Țesea-n Ithaca ei natală pânza-i de mătasă
Din miezul noapților pustii și până-n zori,
Cătând tot felul de pretexte pentru pețitori
Fără să știe că Ulise se-ntorcea spre casă.
Crudul războinic, Iurus, și-o dorea mireasă,
Cu tot cu frumusețe și comori
Și își jucase rolul de iubit adeseori
Fără să știe că Ulise se-ntorcea spre casă.
Arcul lui Odiseu îi smulse o grimasă
fiind prea greu de tras cu el sau de-ntins
Iar Penelopa-l privise-n batjocoră, ca pe-un învins
Fără să știe că Ulise se-ntorcea spre casă.
Sperând s-o uite pe Calypso, Penelopa cea frumoasă,
Țesea-n Ithaca ei natală pânza-i de mătasă!
Răspunsuri
Foarte frumos subiectul ales, îmi place, însă din nou prozodia scârţâie la încheieturi, lucru nepermis la versul clasic! În consecinţă, cu regretele de rigoare, 7 puncte din partea mea! Cu prietenie,
Legendele Olimpului, Iliada, Odiseea - au fost printre primele mele lecturi mai de amploare, aşa că oricând sunt încântat să mă reîntâlnesc cu crâmpeie din ele. O Penelopă pusă subtil pe un ronset bine structurat. Rimele, toate, de rang 3.
Nota mea: (8)
Atenție la forma batjocoră - este învechită. Încercați să schimbați. O temă interesantă și bine pusă în vers. Mai revedeți puțin versificația. Felicitări!
Frumoasa Penelopa ce ronset deosebit a inspirat. Felicitări!