Marţi. Te iubesc
poezie de Grinczveig Daniel
Misterul feminin îmbracă zilele şi timpul
se mişcă brownian spre falsa senectute;
mă simt pierdut printre atâtea clipe unde
domnesc atingerile tale şi unele priviri
dopate cu emoţii şi trăiri.
E marţi din nou
şi sentimentul dragostei e iminent
atâta vreme cât,
de ochii tăi, se leagă drumul tuturor
dorinţelor nespuse
ca de atâtea ori adun pe buze tremurânde
razele pasiunii, în sensul nefiresc -
e marţi şi te iubesc.
Înaripat de taina mâinilor ce mă ating,
pot preschimba realitatea în mituri personale
iar fiecare zi închisă în efemer
o pot răstălmăci prin litere de cuarţ,
aşa încât să retrăim
iubirile de marţi
în care noi,
deşi legaţi de măştile hidoase
a unui univers ce stă să subcombeze,
am îndrăznit să coloram
atâtea antiteze.
-->
Răspunsuri
(Ne)Starea de Marți (1) – „Piatră”
Unii scot bani din piatră seacă, alții ne leagă pietre de moară la picioare, sunt mulți care se cred Sfarmă-Piatră, șmecherii ar dori să nu mai rămână piatră pe piatră aici, capra – conform obișnuinței – calcă piatra… Dar piatra nu crapă întotdeauna în patru.
Natura are cu totul alte preocupări…
♧ Cristian Lisandru