Oriunde-ai fi, în steaua cea mai depărtată,
Ascunsă-n universuri paralele,
Mi-i scris să te-ntrevăd `n-oricare dintre ele
Dar să nu pot să te-ntâlnesc vreodată!
Mi-i dat să te iubesc cu inima însângerată
Și să te caut veșnic printre stele,
Să cred că ești lumina vieții mele,
Dar să nu pot să te-ntâlnesc vreodată!
Te văd în altă stea de fiecare dată
Mereu altfel, mereu senină,
Ai vrea să-mi umpli viața de lumină
Dar să nu pot să te-ntâlnesc vreodată!
Eu te iubesc oricum, ființă minunată
Oriunde-ai fi, în steaua cea mai depărtată…
-->
Răspunsuri
Aceeaşi notă, 7, cu păreri de rău, din cauza tehnicii deficitare!
De evitat rimele facile: adjectiv cu adjectiv la acelaşi caz, rimele facile (odată-vreodată) etc.! Drag,
PS: " 'n-oricare" nu este o formă pe care s-o mai fi întâlnit; alăturarea "întrevăd 'n-oricare" este dificil, dacă nu imposibil de pronunţat!
Ei, da acum este ronset! Şi cred că stele dv. se potrives tainelor din nopţile de vară. Rimele sunt de rang 3.
Nota mea:
(8)
Mulțumesc, Dorina Pop! Viteza...
Acum vine și nota, tot în viteză...
Adorabilă poezie, minunată declarație! Sper să nu fie, totuși, prea departe steaua aceea!
Probabil ați vrut să spuneți: „steaua cea mai depărtată” și... atenție la titlul postării, ați tastat sonset
în loc de ronset.
P.S. Voi reveni cu nota!