Ce monument este in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Casa Dimitrie Corbu din PIATRA NEAMȚ.
Casa Dimitrie Corbu din municipiul Piatra Neamț, este o clădire situată gard în gard cu Parchetul Județean și lângă Direcția Agricolă, monument istoric aflat în proprietate privată, ce se degradează pe zi ce trece, fără să-i pese nimănui. Casa a fost ridicată în anul 1898 de Dimitrie Corbu (fost primar al orașului Piatra Neamț în anii 1899, 1905, 1907 și 1913). Coloanele, capitelurile, ornamentațiile, camerele înalte, forma clădirii în sine și forma acoperișului trădează un arhitect cucerit de stilul baroc. Clădirea este situată pe Strada Mihai Eminescu, la nr. 20, realizată în anul 1898. Este o construcție de tip parter în forma literei «L». Intrarea principală prezintă un portic amplu, două coloane ionice, capiteluri cu volute, doi piloni masivi cu două coloane angajate, legate prin arce în plin cintru. Ornamentația cartușelor din stuc este realizată în stil roroco, specific arhitecturii eclectice cu dominantă barocă. Casa Corbu a fost naționalizată, la fel ca mai toate clădirile impozante care le stăteau în „coastă” comuniștilor. Ulterior clădirea a găzduit Fundația pentru Tineret Piatra Neamț și apoi a ajuns în proprietatea firmei Infobusiness SA, ai cărei reprezentanți erau, în acte, Daniela Stroe și Cristian Hurgheș. În fapt, societatea este a lui Iulian Costel Țocu, și se află în insolvență de câțiva ani. Iulian Costel Țocu este cetățean român stabilit în Germania care refuză să comunice cu Primăria Piatra Neamț. Câțiva ani în care în Casa Corbu au fost diverși chiriași, inclusiv, sau mai ales, Agenția de Dezvoltare Nord-Est. Lipsa de interes s-a manifestat până la nivelul acut. Nu numai că nu s-a obosit nimeni să încropească un proiect, care ar fi avut șanse de finanțare – dacă tot era Agenția locatară –, dar toată lumea s-a uitat cum cade tencuiala de pe pereți și cum, pe zi ce trece, spărturile din burlane devin mai vizibile. Singurul lucru pe care l-au făcut angajații Agenției pentru a se proteja a fost un fel de pod din scândură, fixat la intrarea principală în clădire, pentru a împiedica bucățile de tencuială să le cadă direct în cap. Casa Corbu, având 15 camere și valoare de inventar 400 milioane lei la nivelul anului 2000, este specială tocmai datorită decorațiunilor în stil baroc, care i-au și adus statutul de monument istoric, dar are în interior și sobe de epocă. De ani de zile s-a stricat sistemul de burlane, toată apa curge pe ziduri și distruge exact fațada care este foarte valoroasă. Au apărut informații că actualul proprietar ar vrea să vândă imobilul în starea în care se află.
-->
Răspunsuri
Multumim!
ora 08.49 (28. apr) - 1 raspuns
Hotelul Împăratul Romanilor - Sibiu, cel mai vechi hotel din România
Acest hotel este mai mult ca sigur, dacă nu cel mai vechi, unul dintre cele mai vechi din România. Atestarea sa se face în 1544, când exista un han, important pentru orașul nostru, fiind așezat pe drumul ce venea dinspre Țara Românească.
fotografie realizată în deceniul 9 al secolului al XIX-lea, se poate observa vechiul edificiu al hotelului precum și cladirea de alături (unde era prăvălia Theodor Maler) unde va fi construit noul hotel.
În acest han a fost găzduit însuşi regele Suediei în 1714, în timpul periplului său beligerant din Balcani.
vechea clădire a Impăratului Romanilor. a se observa elementele gotice și renascentiste, clădirea făcând parte din interesantele clădiri medievale, pentru cercetători.
În 1772, Philipp Collignon, a închiriat hanul oraşului „La Steaua Albastră”. El a fost cel care a avut un rol important în viața acestui han, în dezvoltarea sa și, mai ales, în renumele său.
picturi ale hotelului, clădirea medievală. pictura din dreapta este realizată de Hans Hermann.
Aici s-a cazat în 31 mai 1783, împăratul Habsburg Joseph al II-lea în timpul călătoriei sale în Transilvania. În cinstea acestui eveniment proprietarul hanului îi va schimba numele în „Împăratul Romanilor”.
strada Cisnădiei, actualmente Nicolae Bălcescu, clădirea medievală a hanului. fotografie de Emil Fischer.
Hanul se extinde, în 1857, Magistratul a cumpărat Casa Wayda, pentru suma de 25.000 de guldeni, intentia fiind extinderea hanului. În 1873 sala festivă va fi parchetată, în 1876, în acest loc se vor ţine spectacolele teatrale în timpul refacerii teatrului.
o altă perspectivă, greu de elucidat, a străzii Bălcescu. în dreapta, în plan apropiat astăzi este sediul Camerei de Comerț. la mijloc, pe cealaltă parte a străzii se pot obserav clădirile hanului medieval. această fotografie este importantă deoarece arată configurația medievală a străzii Cisnădiei.
strada Nicolae Bălcescu, fotografie dinainte de Primul Război Mondial. se pot observa modificările realizate la sfârșitul secolului al XIX-lea.
strada Nicolae Bălcescu, fotografie din 2010. perspectiva este opusă față de fotografia de arhivă de mai sus.
Interesul pe care Magistratul îl oferea acestui imobil se datora faptului că aici s-au desfăşurat multe întâlniri politice, în care Magistratul sau oamenii politici sibieni erau implicaţi precum întrunirile Dietei, negocirile legate de semnarea Pragmaticei Sancţiuni sau pentru statutul naţiunii săseşti.
momentul construirii noului hotel. în locul vechiului han medieval se află deja finalizată clădirea Comenduirii Garnizoanei iar în plan apropiat se poate observa terenul pe care se va construi hotelul.
În 1891 se va decide demolarea vechiului edificiu şi înlocuirea acestuia cu unul modern care să se alinieze la cerinţele vremii. Noua clădire va fi inaugurată în 7 septembrie 1895, fiind construită vis a vis de vechea locație, demolată și ea (aici fiind construită Comenduirea armatei austro – ungare), pe locul unde își avea prăvălia Constantin Hagi Popp și Compania Grecească.
harta Sibiului de la 1845, se pot observa parcele medievale precum și casele demolate pentru construcția noului hotel.
harta Sibiului de la 1911, pe locul clădiri cu nr 19 a existat hanul medieval, iar la nr. 21 se regăsește noul hotel.
veduta Sibiului de la 1883, realizată de August Sporner, detaliu cu privire la locația hanului medieval. prin extinderea spre Casa Wayda se poate observa faptul că noua clădirea a Comenduirii a fost construită pe întreaga suprafață hanului. noul hotel s-a construit și el pe locul mai multor case medievale.
Clădirea este construită în formă de U, cu un subsol, parter înalt, două etaje şi încă un etaj amenajat în mansardă. Clădirea este articulată prin axele de colţ, compuse pe verticală. Aceste element terminal, aflat la intersecţia străzilor Bălcescu şi Xenopol, este distinct de restul hotelului prin articularea diferită a ferestrelor, aceste fiind duble la primul etaj şi triple la al doilea şi o fereastră cu cornişă şi pervaz profilat, care apare în centrul aticului, care se desfăşoară într-un al treilea etaj delimitat printr-un brâu orizontal.
fotografie de arhivă, realizată de Emil Fischer.
hotelul Împăratul Romanilor în jurul lui 1993. clădirea a fost renovată în 1988
fotografie din 2008, după renovarea realizată pentru pregătirea Capitalei Culturale Europene.
Aticul este triunghiular, modelat în linii curbe cu volute şi elemente în formă de scoică. În centrul aticului este amenajată o fereastră circulară, cu ecusoane aşezate în punctele cardinale, aticul fiind retezat la nivel inferior şi superior, aici fiind retezat de două ori, de cornişe profilate.
fotografie de arhivă, realizată de Emil Fischer în anii `30.
fotografie din 2008.
Ferestrele de la al doilea etaj sunt decorate diferit de restul ferestrelor, el având o cornişă profilată care la nivel median se dezvoltă într-un mic fronton întrerupt.
fotografie de la începutul secolului al XX-lea, fațada principală.
fotografie din 2008.
Faţadele sunt în număr de nouă axe pe faţada dinspre strada Bălcescu şi 12 dinspre strada Xenopol. La cel de al doilea etaj, ancadramentele sunt profilate cu două consolite la partea superioară.
firma hotelului, realizată în perioada interbelică, fotografie din 2009.
Parterul şi primul etaj sunt delimitate de brâuri profilate, orizontale. Un brâu orizontal şi profilat se regăseşte la nivelul delimitării canatului ferestrei de supralumină. Alte două brâuri orizontale, se regăsesc la nivelul cornişei şi al pervazului ferestrelor de la cel de al doilea etaj.
curtea interioară a hotelului, transformată în restaurant, remarcând tavanul glisant, o inovație pentru acea perioadă.
Accesul se face pe traveea laterală prezentă în rezalit, fiind realizată într-un fronton, triunghiular şi cu o copertină de metal. Acoperişul este trei ape, cu trei lucarne pe faţada dinspre strada Bălcescu. Curtea interioară este transformată într-o sală festivă cu tavan glisant.
Impăratul Romanilor în perioada lui Collignon, pictură de la începutul secolului al XIX-lea.
fotografie din 2008