MARIN PREDA- ULTIMUL MORALIST AL
LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE
Au trecut 35 de ani de la moartea atât de neaşteptată a lui MarinPreda. El a murit în culmea gloriei ca un soldat pe linia întâi de luptă. Cu el literature română contemporană a pierdut enorm. Mă întreb ce-ar fi scris el după aşa-zisa revoluţie. Avea multe proiecte pe care le-a îngropat odată cu moartea lui. Marin Preda rămâne ultimul moralist al literaturii române contemporane. După el s-a aşternut întunericul…Dăm mai jos citate din opera lui care rămâni adevărate sentinţe despre viaţă:
Sunt trei dimensiuni componente ale conştiinţei umane, care ne deosebesc de animale. Ne naştem şi asfinţim odată cu ele, nu numai bătrânii se gândesc la trecut, nu numai tinerii la viitor şi nimeni nu poate trăi ca un cal jugănit, numai în prezent, viaţa noastra ar fi ca şi a lui, mâncare, ham, apă, somn, apoi iar mâncare, ham, apă şi din când în când bici, dacă l-ar vizita, trăgând căruţa şi auzind nechezatul unei iepe - cine ştie ce reverie de pe vremea când era armăsar.
citat din Marin Preda
Până la un punct realitatea e mai puţin rea decât imaginaţia. Dar de la punctul acela încolo, un detaliu real, un gest, o privire, sunt mai rele tocmai pentru că exprimă ceea ce imaginaţia nu poate inventa.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Adevărate sunt sentimentele. Ficţiuni sunt împrejurările.
Marin Preda în Gazeta literară, nr. 3 (18 ianuarie 1968)
E în noi un animal care ne muşcă mortal, cumplit, cu atât mai tare cu cât iubim mai mult şi eu n-am ştiut să mă păzesc, sau mai bine zis n-am ştiut să răspund la întrebarea: ce e cu acest animal, ce caută în noi şi ce legătură are el cu dragostea?
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
În fond, abjecţia şi sublimul nu sunt suficiente prin ele însele ca să pună în mişcare imaginaţia şi inspiraţia unui scriitor.
Marin Preda în Imposibila întoarcere
Primejdia în care se află un bărbat care iubeşte total o femeie seamănă cu aceea a unui om care a atins un fir de înaltă tensiune şi care dacă nu se zbate, dacă instinctul nu l-a ajutat să se smulgă în chiar clipa când a fost zgâlţâit, moare agăţat acolo fără scăpare.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni, volumul 1 (1980)
Te desparţi de mai multe ori până te desparţi, iar când e să fie de-adevăratelea simţi cum moare pentru tine speranţa fericirii despre care nu bănuieşti ce întindere are în fiinţa ta şi cât de adânc este ea împletită cu bucuria de a trăi, bucurie care până atunci crezuseşi că e autonomă şi nu poate fi alungată de nimic.
citat din Marin Preda
Dragostea este supusă adesea asalturilor chinuitoare ale geloziei care o poate veşteji, intrigilor celor care nu ne simpatizează şi, nu o dată, ba chiar foarte adesea, lipsurilor, sărăciei, dorinţelor care nu se pot împlini... În timp ce ura e suverană, n-o poţi smulge până nu creşte, înfloreşte şi piere singură, uneori după ce a reuşit să nimicească în prealabil viaţa unui cuplu.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni, volumul 1 (1980)
Unii oameni, deşi au cultură, sunt analfabeţi prin concepţia pe care o au despre cultură.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni, volumul 1 (1980)
Intelectualul putea doar complica meschinăria vieţii în care trăia, perorând şi vorbind despre idealuri, în timp ce omul simplu putea recurge la violenţă sau să sufere în tăcere, fără generalizări filozofice.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Între viitorul şi trecutul meu e un joc... Mă simt liniştit şi împăcat, dar îmi dau seama că viaţa mea înseamnă chiar acest joc între trecut şi viitor, care e anormal la vârsta mea... Nu vreau eu să mă gândesc la viitor, dar atunci apare în mine, pretimpuriu, trecutul, ca un mare semn de întrebare, pe care eu mă prefac că nu-l văd.
Marin Preda în Marele singuratic
Cine a putut iubi doi ani, aşa cum mă iubise ea, poate uita o vreme fericirea de atunci, dar ea va înflori din nou, cu alt chip, din acelaşi izvor, fiindcă un om nu poate avea două suflete şi mai ales nu poate trăi fără iubire.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni, volumul 1 (1980)
Când faci dragoste, moartea îşi ia tălpăşiţa.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
În fond avem un regim popular în care într-adevăr masele se simt bine. Ce-i pasă oţelarului cutare că un mare poet şi filozof a fost înlăturat de la catedră, sau că Hegel trebuie răsturnat cu fundul în sus ca să se mai poată spune că filozofia lui are oarecare valoare?
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni, volumul 1 (1980)
Sclavia femeii a încetat în clipa când o femeie poate să-i facă unui bărbat toate acele lucruri pe care el i le face.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Când stai într-un loc mai mult de câţiva ani plecarea devine o smulgere care, asemeni unei plante, îţi poate fi fatală: cine îţi garantează că vei putea prinde rădăcini mai adânci în altă parte şi mai ales cine te poate asigura că nu vei da de aceeaşi lume, poate mai rea?
Marin Preda în Marele singuratic
Imbecilitatea şi prostia nu ocolesc în general pe nimeni, dar noi, românii, ne salvăm adesea luând-o în derâdere la ceilalţi şi acceptând cu humor că nici noi înşine nu facem excepţie. Rezultă o comedie care ne distrează pe toţi şi prin asta ne deosebim de alte popoare, fireşte, una dintre deosebiri...
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni, volumul 1 (1980)
Ce e un om singur? Singur cu adevărat? E un om fără soluţie, fără un răspuns pe care ar fi trebuit să-l dea, fără puterea de a-l da în singurătate şi a-l urma.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Ce este o viaţă?... O viaţă este totul şi felul cum se desfăşoară ea este adesea halucinant. Spiritul este implicat şi lupta care se dă este pentru salvarea lui.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Dacă (cine poate să ştie?) eram un bizar, un maniac cu obsesii morbide, un satir, un masochist care pentru început mimează normalul, firescul, înainte de a supune victima unei insuportabile presiuni psihologice?
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni, volumul 3 (1980)
Fericirea nu poate veni decât din scurgerea neîncetată a clipelor liniştite şi senine, fiindcă ce altceva e suferinţa decât o oprire a fiinţei noastre, o uriaşă inerţie care face să apese asupra ei tot ce există?
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Ce e o despărţire? O simplă separare de corpuri.
definiţie de Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
O furnică nu poate răsturna un munte, dar îl poate muta din loc... încet... bucaţică cu bucaţică.
Marin Preda în Viaţa ca o pradă
Puterea celui cu adevărat puternic astfel se manifestă: să ştii că poţi distruge pe cineva, să n-o faci şi acela să nu ştie.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni, volumul 1, partea a 3-a, capitolul 12(1980)
Farmecul unei fiinţe străine pe care o iubim întâia oară e farmecul primordial la care ar trebui să ne oprim. E cel pur, numai el ne redă o libertate despre care nu ştiam că e prizoniera unei melancolii adânci, a cărei euforie ne poate chiar face să ne credem fericiţi...
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni, volumul 3 (1980)
Iubirea poate să fie oricum, numai să fie! Poţi să arăţi ca un chimval răsunător, dar dacă dragoste nu e... spune evanghelistul. E vorba, desigur, de dragostea divină, dar a noastră, cea profană, are oare vreo limită care s-o împiedice să atingă graniţa divinului? Lăcaşul ei nu e tot inima umană?
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni, volumul 3 (1980)
Omul nu mai e acelaşi după ce descoperă ceva.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Pentru noi şi în general totdeauna pentru urmaşi rămâne o perpetuă enigmă faptul că fiecare oră a istoriei cheamă pe scenă omul ei, care adesea e menit unui destin tragic. De ce vine acel om pe scenă, când nenumărate indicii îi spun că ar trebui să se ferească?
Marin Preda în Delirul
Forţa unui om de a îndura suferinţa e imensă şi n-ar fi dacă noi resurse de speranţă, care nasc în sufletul uman ca un val îndată ce valurile precedente s-au sfărâmat de ţărm, n-ar ţâşni din adâncuri şi nu ne-ar face iarăşi puternici.
citat din Marin Preda
Femeia este ca un izvor. Ai să spui: ei, ce e un izvor? Nimic, îl vezi numai când ţi-e sete, şi pe urmă, după ce bei, treci pe lângă el.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Dacă durerea trebuie stăpânită fiindcă îndurerează şi pe alţii, bucuria prea mare trebuie şi ea stăpânită, fiindcă poate fi rău înţeleasă.
Marin Preda în Moromeţii
Oamenii fac lucruri care, dacă n-ar fi proşti, nu i-ar putea sili nimeni să le facă.
Marin Preda în Moromeţii
Ştiinţa de a rămâne tu însuţi în împrejurări care te depăşesc se învaţă.
Dacă dragoste nu e, nimic nu e.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Îmi plac oamenii superiori, dar ce spectacol trist să vezi realitatea: cu cât sunt de superiori, cu atât sunt de mici în modul cum se poartă cu alţii.
Marin Preda în Delirul
Prin gândire putem descoperi noi lumina. Nu umilinţa, ci flacăra cugetării ne poate înălţa...
citat din Marin Preda
Sunt lucruri care nu se spun şi, dacă am formula totul numai prin cuvinte, valoarea cuvintelor ar scădea.
citat din Marin Preda
Infinite sunt greşelile pe care un îndrăgostit le iartă iubitei lui.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Visele sunt vise, uneori visezi rău şi nu se întâmplă nimic, visul rău e gândul care n-ai scăpat de el, care ţi se cuibăreşte în suflet şi e numai al tău, venit din păcatele tale.
Marin Preda în Moromeţii
Invidia şi orgoliul înjosesc pe om. Nimic nu este mai frumos decât să recunoşti şi să apreciezi deschis şi să foloseşti cinstit calităţile şi cunoştinţele altora.
citat din Marin Preda
Din lupta ta cu destinul ai şi ieşit învingător, n-am să mai uit niciodată: ai fost lovit, te-ai ridicat şi ai reuşit să nu urăşti pe nimeni, adică să nu fii mic, aşa cum păreai în ochii altora. Acum eşti un om liber, sau mai bine zis eliberat, ai dreptul să iubeşti şi să fii fericit...
Disparitia iubirii e ca o oglinda intoarsa, nu se vede nimic, te uiti zadarnic in ea
citat din marin preda
Cum vom putea, altfel, trăi o clipă sublimă pe acest pământ pe deasupra scoarţei lui inundată de soare şi de vânt înainte de a dormi cu ţeasta înăuntrul lui, unde nu e nici lumină, nici verdeaţă dacă am oferi lumii doar spectrul singurătăţii noastre?
Marin Preda în Marele singuratic
În ceea ce mă priveşte, sunt furios pe savanţi că m-au silit să aflu că cerul nu e mai înalt de două-trei sute de kilometri. Eram mult mai fericit când credeam că e fără limite, decât eram când ştiu că e doar o pojghiţă şi dincolo de el, vidul, un întuneric încărcat de porcării mortale, iradiaţii care ar ucide într-o clipă pe oricine ar încerca să intre în el. Ce-am aflat?
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni, volumul II (1980)
Un suflet avem şi dacă ni-l încărcăm şi pe ăsta!...
Marin Preda în În ceaţă
Orgoliul profesional este singurul care este creator şi care poate fi, din punct de vedere moral, justificat.
citat din Marin Preda
Autorii mei preferaţi au început să fie doar cei care mă feresc de senzaţia care mi se furişează adesea, când citesc, că în loc să ies afară şi să trăiesc, stau închis în casă şi pierd timpul.
Marin Preda în Imposibila întoarcere
În sufletul ei, cuvântul păcat însemna tot ceea ce era impur, murdar, abject, fără să fi bănuit vreodată că putem săvârşi ceva abject rămânând curaţi, dacă, bineînţeles, curaţi suntem şi, dimpotrivă, putem fi puri în faptele noastre şi murdari în noi înşine.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Destinul orb nu e atotputernic, hotărârile lui pot fi smulse, fulgerul intuiţiei noastre îl poate abate din mersul lui implacabil. Şi, odată înfrânt, el cedează mereu, netezindu-ţi drumul, nu fără a-ţi lăsa în constiinţă de fiecare dată o spaimă, semn că nu te va proteja la infinit.
citat din Marin Preda
Intrase înăuntru stăpânit de un sentiment care nu-l mai slăbea, că viaţa lui e distrusă, şi se pomenise cum parcă aici cineva îi picura în inimă un balsam, care-i dădea seninătatea de care avea nevoie ca să uite eşecul său în lume. Era o lume care îi ajungea, această primăvară închisă.
Marin Preda în Marele singuratic (1972)
Trezeşte-te şi răspunde-mi sau, dacă nu poţi acum începe prin a te gândi şi într-o zi, tot gândindu-te, o să poţi să-ţi răspunzi şi să-mi spui şi mie...
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Pacatul e ceva impur, murdar, abject si putem savirsi ceva abject, raminind curati,daca bineinteles, curati suntem si, dimpotriva, putem fi puri in faptele noastre si murdari in noi insine.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
A gândi puţin nu înseamnă totdeauna o deficienţă. Alte forţe ale sufletului, ţinute până atunci sub obroc de trufia gândirii, ies la iveală şi îţi orientează fiinţa spre descoperirea adevărului, chiar dacă nu-l doreşti.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni, volumul 3 (1980)
Da, voi întemeia o noua religie, care să ţină seama de forţele oarbe care pun nu o dată stăpânire pe om, şi care să propună altceva decât umilinţa înrobitoare, inacceptabilă pentru mândria firească a unui animal atât de liber şi de viclean cum este omul.
Marin Preda în Marele singuratic
În noi însine, dar fără să ne dăm seama, încetează să bată ceasul tăcerii, al devenirii, al scurgerii, ceasul care a fost întors pentru noi din chiar secunda când am fost scoşi din neam, acolo în pântecul matern, si a cărui durată este înscrisă chiar pe el, ora opririi fatale, pe care n-o concepem, dar pe care o stim...
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Cine nu ştie ce e păcatul, nu înseamnă că e un sfânt, ci un neputincios: nu-l săvârşeşte fiindcă nu e în stare, nu fiindcă are credinţa puternică.
citat din Marin Preda
Ce prăpăstii în care poţi să cazi ascund cuvintele! Ce curse! Cuvintele nu sunt o glumă. dar oricât de atent ai fi poţi cădea în plasa lor şi să spui lucruri pe care în realitate nici nu le gândeşti.
Marin Preda în Marele singuratic
Tinereţea la un bărbat ţine loc de eleganţă în îmbrăcăminte dacă bineînţeles nu umblă rupt.
Marin Preda în Marele singuratic
O femeie poate să ierte orice, în afară de faptul să nu-ţi pese de ea.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
A şti să râzi în clipele tragice înseamnă a stăpâni tragicul.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Femeile nu prea au obiceiul să-şi argumenteze dorinţele şi nici nu prea le aud pe cele care li se opun. Dar au aproape întotdeauna în mână mijloacele de presiune.
Marin Preda în Moromeţii
Timpul nu mai avea răbdare.
Marin Preda în Moromeţii
Viaţa unui om e un nesfârşit şir de erori.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Dispariţia iubirii e ca o oglindă întoarsă, nu se mai vede nimic, te uiţi zadarnic în ea. Gestul tău nu se mai reflectă, nu-i mai răspunde nimeni. Eşti singur.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Un om nu e ceea ce cred alţii despre el că este. Ba chiar câteodată e cu totul altceva.
citat din Marin Preda
Fără noi Dumnezeu s-ar plictisi, aşa se mai distrează şi el văzând cum unii îl înjură, alţii ucid, alţii se îmbată ca porcii şi grohăiesc...
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Poate că realitatea să fie mai uşor de suportat decât imaginaţia.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni, volumul 1 (1980)
Pisicile sunt superioare, când simt nevoia de tandreţe se mângâie singure de piciorul scaunului şi torc pe cont propriu, nu înşeală pe nimeni.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Să rămâi om între oameni, numai ca să salvezi în tine însuţi ideea de om, chiar dacă alţii o calcă în picioare.
citat din Marin Preda
Cum poţi să uiţi ceea ce până mai ieri însemna iubirea, dragostea însăşi, expresia ei tulburătoare care îţi atinge şi îţi vrăjeşte sufletul?
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Entuziasmul este foarte necesar, mai ales când faci primii paşi.
Marin Preda în Creaţia şi morala
Privirea ei nu-ţi mai aparţine, surâsul ei nu-i mai înfloreşte pe chip când o priveşti, râde pe neaşteptate de ceea ce spune altul şi eşti stupefiat să descoperi că, deşi e aceeaşi, nu-ţi mai aparţine.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Domnule, eu totdeauna am dus o viaţă independentă.
citat din Marin Preda
Am vrut odată să schimb lumea! Nu-mi ajunge? De ce trebuie să o iau de la cap şi să merg până în pânzele albe?
Marin Preda în Marele singuratic
Mai bine un sfârşit cu groază, decât o groază fără sfârşit.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni, volumul 1 (1980)
Toată credinţa lui ţi se pare greşită. Ei, nu mai spune! Şi a ta care e? Dacă o ai, pune-ţi pielea la bătaie pentru ea, nu pretinde doar altora să renunţe la a lor.
Marin Preda în Moromeţii
Sinceritatea nu deschide întotdeauna uşile, cum s-ar părea.
Marin Preda în Delirul
Petrini: Sufletul tău nu poate rămâne inactiv, dacă nu mai iubeşti, începi să urăşti!
replică din romanul Cel mai iubit dintre pământeni de Marin Preda (1980)
Sunt lucruri care, când ni se întâmplă, ne fac să ne dispară orgoliul, umilinţa nu ne mai umileşte, adevărul, oricare ar fi el, e singurul care ne poate linişti.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Ispita lucidităţii care te îndeamnă să afli de ce nu te mai iubeşte cineva constă în faptul că ai sentimentul acut, irezistibil că, după ce vei afla, vei înceta să suferi. Poate, îţi spui, ai făcut vreo greşeală care se poate repara. Poate la mijloc e o neînţelegere. Poate că iubeşte pe altcineva. Ei da, e un pahar care trebuie băut, îl bei, te încovoi de durere, pe urmă te redresezi.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Mă întrebam ce e mai rău: înstrăinarea sau apropierea aceasta sufocantă?
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Nu e adevărat, la treizeci şi cinci de ani nu renasc amintirile. Amintirile nu reînvie decât atunci când viitorul ni se îngustează.
Marin Preda în Marele singuratic
Un suflet tulbure, instabil, nu suportă ore şi cu atât mai puţin zile sau săptămâni fără să urce sau coboare stârnind în jurul lui conflicte şi confuzie. Pe ceea ce există apar destule sminteli, jignirea, gelozia, vanitatea rănită... Iar dacă ceea ce există e pre tocit, atunci pe ceea ce a fost, sau pe ceea ce va fi.
Marin Preda în Marele singuratic
Viaţa omului se poate scurge pe pământ şi ca o apă liniştită, împlinindu-se simplu în moarte, care vine ca o soluţie a unei probleme insolubile: ce să facă fiinţa umană după ce a asistat la un număr de douăzeci sau treizeci de mii de răsărituri şi apusuri de soare şi a lăsat în urma lui înlocuitori? Dar viaţa lui se poate scurge şi într-o permanentă dezordine, ca o revoltă împotriva soluţiilor invariabile ale acestei existenţe, atacând sălbatic pe toţi cei care o acceptă astfel, adică pe majoritatea oamenilor.
Marin Preda în Marele singuratic
Mă înfuriam, nu mai ţineam seama că sunt şi fete cu noi şi le spuneam la toţi că sunt nişte imbecili.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Cineva care stă pe dinafară nu poate să judece ce e pe înăuntru.
citat din Marin Preda
Părerea mea e că un ţăran chiar dacă ajunge doctor în filozofie, tot ţăran rămâne.
citat din Marin Preda
Moartea e un fenomen simplu în natură, numai oamenii îl fac înspăimântător. Vorbesc de moartea naturală, care adesea e o dulce ispită.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Fiinţa noastră e la discreţia celorlalţi, nu apari tu în ochii unuia aşa cum eşti, ci cum au reuşit alţii să sugereze o imagine despre tine.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Niculae: Eu îmi caut eul meu!
replică din romanul Moromeţii, II de Marin Preda
Eu râd când e rău pentru că ştiu că o să fie bine şi nu râd deloc când e bine pentru că ştiu că o să fie rău.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Ispita lucidităţii care te îndeamnă să afli de ce nu te mai iubeşte cineva constă în faptul că ai sentimentul acut, irezistibil că, după ce vei afla, vei înceta să suferi.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Va învinge cel care are răbdare să aştepte fără să se lase ispitit de orgoliul de a acţiona, când timpul nu e favorabil acţiunii.
citat din Marin Preda
Când omul uită de Dumnezeu, uită şi Dumnezeu de el şi îl lasă singur în faţa păcatelor.
Marin Preda în Moromeţii
Cu cât mă gândeam mereu la ea, îmi plăcea mai mult.
Marin Preda în Întâlnirea din pământuri
Căsătoria e o temniţă în care oamenii, cu firi diferite, se închid şi se urăsc reciproc crezând că au fost pedepsiţi să ispăşească pe nedrept pedeapsa celuilalt...
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni, volumul 1 (1980)
Loviţi, oamenii se întunecă, ceva străin pune stăpânire pe ei, le spulberă frumuseţea privirii, le ia surâsul, le chirceşte sufletul şi le desfigurează chipul.
Marin Preda în Viaţa ca o pradă
Există astfel de bărbaţi peste care dă norocul de le iese înainte o femeie ca un vis şi trăiesc lângă ea şi îi fac copii fără cea mai vagă bănuială că iau de la viaţă ceea ce nu le este destinat şi nici nu li se cuvine.
citat din Marin Preda
Judecăm oamenii nu numai prin ceea ce ei gândesc şi nici măcar prin sentimentele care îi domină, ci prin interferenţele cu viaţa noastră, pe care soarta i-a silit să le traiască.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Nu ideile în sine sunt interesante, ci oamenii care le poartă şi le trăiesc.
Marin Preda în Viaţa ca o pradă
Suferinţa e o criză din care trebuie să ieşi cât mai rapid, adâncimile ei ne rătăcesc spiritul.
citat din Marin Preda
Omul este o divinitate înlănţuită de puterea condiţiilor.
definiţie de Marin Preda
Cine trădează va fi trădat.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Numai păcatele nu te lasă să dormi.
Marin Preda în Moromeţii
Nu trebuie să accepţi să trăieşti oricum.
citat din Marin Preda
Copii pătrund în sufletul unui om repede şi necruţător.
Marin Preda în Moromeţii
Formidabil ce putere poate să aibă asupra noastră o idee ce ne trece prin cap.
citat din Marin Preda
Un fior rece îmi strânse inima şi un gol insuportabil născu în mine întrebarea: dar dacă nu ea s-a schimbat, ci eu? Dacă ea a fost aşa totdeauna şi eu am văzut-o altfel?
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Uitaţi-vă la copii, unul îl pune pe altul jos, îl gâtuie, îi trage pumni în cap, îl gheruie pe faţă, apoi se ridică amândoi şi cel lovit te uiţi la el că deodată surâde ca un prost... Ei bine, nu e deloc prost, ci doar e curat, neatins de sentimentul umilinţei.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Dacă omul ar acorda morţii măcar un minut pe zi de meditaţie, conflictele în care ar fi implicat şi-ar micşora importanţa şi soluţiile cele mai rele l-ar speria mai puţin, ar fi oricum mai indrăzneţ şi s-ar bucura mai mult ca există. Suntem însă făcuţi să nu putem concepe în noi înşine că am putea muri, să simiţim adică, nu doar să gândim, că murim în minutul acela, că totul s-a sfârşit fiindcă altfel ştim prea bine ca într-o bună zi va trebui să pierim... gândim! dar această bună zi o să fie cândva, pană atunci, ehe, mai e!... şi continuăm prizonieri ai forţei noastre vitale să urmărim nemăsurat cu secreta şi puternica lupă, gesturi şi cuvinte care ne chircesc sufletul!
citat din Marin Preda
Politica mea e să nu fac politică.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Ceea ce este, este, ceea ce nu este, nu este!
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
A şti să râzi în clipe tragice înseamnă a stăpâni tragicul.
citat din Marin Preda
Inteligenţa lucidă este aceea care poate să recunoască meritul marilor intuiţii.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Erorile fatale nu apar, adică nu se săvârşesc pe neaşteptate, au un preludiu, dar cine e atent la el?
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omenirea e ca un ocean străbătut veşnic de curenţi puternici şi contrarii şi din când în când de uragane.
citat din Marin Preda
Preţuirea celor pe care îi iubim e un sprijin, chiar dacă această preţuire nu măsoară exacta noastră valoare.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Frumuseţea şi urâţenia fizică se metamorfosează şi se retrag din faţa unor realităţi sufleteşti care spectatorului îi scapă.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Cum să plec? Nu pleci când eşti alungat. Trebuie să bei tot paharul şi, întărit de otrava lui înghiţită, să nu-ţi mai pese de cine ţi-a dat-o.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Ce-aş avea eu împotriva lui? Că e imbecil? E un imbecil liniştit şi îi e frică de mine, de ce l-aş schimba cu un imbecil de care să-mi fie mie frică?
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Nedând expresie gândurilor care ţi se îmbulzesc la poarta vorbirii, ele se retrag de la sine şi desoperi cu o mare bucurie că exprimarea lor nu era necesară.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Totuşi aventurile vieţii noastre sunt ale conştiinţei, deşi viaţa ei adevărată nu e niciodată liberă de instincte şi nu o dată e neputincioasă în faţa lor, în rău, dar şi în bine.
Marin Preda în Imposibila întoarcere
Timpul mort poate fi descoperit totdeauna când se produc trădările. Există un astfel de timp mort, neştiut şi nebănuit de cel trădat, când sentimentele alunecă şi nu sunt mărturisite celui care va fi lovit.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Erorile fatale nu apar, adică nu se săvârşesc pe neaşteptate, au un preludiu, dar cine e atent la el? Întocmai ca într-o piesă genială, preludiul nu ne face să ghicim desnodământul, ci îl luminează doar ulterior.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
E plăcut şi îndrăzneţ să gândeşti, dar dacă gândirea nu duce la acţiune, ce rost mai are?
Marin Preda în Delirul
Cultura e o formă de viaţă prin care o colectivitate umană îşi exprimă forţa creatoare.
definiţie de Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Nicio femeie nu e frumoasă sau urâtă până când nu ajungi să o cunoşti.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Nu-i înţeleg pe cei care vorbesc despre trecut şi viitor şi nu mai văd clipa de faţă care e viaţa. Restul e iluzie a ce a fost sau iluzie care ţi-o faci. Şi de trăit când trăieşti?
citat din Marin Preda
Arde soarele asta ca fundul iadului.
Marin Preda în In ceata
Ce e un eşec? O întrebare de capitulare. De obicei, eşecul e ceea ce consideră alţii că e, fără să ne dăm seama că dacă am schimba direcţia barei şi s-o luăm pe alt drum, eşecul ar fi premisa unei adevărate victorii.
definiţie de Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
O viaţă glorioasă are adesea un sfârşit tragic.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Simti in palme indaratnicia omului batran!
Marin Preda în Colina
Nu trebuie consumat totul într-o singură zi! Nici măcar într-o singură viaţă! Şi ce dacă o viaţă nu se împlineşte? Se va împlini alta, după tine.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Nu poţi trăi într-un subsol fără să rişti să capeţi o conştiinţă de subsol. Spiritul nu este deteriorat de subsol decât dacă între subsol şi ceea ce e deasupra nu e mare deosebire. Când însă un găinar locuieşte în vaste apartamente, şi un om productiv, asemeni pomilor dintr-o livadă, sau asemeni pământului care asigură roadele, nu vede lumina soarelui şi trebuie să stea în întuneric, spiritul nu poate ocoli întrebarea: e vorba de moartea mea? Nici măcar nu se poate consola cu gândirea hegeliană, foarte abstractă, că dacă un filozof nu se poate afirma azi, un altul se va afirma mâine şi predispoziţia unei entităţi naţionale spre filozofie nu va suferi.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni, volumul 2 (1980)
Noi zicem de un câine care nu latră că nu muşcă niciodată, dar zicala asta umană nu e sigur că o ştiu chiar toţi câinii.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Şi sufletul? Un abur care trăieşte şi el şi se tot plimbă.
definiţie de Marin Preda în Moromeţii
E foarte mult să ai conştiinţa că eşti un om luminat şi ai mai întâlnit încă unul ca tine.
Marin Preda în Moromeţii
Am peste şaizeci de ani şi în mintea mea e că o să trăiesc o sută. De ce să nu trăiesc? Ce, nu e bine de trăit?
Marin Preda în Moromeţii
Viaţa intimă a oamenilor nu e un robinet bine închis, el picură din neglijenţa noastră suficient de mult pentru că de-a lungul timpului să umple un vas: e chiar viaţa noastră pe care o credeam secretă.
Marin Preda în Intrusul
Dragostea pentru o femeie nu ne fortifică, ci, aliată cu timpul, ne mănâncă viaţa.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Frumuseţea poate intimida, o fată prea frumoasă poate fi ocolită, ca şi una prea urâtă.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
În iubire, sufletul se predă. Cine n-are curaj, poate înşela o vreme, ba chiar multă vreme, simulând abandonul, dar într-o zi se întâmplă ceva, nu chiar ceva catastrofic, cum ni s-a întâmplat nouă, ci ceva cu totul obişnuit, cum ar fi de pildă ca simulantul să se îndrăgostească deodată sincer şi total de cineva, şi atunci devine de o necruţare bestială, nu mai concepe nici măcar să i se ceară să renunţe, să zicem, la maniera în care o face, îşi distruge cu brutalitate familia, îşi părăseşte copiii...
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni, volumul 3 (1980)
Un divorţ e un eşec.
definiţie de Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Inteligenţa înseamnă adaptare.
definiţie de Marin Preda în Viaţa ca o pradă
Datoria oamenilor luminaţi dintr-o ţară e să-i ajute pe cei din mijlocul cărora au ieşit.
Marin Preda în Moromeţii
Sunt fericit în nefericirea mea.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Tinereţea e o trufie, rareori o valoare.
definiţie de Marin Preda
Experienţa este sursa cunoaşterii.
definiţie de Marin Preda în Viaţa ca o pradă
Nu ne-am sinchisi de nefericirea noastră dacă nu ar exista fericirea celorlalţi.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Rostul vieţii e să te bucuri că trăieşti.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Nu întotdeauna victoria imediată este scopul final unei lupte.
citat din Marin Preda
Tatăl lui Petrini: Sunt oameni pe care învăţătura îi face oameni! Pe tine te-a făcut un neruşinat!
replică din Cel mai iubit dintre pământeni de Marin Preda (1980)
A şti să râzi în clipele tragice înseamnă a stăpâni tragicul.
Marin Preda în Ce mai iubit dintre pământeni
Dacă omul nu mai are nimic sfânt, se sălbăticeşte şi degenerează, dar omul poate fi o fiinţă morală şi fără religie. Religia, eu n-aş zice că e opiul popoarelor, ci expresia spontană a năzuinţei morale a omului.
Marin Preda în Moromeţii
Fericirea nu are istorie, fiindcă istoria nu poate ieşi din veşnica surpriză pe care ţi-o face fiinţa iubită prin însăşi existenţa ei.
Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Singurul lucru de care-mi amintesc foarte bine este că la vârsta de 13 ani am devenit conştient de mine. Mi-am dat seama că era în mine o anumită fiinţă de care eram conştient. Tocmai citisem Biblia şi Descartespe izlaz.
citat din Marin Preda
Avea uneori obiceiul – semn de bătrâneţe sau poate nevoia de a se convinge că şi cele mai întortocheate gânduri pot căpăta glas - de a se retrage pe undeva prin grădină sau prin spatele casei şi de a vorbi singur.
Marin Preda în Moromeţii
Dacă oamenilor le-ar mai fi încă frică de răul din icoane şi s-ar strădui să facă bine după tot aceleaşi principii, atunci omul nu şi-ar mai vinde sufletul pe nimic si n-ar mai trăi din trufie.
Marin Preda în Moromeţii
Există ceva curat în iubire? De ce se mai iubesc oamenii dacă trebuie să se despartă? De ce mai fac copii, dacă pe urmă îi părăsesc?
citat din Marin Preda
Învaţă să nu te laşi umilit.
citat din Marin Preda
O să îndur poate altele, dar nu de la voi.
citat din Marin Preda
Sărăcia roade orice ideal; puţini rezistă.
citat din Marin Preda
Numai păcatele nu-l lasă pe om să se odihnească.
citat din Marin Preda
Nu există fiinţă care să nu fie înzestrată cu instinctul primejdiei.
Marin Preda în Viaţa ca o pradă
Nu numai somnul raţiunii naşte monştri, ci şi o luciditate prea mare.
citat din Marin Preda
Inima omului e largă, de ce unii şi-o poartă strîmtă şi plină de ură?
citat din Marin Preda
Există valori absolute de care nicio revoluţie nu trebuie să se atingă.
citat din Marin Preda
Pentru a fi membru de partid (PCR) îţi trebuie lipsa de conştiinţă morală.
citat din Marin Preda
Ce minune, să lichidezi o eroare într-o clipă şi nu să trăieşti cu ea ani.
citat din Marin Preda
Dacă n-ar exista fericirea altora, nu ne-am sinchisi de nefericirea noastră.
citat din Marin Preda
Mie nu-mi place sa ma bat cu nimeni, dar daca spui la cineva, sa stii ca ne batem.
Marin Preda în Întâlnirea din pământuri
Ura nu poate fi învinsă prin simpla iubire, ci printr-o iubire mai puternică decât ura.
citat din Marin Preda
Tinereţea ne dă adesea această stare de spirit de jubilaţiune nemotivată şi puţin profundă.
Marin Preda în Viaţa ca o pradă
Dacă eşti sănătos, lenea e o mare dulceaţă şi e un produs natural al amintirii paradisului.
citat din Marin Preda
În faţa morţii nu mai eşti nimic, nu mai eşti poet, eşti un simplu om care trebuie să dispară...
citat din Marin Preda
Adică el se simţea lovit pentru toată viaţa şi niciodată n-avea să-i mai treacă rana pe care o primise.
Marin Preda în Viaţa ca o pradă
Omul este făcut să trăiască şi dacă şi-ar uita ororile de care este responsabil, ar trebui să se sinucidă.
citat din Marin Preda
Conştiinţa e unitară, dar, ca şi în natură, ea este zgâlţâită când de furtuni şi cataclisme, când invadată de înseninări miraculoase.
citat din Marin Preda
Nu doresc să mă apropii! O părere rea despre mine e un scut de apărare împotriva amestecului şi a compromisului cu cei pe care-i dispreţuiesc. Le dau şansa să mă dispreţuiască şi ei.
Anomalia, anormalul, nu e o fatalitate şi n-are durată, condiţia să-l facem să dispară e să nu-l acceptăm şi mai ales să nu cedăm tentaţiei de a-l justifica, prin recurgerea la principii înalte.
citat din Marin Preda
Ce înseamnă trădarea? E o formă urâtă de a ţi se spune că nu mai eşti iubit. Urâta, desigur, te poate ispiti să te răzbuni, frumoasa, s-o iubeşti mai departe, chiar dacă ştii că nu va mai fi nimic.
definiţie de Marin Preda
Un om, adică, oricine ar fi el, are totdeauna ceva de ratat, totdeauna descoperă că a vrut ceva, chiar fără să ştie precis ce anume, i-o spun alţii la urmă când nu mai e nimic de făcut, chiar dacă el ar dori să nu ştie.
citat din Marin Preda
Singurătatea spulberă certitudini adânci, născute de prezenţa altora, în faţa cărora suntem siliţi să bravăm, stăpâniţi de o dorinţă obscură de a stârni în ei îndoiala, deşi ştim bine că asta nu mai foloseşte la nimic...
citat din Marin Preda
Puterea trebuie organizată, chiar dacă o restitui maselor care ţi-au dat-o, fiindcă scânteia divină nu rezistă fără organizare, fără un partid care să reamintească tot timpul maselor că sunt libere şi să le ţină sub stare de vigilenţă.
citat din Marin Preda
Să nu poţi găsi o soluţie, să te simţi încolţit, să nu poţi accepta, să abandonezi, dar nici să trăieşti, văzând chipul urii, silindu-te să-l înduri în veşnicie şi fără scăpare, ca şi când ai fi fost împins pe poarta pe care scrie "lăsaţi orice speranţă, voi, cei care intraţi". Starea aceasta avea un nume: disperare.
citat din Marin Preda
Acea vârstă între tinereţe şi bătrâneţe, când numai nenorociri sau bucurii mari pot schimba firea cuiva.
Marin Preda în Moromeţii
Cel mai iubit dintre pamanteni – Marin Preda
1. „Iubirea înstrăinează cumplit, ne aruncă parcă într-o altă planetă şi facem ochi uluiţi când dăm de cineva cu care ne-am culcat în pat, de a cărui gură am lipit-o pe a noastră.”
2. „Ispita luciditaţii care te îndeamnă să afli de ce nu te mai iubeşte cineva constă în faptul că ai sentimentul acut, irezistibil, că, după ce vei afla, vei înceta să suferi. Poate, îiţi spui, ai făcut vreo greşeală care se poate repara. Poate la mijloc e o neînţelegere. Poate că iubeşte pe altcineva. Ei da, e un pâar care trebuie băut, îl bei, te încovoi de durere, pe urmă te redresezi.”
3. „A şti să râzi în clipe tragice înseamnă a stăpânii tragicul.”
4. „Când iubeşti, iubirea trebuie împlinită, orice-ar fi, fiindcă nu se ştie dacă te vei mai întâlni vreodată cu clipele acelea. „
5. „Orice s-ar zice, un bărbat care să-ţi placă, să te simţi cu adevărat bine cu el, să ai ce vorbi şi nu să fii numai rob al naturii, un astfel de bărbat, care să-ţi dea sentimentul plenar că e pentru totdeauna, e greu de găsit… O femeie e mai uşor, ea cunoaşte demult arta de a se ascunde, care a devenit la ea o a doua natură şi îţi dă acest sentiment plenar de care vorbeam, uneori simplu, prin simplul ei farmec, care nu vezi cum poate dispărea, alteori, cum am mai spus, prin arta de a învălui. Spune-i unui bărbat cât e de inteligent, cât de bine îi vine costumul, cum nu seamănă el cu nimeni altul, şi dacă nimereşti peste unul care tocmai vrea să se însoare, gata, nu rezistă, în timp ce o fmeie e mai puţin dispusă să-şi piardă capul la astfel de trucuri, chiar dacă sunt sincere. „
6. „Suntem tineri, trăim în prezent… Nu pot să-i înţeleg pe cei care vorbesc mereu de trecut şi de viitor, nu mai văd clipa de faţă, care singura e viaţa; restul e iluzie care s-a dus sau iluzie pe care ţi-o faci. şi de trăit, când trăieşti?”
7. „Dispariţia iubirii e ca o oglindă întoarsă, nu se mai vede nimic, te uiţi zadarnic în ea. Gestul tău nu se mai reflectă, nu-i mai răspunde nimeni. Eşti singur. N-o putem întoarce, cum nu poţi întoarce înapoi un râu al cărui curs ţi-a convenit un timp, dar apoi el a cotit pe unde nu vrei tu şi curge dracului în altă parte…”
8. „Cum să plec? Nu pleci când eşti alungat. Trebuie să bei tot pâarul şi, întărit de otrava lui înghiţită, să nu-ţi mai pese de cine ţi-a dat-o.”
9. „Inteligenţa afişată e orgoliul prostului. Cele mai mari necazuri le are cel care e inteligent, dar nu ştie că îi e propriu inteligenţei să nu se indigneze pe cel aşa-zis prost.”
10. „Aşadar, iată cum se produce o despărţire! în câteva clipe, în care nu se rosteşte nici un cuvânt. Da, nu poţi niciodată să îţi imaginezi un astfel de eveniment, nu e cum crezi şi nu vine când ţi se pare inevitabil! Seamănă cu moartea, când simţi că apropierea ei este neîndoielnică şi de astă dată nu te va cruţa: e foarte rău, nu seamănă cu moarţile care până atunci îţi reamintiseră doar că ea există şi că, trăind, nu trebuie să uiţi sfârşitul. Tot astfel era şi când îţi legai viaţa de cineva. Te desparţi de mai multe ori până te desparţi, iar când e să fie de-adevăratelea, simţi cum moare pentru tine speranţa fericirii, despre care nu bănuiseşi ce întindere are în fiinţa ta şi cât de adânc e ea împletită cu bucuria de a trăi, bucurie care până atunci crezuseşi că e autonomă şi nu poate fi alungată de nimic. Nu e o suferinţă, ci o cădere într-un abis insondabil. Cuvintele des rostite de oameni: „viaţa nu mai avea pentru mine nici un rost”, şi care până atunci ţi se paruseră incredibile (cum să nu mai aibă viaţa nici un rost? e suficient să priveşti cerul! îţi spui fără să bănuieşti în clipa aceeas că cerul e invadat de speranţele tale secrete, de visurile tale fără nume) devin pentru tine o realitate brutală, în care ai vrea, ca şi înainte, să nu crezi; dar îţi dai seama că nu mai sunt gândite şi rostite de alţii, ci de tine, şi că tot ceea ce vezi (chiar şi cerul!) e străin de tine, cum tot ceea ce credeai tu că reprezinţi îţi este străin.”
11. „Pasăre rănită, care spera să se vindece, inima mea agoniza cu aripile tăiate şi gândul „ar fi mai bine să mor” veni ca o liniştită salvare.”
12. „Istoriile acestea dintre inşi care s-au iubit, apoi nu se mai iubesc, apoi se urăsc şi apoi se despart, n-au în ele nimic catastrofic, cu condiţia, desigur, să fii tânăr şi s-o poţi lua de la capăt, bineînţeles cu mai multă minte şi să găseşti una mai bună; să nu cazi, adică, din lac în puţ. Fiindcă uneori poţi să ajungi să regreţi răul în care ai trăit cu precedenta decât binele cu cea de-a doua. „
13. „Aşa suntem făcuţi, să nu trăim la infinit, să nu devenim stupizi în exuberanţele noastre. O despărţire este o astfel de repetiţie a morţii cu avantajul enorm că totuşi continuăm să trăim şi să avem parte de multe bucurii simple, cum ar fi faptul uimitor de a merge pe jos, de a simţi seara un fel de uitare de sine şi de a ne părăsi lumii somnului, de a bea un pâar de vin şi mai ales de a ne surprinde că mai putem să râdem, să mâncăm cu poftă şi chiar să ne culcăm cu o femeie. Unii spun că asta înseamnă a supravieţui, că de fapt ai murit odată şi eşti bun mort şi acum faci doar umbră pământului. E adevărat, însă nu întru totul.”
14. „Atracţia urii e la fel de mare, daca nu chiar mai puternică şi mai răscolitoare decât iubirea.”
15. „Există ceva curat în iubire? De ce se mai iubesc oamenii dacă trebuie să se despartă?”
16. „Puterea unui gând poate ţine în cleşte sufletul cuiva şi o viaţă întreagă şi nu-l slăbeşte decât în moarte sau odată cu nimicirea celui care i-a prins astfel sufletul.”
17. „Ce poţi face când cineva nu mai e? Melancolia care năvăleşte asupra ta e blândă şi învăluitoare, puterea ta de a iubi rămâne neatinsă. întrebările care vin ulterior nu au mare putere, chiar dacă afli că ai fost trădat. Ce înseamnă trădarea/. E o formă urâtă de a ţi se spune că nu mai eşti iubit. Urâtă, desigur, te poate ispiti să te răzbuni, frumoasă, s-o iubeşti mai departe, chiar dacă ştii că nu va mai fi nimic. Uitarea vine însă oricum, şi acest lucru îl simţi cu certitudine şi simţi chiar o bucurie că eşti liber de cineva care, desigur, nu te-a iubit prea tare din moment ce a putut să te părăsească.”
18. „Nu trebuie totul consumat într-o singură zi. Nici măcar într-o singură viaţă. şi ce dacă o viaţă nu se împlineşte? Se va împlini alta, după tine.”
19. „Ce este o despărţire? O simplă separare de corpuri, interese superioare, însă ar trebui să ne împiedicăm să transformăm un lucru atât de simplu (şi ce e mai simplu şi mai firesc decât să te desparţi de cineva dacă înţelegerea nu mai e posibilă?) într-o ruptură totală şi definitivă. „
20. „Când nu mai iubeşti, poate să apară şi acea repulsie, acea greaţă pentru un om care nu-ţi mai place, dar asta nu înseamnă ca a existat întotdeauna. Există acum, asta da, şi un om curat, un ins care face bravadă de puritate sufletească, nu aruncă ceea ce simte acum peste aceea ce a simţit altădată.”
21. „Dacă omul ar acorda morţii măcar un minut pe zi de meditaţie, conflictele în care ar fi implicat şi-ar micşora importanţa şi soluţiile cele mai rele l-ar speria mai puţin ar fi oricum mai îndrăzneţ şi s-ar bucura mai mult că există. „
22. „Unii nu vor să ştie, preferă speranţa, alţii dimpotrivă, preferă certitudinea în locul îndoielii, mai chinuitoare pentru ei decât adevărul brutal. „
23. „Ce e umanitatea dacă nu un lan, în lumina fierbinte a soarelui, în culori halucinante, sub un cer de un albastru dens, orbitor, şi în care, tăcută, dar fără slăbire, seceră moartea?”
24. „Judecăm oamenii nu numai prin ceea ce ei gândesc şi nici măcar prin sentimentele pe care îi domină (toate acestea se pot dovedi că au fost coaja care acoperă determinări mult mai adânci), ci şi prin interferenţele cu viaţa noastră pe care soarta i-a silit să le trăiască. „
25. „Dragostea pentru o femeie nu ne fortifică, ci, aliată cu timpul, ne mănâncă viaţa.”
26. „Prieteniile se desfac, interesele superioare devin divergente, amintirile comune se colorează în negru, sărutul iubitei devine simbolul trădării, idealurile comune se retrag şi ura acerbă, ura tenace şi totală, însoţită de surorile ei bune, ranchiuna nedomolită şi invidia infernală, îşi fac apariţia. „
27. „Cum am putea să nu ne speriem de sfârşitul nostru? Nu ne speriem fiindcă ne naştem cu bucuria de a fi, iar această bucurie se alimentează din noi înşine şi ne pune în mişcare să ne dovedim că suntem. Aţi observat? Moartea nu mai există decât ca pură idee. Dacă m-ar prinde cu ciocanul îm mână sau la arat sau în toiul oricărei alte munci în care ne-am dărui cu toată fiinţa şi am muri înainte ca bucuria dăruirii să se spulbere, această dăruire ar fi ca un scut, am muri tot atât de împăcaţi ca într-un somn, care ne-ar doboraî irezistibil şi ne-am scufunda euforic, ca şi când am fi drogaţi (şi nu ne este oare somnul minunatul drog pe care natura l-a dăruit încă de la începuturi fiinţei monocelulare din care am devenit apoi conştiinţe?) Bucuria unei împliniri ne învăluie sufletul şi îl apără de groaza morţii.”
28. „Nici o femeie nu e în mod absolut frumoasă sau urâtă până n-o cunoşti.”
29. „Ca să poţi ierta pe cineva, trebuie să ai pe cine, să fie alt om, care să nu mai facă ce-a făcut, să-şi plece el fruntea.”
Later edit: o contributie de la Nina
30. “În viață orice ocupație e bună cu condiția să nu se transforme în muncă.”
31. “În România n-ai nicio plăcere, nici măcar pe aceea de avea un adversar, fiindcă dacă îl învingi, trece de partea ta.
32. “Mai bine un sfârșit de groază, decât o groază fără sfârșit.”
33. “Puterea celor cu adevărat puternici astfel se manifestă: Să știi că poți distruge pe cineva, să n-o faci și acela să nu afle niciodată.”
Delirul – Marin Preda
1. „Oamenii simpli, cine a spus că sunt frumoşi la suflet şi plini de cuviinţă ?”
2. „Sinceritatea nu deschide întotdeauna uşile, cum s-ar părea.”
3. „- Îmi plac oamenii superiori, zise al lu’ Parizianu, dar ce spectacol trist să vezi realitatea : cu cât sunt de superiori, cu atât sunt de mici în felul cum se poartă cu alţii.”
4. „De anumite fapte cumplite se lipesc lucruri lipsite de importanţă, ziua precisă când au avut loc, dacă ploua său era cer senin, dacă era sau nu lună pe cer, ce oameni ai întâlnit, cum mergea motorul maşinii, dacă făcusei plinul maşinii înainte de a pleca…”
5. „- Ioane, cu mine nu vorbi aşa, că eu nu ştiu cine sunt nici jidanii, nici bolşevicii şi nici masonii, zise bătrâna, chiar dacă tu o să încerci să îmi explici. Orice mi-ai spune, nu poţi învinui pe oameni de la Dumnezeu, ca evreii, că sunt evrei, ca şi când ei s-ar fi hotărât în burţile mamelor lor să fie jidani pe pământ, ca să poată alţi oameni, care nici ei n-au avut nici un rol când s-a hotărât, în burţile mamelor lor românce, să fie români, sa îi împuşte pe urmă când s-or face mari pe cei care s-au născut din burţi de evreice.”
6. „Era mai puţin rău decât crezuse că poate fi rău. Aşa ni se pare când întâlnim răul, că nu e atât de rău pe cât de răul îl credeam.”
7. „Există însa coşmaruri care nu trec odată cu somnul. Deschizi ochii, clipeşti nedumerit şi viziunea care te-a înspăimântat nu se îndepărtează.”
8. „Fii stăpân pe tine însuţi şi vei stăpâni lumea, a spus Dostoievski, având perfectă dreptate, nu atât că vei stăpâni neapărat întreaga lume, ci oricum, lumea ta proprie, în care trăieşti şi din care va trebui să îţi smulgi fericirea, prietenul devotat şi femeia iubită. De unde ne vine sentimentul de fericire, dacă nu din convingerea că stăpânim lumea, fără să fim neapărat nişte dictatori care au pus chiar mâna pe puterea fizică.”
9. „Fură ucişi civili, adică oameni care, după concepţia clasică a războiului, nu luau parte la lupte şi deci erau nevinovaţi, ca şi când cei care luau parte erau vinovaţi.”
10. „Porniră spre şosea cu paşi iuţi, ca şi când ar fi avut o ţintă, aşa cum merg totdeauna tinerii care în realitate nu au descoperit încă gustul plimbării, dar au picioare care se pun iute în mişcare, ţinta existând în ei înşişi, pe ea o urmăresc şi drumul pe care merg nu e decât un decor care nu se răsfrânge în viaţa lor afectivă, cum se întâmplă cu cei mai în vârstă.”
11. „Sufletul omului însă e un laborator de făcut minuni! Nu trebuie, deci, să-i spui cuiva că te-a decepţionat mortal, ci să ai răbdare şi să aştepţi. Nu e uşor, dar cine spune că lupta pentru fericire e o joască? Bărbatul trebuie cunoscut fără să te miri de ceea ce descoperi şi când dai de unul care e cel mai puţin rău decât ceilalţi, îl iai, nu mai stai pe gânduri…”
12. „Fie că suntem bogaţi sau săraci, puternici pe această lume sau umilii pe scara ierarhiilor, toţi simţim însă (şi asta ne face egali) că singurul lucru care ne poate face fericiţi este contopirea cu ora miraculoasă a tinereţii. Cine are chipuri frumoase? Cui îi strălucesc ochii? Pe faţa cui pulsaţia inimii face să iradieze irezistibil dorinţa de fericire, zborul fantastic al gândului, îndrăzneala, insolenţa, atacul direct…”
-->
Răspunsuri