Despre florile visării
Nu există întuneric, doar lumina-i rătăcită
Sora ei cea vitregă, bezna-i o … nesuferită
Îi ascunde pe pungaşi, hoţi de inimi delicate
Doar lumina bună e, zi de zi , pe săturate…
Flori de gând, petale ninse, parfumate cu mister
Ne-nconjor nenumărate, sufletelor noastre cer
Şi cu pace, şi cu zbucium, să răzbim pe-al vieţii drum
Nu putem lăsa speranţa, floare delicată-n scrum…
Romaniţă umpli câmpul cu petala suflecată
Nu vezi macul cum roşeşte în lan ascunzându-se?
Crezi că albăstreaua mândră este cea mai vinovată
Să-ntrebăm măritul soare, razele-i să judece…
Foaie albastră, flori de gând şi tu liliac în floare
Să ne bucuraţi pe rând, aducând în inimi soare…
Visele sunt fiice bune ale nopții și un astru rătăcit
Ne sărută pleoapele, spunând * bine ai venit *
-->
Răspunsuri
Aș zice "Visele ficele nopții cu un astru rătacit" e mai scirt și ar suna mai bine!/Mult succes!
Iz de pastel! Îmi place!
Despre florile visării, "se așează pe-nserate, sufletelor noastre cer"...Poem frumos, cu adieri de primăvară, felicitări!
un camp liric cu floricele si aforisme.
"Şi cu pace, şi cu zbucium, să răzbim pe-al vieţii drum
Nu putem lăsa speranţa, floare delicată-n scrum…"
Frumos!