Ce monument e in poza de mai jos?
Ieri am prezentat Biserica greceasccă - BUCUREȘTI
Biserica Grecească din București, purtând hramul Buna Vestire, este situată pe Bulevardul Pache Protopopescu, nr. 1, în vecinătatea Ambasadei Greciei. Cele două clădiri au fost ridicate în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, ca urmare a eforturilor depuse de reprezentanții diplomatici greci, cât și de către grecii trăitori în România. S-a întâmplat că tocmai comunitatea greacă din București – înființata, cu acte, în anul 1864 și având numele "Orphaeus" - să fi fost, în perioada amintită, una dintre cele mai puțin organizate din țară, deși era una dintre cele mai numeroase. Ea nu avea nici biserică proprie, nici școala – instituții considerate indispensabile pentru păstrarea limbii și a conștiinței lor naționale.Această stare se datora și faptului că etnicii greci nu viețuiau toți într-un cartier, cum era cazul armenilor, evreilor și altor etnii.La inițiativa ambasadorului grec în România, Marcos Dragoumis, în luna mai 1881 s-a hotărât ridicarea unei biserici grecești, pe lângă care, în timp, să ființeze și o școală. Lăcașul de cult urma să fie proprietatea ambasadei - comunitățile grecești, neavând ceea ce se numește personalitate juridică. S-a constituit un comitet, s-au strâns niște bani, a început lucrarea dar după doi ani a sistat din cauza insuficienței fondurilor. Peste numai patru ani însă, însarcinatul cu afaceri M. A. Douroutis reia inițiativa și propune ca imobilul în care se afla ambasada - proprietate a Universitatii Naționale din Atena - să fie cumpărat de către comunitatea elenă locală, pentru a fi transformat într-o biserică. Colecta demarată în acest scop a înregistrat un deosebit succes, motiv pentru care Dourotis propune să nu mai transforme clădirea în biserică, ci să construiască un lăcaș de rugăciune - fie și mai mic - lângă ea. După câteva disensiuni lucrurile au evoluat în direcția dorită de însarcinatul cu afaceri grec (el a demarat construcția efectivă a bisericii, inclusiv prin punerea pietrei de temelie și sfințirea oficiată de Arhimandritul Calinic. După ce Dourotis primește alte însărcinări este numit alt ambasador - Mihail Paparigopoulos, care dorea construirea unei biserici arătoase în centrul Bucureștiului - demn de importanta comunitate pe care o reprezenta, după ce se asigurare de suportul financiar al unui important donator ce se dorea anonim. Paspaigopoulos este înlocuit cu Ioannis P. Alexandropoulos care identifică terenul de azi (1900 metri pătrați) de la interescția bulevardelor Pache Protopescu cu Ferdinand I pentru o clădire a ambasadei și o biserică arătoasă. Terenul este achiziționat în anul 1898, perioadă în care se poate conta și pe ajutorul material substanțial furnizat de Panaghis Harokopos (între altele, consilier grec pe teme de agricultura al regelui Carol l). În privința arhitectonicii viitoarei biserici, finalmente se ia ca model Templul Atenei Nikis, de pe Acropolele atenian. Planurile de construcție au purtat semnătura arhitectului german A. Lardel, asistat în ce privește Ambasada de către românul N. Vergotis. Piatra de temelie a celor două obiective a fost pusă la 25 martie 1899 - ziua naționala a Greciei și totodată Buna Vestire, al carei hram de altfel lăcașul de cult avea să-l și poarte. Cutremurul din noiembrie 1940 a produs pagube însemnate bisericii, ce abia fusese renovată. Aceasta își va redeschide porțile pentru enoriași abia peste trei ani. Un tăvălug și mai distrugător avea să fie însă instaurarea regimului comunist în România. Ultimul slujitor al ei a fost Constantin Moraitakis, licentiat al facultatii de teologie de la Chișinau, care a fost expulzat din București în anul 1948. La 6 ianuarie 1966 se reia oficierea serviciu divin în biserică. Cutremurul din anul 1977 a avariat serios biserica cât și ambasada. După pomparea unor însemnate fonduri de către oameni de afaceri și bănci elene, cele două clădiri sunt renovate, fiind reinaugurate la data de 19 aprilie 2002, într-o festivitate cu invitați de cel mai mare rang. Bancherul Harokopos a suportat nu doar construcția bisericii, dar a plătit și iconostasul din marmură, executat la Atena de T. Tompros, după planurile arhitectului grec Anastassios Metaxas. Pictura interioara este realizată de penelul grecului Constantin Liokis – Leivadas. Obiectele de cult din altar au fost donate de grecul Gr. Maraslis din Odesa. Muncitorii care au ridicat cele două clădiri au fost greci, din Grecia fiind adusă și marmura folosită la construcție.
-->
Răspunsuri
ora 10.04 - 5 raspunsuri
Catedrala Mitropolitană Ortodoxă "Nașterea Domnului" din Chișinău
Catedrala Mitropolitană Ortodoxă din Chișinău, cu hramul Naşterea Domnului
Catedrala Mitropolitană Ortodoxă "Nașterea Domnului" din Chișinău
Catedrala Mitropolitană Ortodoxă "Nașterea Domnului", Chișinău, R. Moldova
Ivan de unde iei tu pozele astea?
Catedrala Mitropolitană Ortodoxă "Nașterea Domnului" din Chișinău