Chiar e mai plăcută clipa
când o spintecă
tăişul aşteptării,
de mă satur de bucurie
să-i aflu trăirea.
Şi nu mă opresc la pragul acesta
pe care şi orbii îl trec
pipăind lumina,
ard mai departe cu flacără,
la răspântii pun semne
şi plec.
Tot ce nu ştiu eu, ştiu ochii
ce văd mai multe
şi tac,
mâna mea scrie atingeri.
-->
Răspunsuri