Ce monument e în poza de mai jos?
Ieri am prezentat Biserica romano-catolică din orașul Copșa Mică - SIBIU.
Biserica romano-catolică din orașul Copșa Mică, județul Sibiu este un semeț lăcaș de cult cu statut de monument istoric, situat pe Strada Mediașului și construit în secolul al XVII-lea, ce este format din:
- Biserica romano-catolică
- Zidul de incintă
Locuitori orașului și-au construit o biserică catolică, încă de prin anul 1415.Credincioșii sub influența curentului reformat au devenit luterani, împreună cu biserica. În anul 1760 mulți s-au la catolicism, iar în 1772 au ocupat biserica. După scandalul ivit reprezentantul Imperiului Habsburgic redă lăcașul luteranilor. Prin urmare în anul 1770 catolicii construiesc actuala biserică și o școală. În anul 1918 școala a fost predată statului. Biserica are hramul Înălțarea Domnului.
xxx
Copșa Mică, în limba maghiară - Kiskapus, în traducere „Poarta Mică”, în dialectul săsesc - Klîkôpeš, Kopeš, Kli-Kopesch, în limba germană - Klein-Kopisch, Kleinkopisch, este un oraș din județul Sibiu, care include și localitatea Proștea Mică. În perioada comunistă au fost construite două fabrici care au adus orașului o faimă negativă în întreaga lume, localitatea devenind cunoscută mai ales pentru poluarea cu negru de fum.Orașul este situat în partea de nord-vest a județului la confluența râurilor Târnava Mare cu Vișa, fiind traversat de DN14 (Sibiu – Sighișoara) și situat la 43 kilometri de Sibiu. Cel mai important punct arheologic al orașului se poate considera Dealul Cetății (Burc) unde s-au descoperit o serie de materiale de valoare istorică: resturile unui schelet de rinocer (Rhinoc. Trichorn. Et. Cerv. Capriolius), obiecte din bronz aparținând culturii Witenberg și o monedă de bronz de factură tracică din secolul I î.e.n.. Pe Dealul Cetate au fost localizate vestigii romane și resturile unui mormânt din secolul al IV-lea e.n., iar pe terasele sud-estice ale actualei așezări s-au descoperit fragmente ceramice din secolele al XI-lea - al XII-lea - semne evidente ale vetrei satului medieval. Atestarea documentară propriu-zisă a așezării medievale apare în ordinea cronologică sub denumirea: Parva Kabaz - 1402; Kopps Minor - 1415; Kyss Kappyss - 1429; Magyar Kapus - 1733; Kopse - 1750; Klein Kopische - Copșa Mică - 1850. La recensământul din anul 2011 orașul număra 5404 locuitori, în creștere față de recensământul anterior (anul 2002 – 5369 locuitori), dintre care: români – 75,07%, maghiari – 8,3%, romi – 11,15% și restul – necunoscută sau altă etnie. Componența confesională a orașului sibian Copșa Mică, astăzi se prezintă aproximativ astfel: ortodocși – 82,05%, romano catolici – 4,33%, reformați – 1,4%, penticostali – 1,29%, baptiști – 1,12%, luterani – 2,81% și restul – nedeclarată sau altă religie.
-->
Răspunsuri
ora 11.16 - 1 raspuns
Templul Mare din orașul Satu Mare, județul Satu Mare
Templul Mare este un lăcăș de cult evreiesc din municipiul Satu Mare.
Templul Mare a fost construit între anii 1889-1892, în stil maur după planurile arhitectului maghiar Nándor Bach (1842-1905). El se asemăna că proiect cu sinagogile din Oradea și Dej și are 846 de locuri, fiind dotat încă de la început cu o orgă. Acesta mai este numit și Sinagogă de pe stradă Decebal.
Alături de Templul Mare, în oraș au mai funcționat și alte două sinagogi: Sinagogă din stradă Țibleș (construită în 1912) și Sinagogă „Saare Tora” (construită în 1927).
Bine de știut:
Templul Mare a intrat în lista monumentelor istorice din Satu Mare, având codul de clasificare SM-ÎI-a-B-05207.
Templul Mare din Sătmar denumit și „Sinagoga de pe strada Decebal“, a fost ridicat pe locul primei sinagogi a orașului, construită în 18563) (după o altă sursă4), între anii 1852 și 1858). Aceasta a apucat să funcționeze doar 33 de ani, după care, din cauza stării avansate de degradare în care a ajuns, comunitatea evreiască a hotărât construirea uneia noi.
Construcţia noului așezământ s-a derulat în anii 1891-1892 pe timpul rabinului şef Benjamin Farkas Mandelbaum, conform proiectului întocmit de arhitectul şi profesorul de desen Nándor Bach (1842-1905), originar din Vaţ (Ungaria), cel care a proiectat şi sinagoga mare din Oradea. Ea se aseamănă foarte mult și cu sinagoga din Dej, are 846 de locuri și a fost dotată încă de la început cu o orgă.
Templul Mare, dat în folosința comunității evreiești sătmărene ortodoxe la 14 martie 1893, «este una din clădirile cele mai distinctive și originale din oraș. El este construit în stil maur (cu turnuri și turnulețe fațetate) și se remarcă prin monumentalitate. Este format din parter și un etaj.
Edificiul are o fațadă tripartită cu avancorp central pe care sunt marcate cele trei nave specifice unei mari sinagogi – nava centrală principală mai largă și navele laterale mai înguste.»