Mare stravezie

[olga vaduva]

Privesc prin firul de matase 
Culoarea marii stravezie 
Cuprind tot largul, cu-o privire 
Si din nisip fac poezie 

Adancul, doar cu o privire 
IL tai in doua uneori 
Privelistea ce mi se-arata 
Imi da sperante si fiori. 

Tu, creatura a naturii 
In zbucium iti petreci tumultul 
Traiesti in furia-ti desarta 
Si spumegand mai uzi pamantul. 

Te-nalti cu clocote de spume 
Si-arunci spre tarmuri cu putere 
Tot vuetul cuprins de furii 
Si orizonturi cu durere 

Opreste furia-ti desarta 
Transforma unduirea-n fald 
Si lasa-ti revarsarea lina 
Sa te cuprinda -un soare cald. 

Sant om si nu pot sa pricep 
Ce te framanta cateodata 
Atunci cand te tradeaza tarmul 
Si te retragi insingurata 

O scoica mi-ai lasat pe plaja 
Sideful ei m-a fermecat 
Iar perla imi surade tainic 
E dragostea ce mi-ai redat.