Taina florilor de tei (2)

[Pop Dorina]

Această vară, din nou, e redefinită

De oamenii frumoși, de zilele-nsorite,

De flori și păsări, de multe alte ispite

Sub teiul înflorit, pe-o bancă ruginită.

 

Nu stau la umbră, chiar dacă sunt ostenită,

Mă prinde-nserarea cu hainele dospite,

Iar noaptea ne fură puținele credite

Sub teiul înflorit, pe-o bancă ruginită.

 

Iubindu-ne, zâmbim spre noaptea țăcănită,

Uitând de patul confortabil din căsuță,

Căci aventura verii poate-i mai drăguță

Sub teiul înflorit, pe-o bancă ruginită.

 

Dulceața iubirii e nemaipomenită…

Această vară, din nou, e redefinită.

[Camelia Ardelean]

Îmi menţin opinia şi nota (7) de la ronsetul "Creaţie angelică"! Îmbrăţişări cu drag!!!  PS: Atenţie: "dospite" şi "credite" nu fac rimă; la "dospite", accentul cade pe a doua silabă, iar la "credite", pe prima!

[Ioan Muntean]

Verile sunt mai totdeauna redefinite... într-un an de flori de tei, în alt an de salcâmi... Mă zguduie însă "noaptea ţăcănite" - (dar n-am găsit altă rimă)... Oricum un ronset corect cu rime de rang 4 şi 3.

Nota mea este:  (9)

[Liliana Mihaela Zaharia]

din nou, e redefinită o licență poetică ce dă farmec sfârșitului poeziei.