Un fel de combinație literară
E Marea, care mă recheamă -
Pentru o viață fără dramă
Fie că-i zi... fie că-i seară.
E Vară... și-apoi bag de seamă
Că Marea parcă vrea să ceară -
Poetice imagini să apară
Care să fie prinse-n ramă.
Iubesc această faină cale
Ca pe-o poetică îmbrățișare -
Ce nu e îmbrăcată-n zale.
Ci doar în haine super ideale
Ca „Modă" ce-i surprinzătoare -
Dar cu-avantaje personale.
Vladimir Nichita
04/08/2019
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
Acest răspuns a fost șters.
Răspunsuri
Combinație sau nu,
Trei steluțe vin acu...
Amintiri dintr-o vară rămase în ramă. O combinație literară frumoasă la malul marii. Trei stelute.
Eros „Maritim” (Sonet replică)
Marea cu a ei mișcare
M-a băgat în mult păcat,
Cu ceva ce s-a iscat:
Un fel de „contaminare”..
De vlagă mă simt secat
Eros... este noua-mi stare,
Care zilnic mă cam are
De mă doare la ficat.
Apetit fără oprire
Nu e tot ce îmi doresc,
Și-apoi nu-i în a mea fire.
Vreau ca să vă dau de știre
Pănă nu îmbătrânesc,
Că nu-mi trebuie-așa „rostire”.
Misterele Mării... (sonet replică)
Valurile mă-nconjoară
Liniștit plutesc pe ele,
Doar gândind la toate cele
Pe o Mare solitară.
Și privesc tăcut spre stele
Într-o noapte foarte clară,
Cu Luna iesită-afară
Zâmbind visurilor mele.
Scriu Sonete de iubire
Pentru cea ce n-o zăresc,
Dar mi-aduce fericire.
Ea îmi este-a mea menire
Și-ntr-o zi o s-o-ntâlnesc,
Pentru-o Sfăntă contopire.
Doar un Val de „Mare” (Sonet replică)
Mă incântă-a ta chemare
Ești de mine-ndrăgostită,
Sunt poet ce te excită
Cănd dorești un Val de Mare ?
Eu am Val, ce-i „dinamită”
Ce îl țin Vara la Soare,
Și-ncălzire multă are
Ce desigur... te excită.
Valul meu... multe El știe
Are-un Cap foarte deștept,
Ce „gândeste” în prostie.
El nu stă într-o cutie
Și spune mereu: accept -
Deci să știi... că nu-i piftie !
Eros... ca val de Mare (Sonet replică)
Eros... o explozie totală
De Sonet într-o ivire -
Val de Mare-n a mea fire
Cu mișcare colosală.
Eros... ce nu-mi dă de știre
De-a Sa fortă naturală,
Cănd iubirea-mi personală
E viziune făr-oprire.
Ca poet am noi instincte
De metafore ce-mi spun,
Că nu sunt condiții stricte
Deci Sonetul... are-aspecte
În care eu viața îmi pun
Producând rime „corecte”.
Fire de nisip
Sonet
Acoperiți numai de tăcerile mării,
Răsare printre stele Luna liniștită,
Numai marea este acum neliniștită
Într-un sărut ascundem tainele iubirii.
Marea cu visele noastre este împletită,
Vântul adie, un sărut printre pălării,
Se-ntorc din depărtare acum pescarii,
De valurile înspumate este bine păzită.
Captive în clepsidra timpului fire de nisip,
O scoică mare ascunde valul înspumat,
Briză capricioasă se așează pe chip.
Marea mereu cu drag la ea ne-a chemat,
Clepsidra se odihnește singură pe nisip,
Un val mai supărat de țărm s-a sfărâmat,
Tu ești Sirenă-a Mării (Sonet replică)
Ești imaginea din visul meu
De valurile vieții-nconjurată -
Sirenă-a Mării, ce-i chemată
Când eu îl rog pe Dumnezeu.
Ești Metaforă, ce e creată
Pentru dorințe unice... la greu,
Când apariția ți-o doresc mereu
Că pe o poezie minunată.
Și te păstrez pentru vecie
Căci vrem ceva fenomenal -
Un joc, ce-i plin de fantezie.
Iubirea mea, desigur e magie
Dar nu e pusă pe un pedestal -
Este reală și fără „gălăgie”.
NICOLETA !
Frumos,felicitări
sunt foarte emoționat
când de Nicoleta-s apreciat -
aș vrea un Sonet in doi
în care... ne iubim amândoi...
Mulțumesc pentru felicitări, Nicoleta !