ULTIMELE CLIPE DE VIAȚĂ ALE VERONICĂI MICLE

Ultimele clipe de viață ale VERONICĂI MICLE

În urma mulţimii care l-a însoţit pe Emionescu până la mormânt, o trăsură închisă îi urma calea având-o pe Veronica, ferită de ochii lumii, pe capra din spate. Prezenţa ei fusese foarte discretă atât la bi

Domolirea furtunii

Uraganele înalţă-n noapte

Valuri uriaşe, să le-ndrepte

Spre insule cu doruri zdrobite

În inimi rănite de Afrodite.

Se năpustesc hienele nopţii

Să spargă talazurile sorţii

De ţărmul nebuniei noastre,

Cu ceru’-n zările sinistre.

Împrăştiate în mi

A mai rămas să strig

În valurile mării a mai rămas să strig,
În valul ce-l revarsă furtuna peste dig.
Acolo unde zborul e alb de pescăruşi
Şi seamănă-a petale din crinii vieţii smulşi.

În zborul lor, invoce lumina cerului,
Peste cetatea sorţii ce-i casa chinului,
Din ca

Copilul soarelui

      Bărbatul zări copilul doar cînd ajunse foarte aproape de el. Primul impuls a fost să treacă mai departe, al doilea l-a ţintuit pe loc. Copilul părea abandonat sau pierdut nu de multă vreme, fiindcă nu dădea semne de nelinişte. Se afla pe un

E u f o n i a

            Eufonia este ceea ce sună frumos, fie că e vorba de cuvinte, muzică sau orice altceva percepem cu simţul auzului. Opusul ei se numeşte cacofonie. Fără alte farafastîcuri docte specifice scorţoşeniei aşa zişilor specialişti în lingvis

Recomandări din paginile Cronopediei...

de Mihai Kanuti

umbra

de Mihai Kanuti

tabu in marmura

de Mihai Kanuti

obsesie in negru

de Mihai Kanuti

Pagina lui Florin Giurca

Scurta istorie subiectiva a tehnicilor si indeletnicirilor populare (4) Ierbur

Silabe albastre

Ce rece ești în astă seară, 
Un frig nebun pătrunde-n mine. 
Stă lacrima încet să moară 
În sufletul dintre ruine. 

Câtă gheață strânsă între noi 
Și nici un zvon de primăvară, 
Să ne mai contopească in ploi, 
Să-mi fii arcuș, iar eu vioară 

Și câtă sete de

Chronos - Penița de Aur, anul I, nr. 3-4, mai-iunie 2013

Chronos - Penița de Aur, anul I, nr. 2, aprilie 2013

Chronos - Penița de Aur, anul I, nr. 1, martie 2013

Atlasul lui Orpheus (Cap. I, fragment)

ATLASUL LUI ORPHEUS

Roman (fragment)

Cap. 1. Poveștile doamnei Caliope

Vișinii își arcuiau ramurile încărcate de cerceluși rubinii pȃnă aproape de pămȃnt. În curtea umbroasă, pavată cu pietre late de rȃu, printre care crescuseră ici și colo

„Propuneri pentru revista Chronos nr. 5 - poezii Irina Lucia Mihalca

Propunere pentru revista cu nr. 5 sau care urmează.

SECERĂTORUL

Victor s-a sculat cu noaptea în cap şi-a căutat în odaie traista, în care a aruncat în grabă un boţ de brânză de oaie sărată şi tare şi un coltuc din pâinea pe care a făcut-o cu două zile în urmă Jeni, soţia sa, în cuptorul de lângă cas

Povestea vieţii mele

Clişeu ce nu se uită

                    Ultima noapte s-a sfârşit,  ca multe altele. Noaptea, ultima noapte îşi lua zborul, lăsând loc zorilor aducători de lumină. Din ochii nostri, dar şi ai cerului, picurau lacrimi reci, fără întrerupere.

Zbucium

Zbucium

Mi-e sufletul strop neştiut de lumină

În marea zbuciumată de-al gândurilor val

Izbit de furtuni în al mării talaz

Mă scufund, mă ridic, mă agăţ de nimic

Şi merg orbeşte destinul să  înfrunt

Să zbor către stele cu vise deşarte

Să mă afund în

Zadarnic am sunat la mine

ZADARNIC  AM   SUNAT  LA  MINE

am sunat la mine dar nimeni nu a răspuns

pereţii zilei asudă

mâinile tuturor lasă urme soioase

zidurile sufrageriei vorbesc de istorii lascive

ce-aruncă spre mine doar îngerii negri

şanţuri adânci pe tocul uşii

lasă b

O NOUĂ CARTE: IOAN BARB - MEDITÂND ÎNCHIS ÎN OCHIUL CICLOPULUI

“Ioan Barb e un poet care s-a hărnicit brusc: cîte două volume în 2010 și 2011, după ce primul i-a ieșit hăt în 1998, nu-i semn de sărăcie în sertar și-n inspirație. Din contră. Ar putea fi, însă, semn de artizanat, de formulă care se reproduce. Iar

Punctul critic - proză scurtă

Venind un om fantomatic cu propria-i umbră sub tălpi, cu gulerul pardesiului ridicat, cu şapca trasă pe ochi...
În unele dimineţi de noembrie, când vântul vijelios împro şcă acidul ploii şi întunericul încă are consistenţă, apăsând ca plumbul, oameni

Mai

Au sosit Paștile în mai

Cu pomi înfloriți, dar nu mai

Spălăm rufe-n rîu, cu-n mai¹°,

Că-i rece și răcim la mai²°.

¹°  - mai [reg.] = unealtă cu care se băteau hainele pe scaunul pentru lăut, în vale

²°  - mai [reg.] = plămîn

N-am știut că ești femeie

Din Eva păcătoasă, sfîntă mamă, m-am zorit

S-aduc în casă un scîncet de copil, – însorit –

Oglindit în ochi duioși, scăldați în lacrimi, pîraie,

Ocrotitoarea mea, ce mă legănai în copaie,

Dar nu am văzut în tine o femeie.

Zămislitor de muguri, miji