Sărutul s-a pierdut în apa mării?
Chiar soarele se-ntreabă când ne vede
Cum scăldăm iubirea-n apa limpede,
Uitând pentru moment de gustul sării.
Să fie sentimentele fragede?
Sau construiesc un antidot uitării?
Un val obraznic din capătul zării
Se-ncurcă-n argumentări șubrede.
Emoția s-a pitulat în apă,
Nisipul a adormit pe malul cald,
Privirea soarelui e cam mioapă.
Brusc, sărutul zburdă ca dintr-o mapă,
Când eu dorința în ochii tăi mi-o scald
Și fericirea zace pe o pleoapă.
-->
Răspunsuri
Un val obraznic te-a supărat,
Când pe obraz te-a sărutat.
TREI STELUȚE, OFERITE PERSONAL DE MINE...
Gustul sării e nimic
Cănd sărut eu îți aplic -
Și îți simt mierea din gură
Ce-i desigur cea mai pură...
Dorinel !
Zbucium creativ (replică)
Nu cumpăr fericirea, o creionez din gând,
Apoi o colorez cu liniște și pace,
Adaug și mister, emoții în torace
Și-mi mut șoapta blajină-ntr-o rază de cuvânt.
Silabe, versuri și idei stau ca pe ace,
Se-ngrămădesc în degringoladă până când
Slova prinde contur și catrene, rând pe rând,
Transformă albul în negru prin... iarmaroace?
Să las fericirea „să zacă pe o pleoapă”?
Mai bine-o plimb, în lung și-n lat, prin lumea mare.
De ce s-o țin în cușcă ca pe o mioapă?
Plângeți? Oftați recuperând balast din groapă?
Nisipul din clepsidră picioare nu are!
Ce-i de făcut, mă-ntreb precum o filantroapă.
Îți fur un sărut (replică)
Ești rumenă ca o toamnă bogată
Și vreau să-ți fur, de vrei, încă un sărut.
Te-ndoieși de mine sau mi s-a părut?
Iubirea ta e dulce și curată,
Însă mă simt în ea precum un recrut.
Îmi spui că sunt perfect, că-s fără pată?
Îți sorb cuvintele, iubită fată,
Apoi în inima ta vreau să mă mut.
Afirmi că locu-i strâmt, că e micuță?
Mă înghesui într-un colț și stau pitit.
E important să prind a ta căruță
Și-mbrățișați vorbi-vom olecuță
De noi, de viață, de ce ne-a împlinit
Iubirea noastră caldă și drăguță.
Fericirea din... clătită (replică)
Fericirea-și mută trupul
În această dimineață
În clătita cu dulceață,
Încercând să fure... topul?
O privesc, puțin fâșneață,
Dar încerc să nu-mi pierd capul,
Căci nu-acesta este scopul
Și nu sunt o băgăreață.
Vociferări, zgomot, suspin
Mărșăluiesc în jurul meu.
Zorii zilei sunt chiar un chin?
Poate clătita-i cu pelin?
Ce-ar fi să-mi procur un jeleu?
Dulce sunt? Poate, dar... puțin!
Unde ești? (replică)
Să zacă fericirea pe o pleoapă?
Mai bine ar zburda pe al mării mal,
Croind în taină o doină din caval.
Iubirea aleargă, zboară, nu-i șchioapă!
Culoarea timpului se-ascunde-ntr-un val?
Marea e ca o doamnă filantroapă?
Noi ne pierdem printre nisip și apă,
Dar încurcăm în vise orice semnal.
Și limpezită de zbaterile lumești,
Privesc spre soare ca și o sirenă
Care așteaptă îmbrățișări firești
Când zâmbetul fermecător îl gătești
Pe fața ta dulceagă și rumenă.
De aceea mă tot întreb: Unde ești?
Mulțumesc tuturor pentru apreciere.
Mulțumim
Și-n concurs vă poftim.
Pescăruşul
Păşeai lângă mine, erai fericit,
Într-o zi cu un cer ca de cristal,
Ne-am aruncat fericiţi în val,
Sunt atât de multe de povestit.
Mi-ai aşezat pe umeri un şal,
Soarele obosit alunecă la asfinţit,
Lângă tine marea mi-a zâmbit,
Stelele se pregăteau de carnaval.
La pieptul tău mereu m-ai adăpostit,
Un pescăruş cu aripa ne-a mângâiat,
Printre valuri ne-am îndrăgostit.
Pe cerul senin stelele s-au împrăştiat,
Pescăruşul peste tot iar ne-a însoţit,
Ne ne-a speriat un nor mai supărat.
-
1
-
2
de 2 Următor →