mini-concurs – ediţia a 5-a – Tu cum îţi bei cafeaua? – mini-interviu –
Marin Anghelescu
Bucuria cafelei în viaţa noastră
(reportaj-dialog)
Îmi place cafeaua și o beau cât de des pot sau mi se oferă. Dar acum doresc să „smulg” ceva taine despre cum îşi bea cafeaua Rodica Bogdan.
Marin Anghelescu: – Contează la tine efectul direct al cafelei?
Rodica Bogdan: – Nu-mi place cafeaua fiindcă m-ar ține neapărat trează, nu ştiu să mai aibă acest efect asupra mea, ci îmi place pur și simplu. Îmi place mirosul de cafea proaspăt râșnită, îmi place gustul de cafea caldă-caldă, îmi place că o pot bea singură și că o pot bea cu alții.
– Ce relaţie specială ai tu cu cafeua ta de toate zilele?
– Spre norocul meu (şi al celor din preajmă?) sunt prezentă într-un cerc relativ larg de persoane pentru care cafeaua este o bucurie, nu o necesitate. După cum constată oricine acum sunt nenumărate locurile unde poţi savura selecţii, chiar şi speciale, de cafea, preparate cu fantezie, cu grijă. Semnul bun al acestui fapt este că, cel puţin eu, am învăţat să mă bucur de o cafea bună, într-o companie plăcută sau singură, ascunsă sau în văzul altora...
– Să înţeleg că simţi o anume plăcere când eşti privită cum îţi bei cafeaua, chiar şi când eşti singură)
– Ooo, da, place sau nu celorlalţi, eu cred că aşa cum rafinamentul se poate manifesta în mâncare, vestimentaţie, mers, artă, vorbire, tot aşa în modul în care îţi bei cafeaua (mai ales în public) ai nevoie de o anume educaţie, o delicateţe. A bea o ceaşcă de cafea se face încet, sigur, nu cred că o poţi turna pe gât ca pe apă, superficial.
– Revin la răspunsul tău anterior: ai putea să-mi enumeri locurile în care tu îţi bei cafeaua? Nu neapărat într-o ordine a preferinţelor ci mai degrabă într-o statistică personală.
– Hai s-o luăm cu locurile plăcute: în pat, printre aşternuturi, dimineaţa sau la prânz, după-amiaza... Apoi pe terasă. Îmi ştii terasa, expusă la soare şi mai puţin expusă unor priviri iscoditoare – mai sunt ele unele indiscrete, cineva chiar a folosit o dronă... Apoi prin barurile „pitice” cum imi place să le numesc, cele cu deschidere pe trotuar, dar şi într-un local de lux, sau la teatru... Revin apoi bucătăria, sufrageria şi iarăşi dormitorul şi de ce nu în vizite, la vecini...
– Băutul cafelei a schimbat ceva în obiceiurile tale cotidiene?
– Cafeaua a intrat în viaţa mea ca un deliciu. A apărut apoi cafeaua de specialitate şi asta a schimbat totul. Cafeaua a fost descompusă şi refăcută în multe feluri. Dar am ajuns să înţeleag ce beau.
– Preferi cafeaua la ibric? E bine, e rău?
–Atâta vreme cât produsul de cafea folosit este bun, curat şi aduce bucurie, nu poate decât să fie bine.
– Şi-acum întrebarea de final, în acest prim set: cum recunoşti, în fapt, o cafea bună-bună atunci când o bei în oraş?
– În primul rând, cafeaua este un fruct şi nu ar trebui să fie amară, ar trebui să aibă gust fresh, de fruct, să fie echilibrată, să nu fie în nicio extremă, nici acră, nici amară.
(va urma)
**********
498 cuvinte
7 întrebări, 7 răspunsuri
Răspunsuri
Domnule Anghelescu, cunoscând relaţia cu Rodica Bogdan am fost surprins când am văzut această primă postare a dv. în concurs. Şi poate un pic contrariat, mai ales că citindu-l constat că nu numai că aţi acceptat o invitaţie, dar aţi luat un interviu "pe bune" celei ce v-a convins să intraţi în concurs!
Una peste alta toate sunt bune şi frumoase, şi picante, şi numai pentru o steluţă! *
Dacă altfel nu s-a putut, e bună şi o steluţă... Şi eu vă ofer "un" ceai cald...
Îndrăzneaţă ideea ta, Marine, de a lua un interviu chiar unui concurent! Şi mai e inedit ceva: după mine e singurul interviu real din cele prezentate până acum. Este în subiect, incitant şi cu mai multă atracţie şi curiozitate pentru partea bărnătească. Eu îi acord 2 steluţe! **
Asta e, că mi-e mi-a venit ideea (primul). Mulţumesc că steluţele tale 2 sunt pentru text, nu pentru mine şi-ţi ofer şi ţie un ceai cald...
Interesant. **
mulţumesc, dnă Mimi, pentru aceste 2 steluţe! şi vă ofer, după atîta cafea, un ceai cald...
E un pic dificil faptul că eu trebuie să notez un reportaj-dialog în care sunt unul din personaje. Dar Muntean aşa ne-a obligat prin regulament, nu avem de ales. Trebuie să te felicit acum şi aici pentru felul în care ai ştiut să întorce în favoarea ta rugămintea de a te alătura acestui concurs şi să plusezi imediat "OK, mă inscriu. Îmi oferi primul interviu?"... Iar apoi modul în care ai ştiut prin intrebări să impui dezvăluirea unor taine nu face decât să-ţi acord cu toată sinceritatea şi bucuria cele trei steluţe pentru promovarea textului în finală!
*** - normal de la Rodica!
Pentru curajul de a-i lua interviu Rodicuței, pentru prezență și nu-n ultimul rând, pentru interviu ofer trei steluțe.
***
Marine, Marine... vezi ce uşor a fost? Bravo, felicitări. Chiar şi mie îmi place cum m-ai "zugrăvit"!
Mă bucură prezența dumneavoastră, domnule Anghelescu, în cadrul mini concursurilor noastre.