și deputat, începând cu anul 1911. În 2004 a fost dezvelit bustul maiorului Gheorghe Pastia, realizat în bronz, operă a sculptorului Gabriel Tăicuțu, amplasată pe esplanada din fața Teatrului Municipal din Focșani.
-->
Răspunsuri
ora 11.02 - 5 raspunsuri
Muzeul Vasile Pârvan, Bârlad
MUZEUL VASILE PÂRVAN DIN BÂRLAD, ROMÂNIA
Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad
Muzeul Vasile Pârvan din Bârlad
Muzeul Vasile Pârvan din Bârlad
„Muzeul „Vasile Pârvan” este un muzeu județean din Bârlad, amplasat în Str. Vasile Pârvan nr. 1, care poartă numele istoricului și arheologului Vasile Pârvan. Înființat în 10 aprilie 1914, primește denumirea de Muzeul Vasile Pârvan abia în 1957. A debutat cu secția de arheologie-istorie-numismatică și pinacotecă. În anul 1956 ia ființă secția de științele naturii, iar în 1965 secția denumită Oameni de seamă ai Bârladului. Muzeul a fost creat la inițiativa prof. Stroe Belloescu și a câtorva intelectuali bârlădeni. Pe parcursul existenței muzeului, colecțiile sale s-au îmbogățit grație donațiilor provenite din partea unor mari personalități. În 1993 s-a deschis Muzeul Colecțiilor, în cadrul căruia sunt expuse șase colecții donate pe parcursul celor 84 de ani de preot stavrofor Gheorghe Ursăcescu, prof. Ion Chiricuță, dr. Marcel Vainfeld, col. ing. Ion Negoescu, actrița Clody Bertola, prof. George Ivașcu. Muzeul deține mai multe sedii, cel principal fiind Palatul central, monument de secol al XIX-lea, fost sediu al Prefecturii județului Tutova. Alte sedii sunt: Casa Sturdza, monument datând din 1818, fostă casă particulară; Casa Miclescu, din secolul al XIX-lea, fostă casă particulară. În muzeu sunt conservate și expuse piese de arheologie (depozit de bronzuri, artă statuară neolitică, bijuterii din secolele III - IV), numismatică (tezaure romane și medievale), istorie (documente, carte, arme și accesorii din secolele VII - VIII, piese privind personalități bârlădene), artă (pictură, sculptură, mobilier și tapiserii, ceramică, porțelan, sticlă, bijuterii din secolele XVII - XVIII). Deține bunuri culturale clasate în patrimoniului cultural național (cca. 1600 în 2012). Din 2006 s-a deschis un Observator astronomic, în 2009 un planetariu și din 2011 un cinematograf 3D.[1]
Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având codul VS-II-m-A-06745. Palatul central, monument de secol XIX, fost sediu al Prefecturii județului Tutova. Alte sedii: Casa Sturdza, monument datând din 1818, fostă casă particulară; Casa Miclescu, din secolul al XIX-lea, fostă casă particulară.”
https://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_%E2%80%9EVasile_P%C3%A2rvan%E2...