Nea Nică citea ziarul şi
era un om vesel,
fără de griji parcă,
citea pentru fiecare
trecător, ascultător
în parte, iar ţaţa Măria
– aşa îi spunea lumea –
sta la poarta ei şi
vorbea, vorbea cu fiecare,
iar dacă voiai să ştii cine
a mai murit, cine
s-a-nsurat, cine
a căzut mort
de beat în şanţ,
n-aveai decât
să te-aşezi pe
lemnul de la poarta ei...
Azi turuie întruna
televizorul, şi zău
dacă mai ştiu
ceva de nea
Nică, de muma Măria...
Răspunsuri
... la stilul cu versul început cu literă mică se încadrează (dar avem doar două propoziţii în toată poezia. Poate un pic lucrat la prima propoziţie (strofă) şi a o împărţi în 3-4 propoziţii ar fi mai interesant. Şi încă o sugestie vizuală - valabilă pentru toţi participanţii - versurile "rupte" ar trebui să iasă mai mult în evidenţă - ori se scriu cu un indent interior (deplasat spre dreapta) ori au o metrică cam la jumătate din cea a versului de origine - în acest fel ingambamentul iese în relief, altfel ar fi o poezie cu vers alb.
Aveţi drepate! Voi mai exersa, în limita timpului disponibil, desigur.
Dragi colegi, ce părere aveţi, se încadrează această închipuire la Ingambament?