Istoria fotbalului: reguli ciudate și primul club din lume

[Ioan Muntean]

sursa: efemeride.ro

Istoria fotbalului: reguli ciudate și primul club din lume

Fotbalul este cel mai iubit sport de pe planetă, motiv pentru care i se mai spune și Sportul Rege. În decursul veacurilor, fotbalul a evoluat extrem de mult și a devenit astăzi jocul pe care îl cunoaștem cu toții. Dar nu a fost întotdeauna așa.

Când a început fotbalul așa cum îl știm?

Un moment cheie în dezvoltarea acestui joc s-a produs în octombrie 1863, când reprezentanții a zeci de școli și cluburi s-au întâlnit la Taverna Francmasonilor din Londra pentru a forma Asociația de Fotbal. Atunci au convenit un set de reguli oficiale în baza cărora s-au desfășurat meciurile.

Care a fost istoria fotbalului înainte de 1863?

Primele însemnări ale jocului de fotbal se regăsesc în Evul Mediu. Atunci, două grupuri de bărbați, se chinuiau, la propriu, să mute o minge dintr-un capăt în altul al satului. Probabil că mingea era extrem de grea, pentru că un joc dura foarte multe ore.

Ani buni mai târziu, atunci când s-au înființat școlile, fotbalul s-a dezvoltat. Fiecare școală avea propriile ei reguli după care se juca fotbalul. Una dintre cele mai ciudate reguli a fost cea care permitea lovirea unghiilor adversarilor.

Istoria fotbalului! Ce reguli au fost convenite în 1863?

Atunci când toate cluburile sau școlile s-au reunit au convenit 14 reguli. Cele mai importante dintre acestea au fost dimensiunea terenului, dimensiunea porților și o formă timpurie de offside. Ciudat este că nu s-a stabilit numărul de jucători într-o echipă. Probabil că fiecare școală juca cu numărul ei de jucători.

Prima cupă s-a organizat între anii 1871 și 1872, în Anglia. În 1888 s-a format Liga de Fotbal din Anglia.

Când a fost organizat primul meci internațional de fotbal?

Primul meci internațional de fotbal s-a desfășurat în 1872 între jucătorii scoțieni și cei londonezi. Nu erau de fapt două naționale, dar istoria așa a consemnat acest meci.

Așadar, primul meci oficial de fotbal internațional a fost organizat la West of Scotland Cricket Ground în ziua lui St Andrew, 1872. Urmărit de 4000 de spectatori, meciul sa încheiat cu o remiză 0-0. Cronica meciului spune că cele mai multe ocazii de gol le-a avut Scoția, care putea să câștige cu ușurință meciul dacă ar fi avut puțin noroc.

Cel mai vechi club din lume

Sheffield(1857) este cel mai vechi club de fotbal din lume. Echipa a fost fondată cu şase ani înainte ca primele legi ale fotbalului să fie stabilite de FA.

În primii trei ani de existenţă, pînă la apariţia celor de la Hallam F.C., fotbaliştii de la  Sheffield jucau fotbal între ei deoarece nu mai exista nicio echipă cu care să concureze.

[Pop Dorina]

La recepția oferită de președintele Franței - live - cu ocazia câștigării Campionatului Mondial de Fotbal.

[Pop Dorina]

Dar să ne concentrăm pe finală. Cine va câștiga?

[Pop Dorina]

„Jucătorilor mei vreau să le spun: mergeţi pe teren, jucaţi fotbal, nu fiţi inhibaţi, fiţi voi înşivă, a declarat sâmbătă selecţionerul Croaţiei, Zlatko Dalic, cu o zi înaintea finalei Cupei Mondiale de fotbal 2018 din Rusia.”Acum nu mai există presiune, iar eu nu voi adăuga presiune înainte de o astfel de întâlnire (…) Este pur şi simplu cel mai important moment din viaţa fiecăruia dintre noi. Suntem gata să acceptăm înfrângerea cu demnitate dacă aşa va fi, dar vom reprezenta ţara noastră în modul cel mai demn. Dacă nu vom câştiga, vom felicita adversarul. Dacă vom câştiga, atunci vom fi cei mai mândri. Suntem aici să ne bucurăm”, a spus Dalic.”

https://stiriapropo.ro/campionatul-mondial-de-fotbal-2018-ziua-25-m...

[Pop Dorina]

Însă, dincolo de bucuria Croației, care a ajuns depate detronând alte echipe valoroase, cred că vom aplauda reușita Franței care va readuce la Paris cupa mondială de fotbal... după douăzeci de ani. Aleez les bleus!

[Pop Dorina]

Dacă e duminică, e... Franța!

[Pop Dorina]

Și mai e o-ntrebare: Anglia sau Croația?

[Petru Plătică]

[Pop Dorina]

Oare așa echipă, dragă Petru, ar umple stadionul?

[Nicoleta Mija]

Zece scriitori, fani ai fotbalului

 

1. Albert Camus, autorul şi filosoful francez care a murit în 1960 , este singurul fotbalist care a câştigat premiul Nobel pentru Literatură (1957). Ca adolescent a jucat pentru Racing Univeritaire Algerios, o parte universitară, care a câştigat Cupa Campionilor din Africa de Nord. Citatul său despre fotbal este unul dintre cele mai cunoscute în acest joc: „Tot ceea ce ştiu cel mai sigur legat de moralitate şi obligaţii îi datorez fotbalului“.

 

2. Sir Arthur Conan Doyle (1859-1930), autorul lui „Sherlock Holmes“, a fost portar amator, sub pseudonimul de A.C.Smith, pentru Portsmouth Association Football Club. Clubul s-a desfiinţat în 1896 şi nu are nicio legătură cu actuala FC Portsmouth. Conan Doyle a fost, de asemenea, un talentat jucător de cricket, jucând primele 10 meciuri de primă clasă pentru Marylebone Cricket Club.

 

3. Salman Rushdie s-a proclamat fan al celor de la Tottenham. În 1999 a scris un articol de opt pagini în „The New Yorker “, care conţinea două greşeli caraghioase. Poate cineva ar fi trebuit să-i spună că managerul Bill Nicholson nu a fost scoţian şi că managerul de la Manchester United nu murit într-un accident de avion la Munchen.

 

4. JK Rowling a apărut de multe ori pe neaşteptate la meciurile celor de la West Ham United de când a avut succes cu romanele Harry Potter. Ciocanele („The Hammers“) apar, pe scurt, în prima carte „Harry Potter şi Piatra Filozofală“ şi în a patra „Harry Potter şi Pocalul de Foc“. Când a fost întrebată de un grup de studenţi americani dacă se referea la echipa de fotbal, ea a răspuns: „Ei bine, nu aveţi o echipă americană de fotbal numită West Ham?“.

 

5. Lui Sir Walter Scott (1771-1832) i-a plăcut fotbalul de dinainte să se adopte regulile plicticoase. El a comentat, la un meci între echipele scoţiene Ettrick şi Selkirk, că „băieţii trebuie să se dezbrace, indiferent de cum e vremea, şi dacă, din nefericire, se întâmplă să cazi, atunci sunt lucruri mai rele în viaţă decât să te rostogoleşti pe iarbă. Viaţa este ca un meci de fotbal“.

 

6. Julian Barnes, câştigătorul Man Booker Prize din 2011, a fost toată viaţa fan Leicester City. A explicat într-un interviu din 2001 că urmărindu-i pe cei de la City de la distanţă a fost propria sa „modalitate sentimentală de a se agăţa de Leicestershire, încă din copilărie“. Cel mai bun moment pe care şi-l aminteşte legat de cei de la City, a fost faptul că a văzut cum Steve Claridge câştigă împotriva celor de la Crystal Palace de la Wembley, în 1996.

 

7. George Orwell (1903-1950), autorul romanelor „1984“, „Ferma animalelor“ şi eseist de renume, a avut câteva lucruri de pus despre fotbal. El a urmărit turneul Moscova Dinamo din Marea Britanie şi a scris despre amestecul toxic al naţionalismului şi al fotbalului. „Dacă ai vrea să adaugi rea-voinţă în lume, cu greu ai putea să faci altfel decât să organizezi o serie de meciuri de fotbal între evrei şi arabi, germani şi cehi, indieni şi britanici, ruşi şi polonezi, fiecare meci fiind vizionat de către 100.000 de spectatori. Fotbalul nu are nimic de-a face cu fair play-ul. Este legat de ură, gelozie, invidie, laudă, violenţă“.

 

8. Jean Paul Sartre (1905-1980), scriitorul francez şi filosof existenţialist, a fost un student avid după fotbal. În eseul său „Critica raţiunii dialectice“ a remarcat că într-un meci de fotbal totul este complicat de prezenţa celeilalte echipe.

 

 

 

9. Oscar Wilde (1854-1900), autor şi dramaturg, era un pasionat al fotbalului. „The Ballad of Reading Gaol“ nu a fost un tribut prevăzut pentru greva de la Stadionul Madejski, dar a făcut unele declaraţii cu privire la joc. „Fotbalul este ca un joc pentru fete dure, dar este mai potrivit pentru băieţi delicaţi“. Despre rugby scria că „este un joc pentru barbari, jucat de domni. Fotbalul este un joc pentru domni, jucat de barbari“.

 

 

10. Ian McEwan, autorul premiat pentru „Durabila iubire“ şi pentru „Ispăşirea“, a urmărit cu ajutorul ochelarilor 3D meciul final din Liga Campionilor, disputat între Manchester United şi Barcelona.