categorii forum

Începe Postul Crăciunului ~ Tradiţii şi obiceiuri de Lăsata Secului

Astăzi, 13 noiembrie, este lăsatul secului pentru Postul Crăciunului sau Postul Nașterii Domnului. Lăsatul Secului este ultima zi în care creștinii mai pot mânca mâncăruri “de dulce”.

incepe-postul-craciunului-traditii-si-obiceiuri-de-lasata-secului-18638382_1024x575.jpg

În acest an, Postul Crăciunului începe din 14 noiembrie şi ţină până pe 25 decembrie. Pentru a se pregăti de una dintre cele mai frumoase sărbători, creştinii vor posti 40 de zile. Pe vremuri, în această zi se făceau mari petreceri în familii, se serveau fripturi, ciorbe cu carne, prăjituri și vin. Femeile spălau vasele de lut și lingurile de lemn cu cenușă, pentru că vreme de 40 de zile, în acele vase nu se mai gătea nimic cu carne sau lapte. In Postul Crăciunului avem dezlegare la pește sâmbăta și duminica.

Biserica a rânduit ca în fiecare sâmbătă si duminică, cuprinse între 21 noiembrie (Intrarea Maicii Domnului în Biserică) şi 20 decembrie (pomenirea Sfântului Ignatie Teoforul) să fie dezlegare la peşte.

Postul Crăciunului durează şase săptămâni şi îi pregăteşte pe credincioşi pentru marea sărbătoare a Naşterii lui Iisus Hristos.Semnificaţia postului are rădăcini în Vechiul Testament. Personajele biblice apar postind în diverse ipostaze – patriarhii şi drepţii dinainte de Hristos, printre care Noe, Moise şi David petrec timp îndelungat în post şi rugăciune. Ei aşteptau venirea lui Mesia, se rugau pentru iertarea păcatelor şi ajutor divin în misiunea lor de conducere a poporului ales.

Din punct de vedere al alimentaţiei, Postul Crăciunului este mai uşor decât Postul Paștelui, deoarece se mănâncă peşte în toate zilele de sâmbătă şi duminică, precum şi la sărbătorile religioase.

În schimb, în zilele de luni, miercuri şi vineri se mănâncă bucate fără ulei şi nu se bea vin decât dacă se sărbătoreşte vreun sfânt mare menţionat în calendar cu cruce roşie.

Ultima zi a Postului Naşterii Domnului 24 decembrie, numită ajunul Crăciunului, este zi de post mai aspru decât celelalte zile: nu se mănâncă nimic până după-amiaza, iar în alte zone, se mănâncă doar la răsăritul Luceafărului de seară, care aduce aminte de steaua ce a vestit magilor Naşterea Domnului.

În ziua de Ajun se mănâncă grâu fiert îndulcit cu miere, poame, covrigi sau turte din făină căci cu seminţe a ajunat Daniil proorocul şi cei trei tineri din Babilon, care au închipuit – mai înainte – Naşterea lui Hristos.

Alături de faptele bune, de rugăciune, de smerenie, postul este un mijloc pentru dobândirea virtuţilor. El este desăvârşit atunci când abţinerea de la mâncărurile de dulce este unită cu efortul spre virtute şi progres spiritual. Indiferent de ziua în care pică prima zi a Crăciunului se mănâncă de dulce.

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii răspund –

Răspunsuri

  • 134955879?profile=original&width=500

    Conform calendarului ortodox și pravilelor bisericești, aflăm că în acest an se lasă sec pe data de 13 noiembrie și nu pe 14, așa cum suntem obișnuiți. Însă, dacă ziua de 14 noiembrie cade într-o zi de post (miercurea, în acest caz), lăsatul secului va fi înainte cu o zi, adică pe 13 noiembrie, postului adunându-i-se și ziua de miercuri, când postim în mod obişnuit.

    Deși cuvântul „sec” din sintagma „lăsatul secului” este înțeles ca fiind sinonim cu ideea de uscat sau lipsit de grăsime, liturgistul Badea Cireșanu afirmă că acesta provine, mai degrabă, din deformarea expresiei „lăsatul seculului”, în care „seculul” este chiar secolul, adică veacul, timpul secular, lumesc. Astfel, pe lângă postul alimentar, cu bucate uscate, suntem chemați să lăsăm viața seculară și preocupările noastre lumești.

    Astfel, postind miercuri și în cele 40 de zile, noi ne curăţim sufletele şi trupurile şi ne învrednicim să primim pe Iisus Hristos întrupat şi născut din Fecioara Maria.

    Potrivit părintelui Ene Braniște („Liturgica generală”, EIMBOR, 1985), acest post este de asprime mijlocie, asemănător celui al Sfinților Apostoli. În mănăstiri se ajunează lunea, miercurea și vinerea până în Ceasul al IX-lea (aproximativ orele 15.00 - 16.00), când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte, fără untdelemn. Marțea și joia se mănâncă plante fierte, drese cu untdelemn, și se bea vin, iar sâmbăta și duminica se îngăduie și pește.

    Ultima zi a Postului Naşterii Domnului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, este zi de post mai aspru decat celelalte zile: se ajunează pană Ia Ceasul IX, cand se obişnuieşte să se mănance, în unele părţi, grâu fiert amestecat cu fructe şi miere, în amintirea postului lui Daniel şi al celor trei tineri in Babilon (Daniel 1, 5, 8-16). Tot în această zi, credincioșii îl așteaptă pe preot ca să le vestească Nașterea Mântuitorului, cinstind în acest fel marele praznic ce va urma.

  • Lăsatul secului de carne

    Lăsatul secului de carne, în creștinism e una din cele două lăsaturi are secului, și anume ziua sau zilele de frupt tocmai înainte de intrarea în păresimi.

    În riturile apusene, precum și în unele dintre riturile răsăritene, lăsatul secului de brânză și lăsatul secului de carne au loc deodată, marțea înainte de miercurea cenușii, care e ziua de intrare în post. În ritul bizantin primul lăsat al secului are loc cu o săptămână înaintea celui de-al doilea.

    Etimologie

    Potrivit liturgistului Badea Cireșanu, expresia "lăsatul secului" s-ar fi format printr-o aglutinare, de la "lăsatul seculului", adică renunțarea la lume, în sens religios.

    În limba italiană, termenul folosit e «carnavale», adică "adio carne", din acel moment incepand Postul Pastelui.

    Perioadă

    Potrivit tipicelor bisericești, se renunță la carne în duminica izgonirii lui Adam, duminică precedată de o săptămână, săptămâna cărnii, în care se mănâncă produse de carne în fiecare zi. În această săptămână nu se face liturghie miercurea și vinerea.

    Folclor

    Renunțarea la carne e strâns legată în asceză de renunțarea la sărbătoriri. De aici lăsatul secului a fost asociat cu o sărbătoare înainte de intrarea în post, de unde carnavalul.

  • Ce nu ai voie să faci de Lăsata Secului pentru postul Crăciunului

    Începând de zi și până în ziua de 15 noiembrie când intrăm în postul de 40 zile al Crăciunului, tradițiile spun că nu avem voie să dăm bani cu împrumut, femeile nu au voie să coasă, să spele sau să aibă alte activități în gospodărie, pentru a fi ferite de boli și de rele. 

    De asemenea, de Lăsata Secului din Postul Crăciunului, femeile fac turte de mălai şi le dau de pomană pentru morţi şi vii”. 

    Postul Crăciunului 2018 este al doilea mare post din calendarul creștin ortodox, care începe pe 15 noiembrie și se termină pe 24 decembrie, ajunul Crăciunului 2018.  

  • Tradiții, superstiții și obiceiuri în Postul Crăciunului

    Tradiția ne spune despre postul Crăciunului că ar fi fost poruncit de Maica Domnului bătrânului Crăciun, fiindcă tăiase mâinile bătrânei Crăciunoaie, nevasta sa, care moșise pe Maica Domunului. 

    În postul Crăciunului se realizează și practici de magie premaritală sau chiar practici oculare, astfel fetele nemăritate trebuie să adune câte o surcină în fiecare zi a postului, iar în Ajunul Crăciunului  vor fierbe crupe fără sare. Aceste crupe după ce sunt fierte le vor pune pe masă pentru ca seara venind umbra ursitorului lor, pe cahlă, să aibă ce ospăta.

    Unul dintre obiceiurile din perioada postului este şi spălarea veselei cu cenuşă sau leşie, ca să nu mai aibă nicio urmă de carne sau derivate ale acestor produse.

    Postul Crăciunului este marcat de rugăciuni și curățire spirituală, pentru a ne pregăti sufletește de primirea pruncului Sfânt, nașterea Domnului Iisus Hristos. Să dăm de pomană să nu ne abatem de la cele zece porunci sfinte, asta înseamnăpostul Crăciunului, pe lângă restricțiile culinare ce se impun.

  • Lăsátul sécului – 1. (De Paști, în prima decadă a lui martie). Sărbătoare care marchează intrarea în postul Paștelui; se ține cu șapte săptămâni înainte de Paști și cu două zile înainte de începerea postului. Aveau loc petreceri cu joc, mâncare și băutură: „Era ultima duminică în care să făce verjel cu tinerii satului. Feciorii nămiau muzicanți și cu muzica străbăteau tot satu’ cântând și chiuind” (Bilțiu, 2009: 70-71; Bârsana). În fiecare gospodărie se prepara mâncare cu carne și se chefuia: „La lăsatu’ săcului oamenii mănâncă mâncăruri mai bune. Fiecare familie face o masă bogată” (idem; Vadu Izei); „Duminică sara, oamenii fac mâncăruri bune, mănâncă și petrec cu horincă” (idem; Poienile Izei). A doua zi, femeile curățau vesela cu cenușă, pentru a se pregăti de post: „Luni dimineață femeile leșiau toate vasele cu leșie de cenușă, ca să poți mânca de post din ele” (idem). 2. (De Crăciun, în 14 noiembrie). În sâmbăta și duminica dinaintea postului Crăciunului se organizează vergel (petrecere) – dans la șură – cu muzicanți, mâncare și băutură. Participă fetele și feciorii din sat. În gospodării, femeile își pregătesc vesela pentru zilele de post, fie spălând-o cu leșie, fie coborând din pod „vasele de post”. ♦ Potrivit tradiției, în această zi „pun în vasă crengi de măr, de păr, de piersic, pentru ca la Anu’ Nou să aibă boboci și să-nflorească” (Bilțiu, 2010: 47; Borșa).

     

Acest răspuns a fost șters.

Topics by Tags

Monthly Archives

-->