Privesc cum anii trec, aşa, hoțește,
Pe drumul vieții ce-mi țintește sus.
Pe tâmple, doar argintul strălucește,
Tot ce-a fost de spus, acum s-a spus.
Anii tinereții trecut-au voinicește
Şi s-au rătăcit pe drumul spre apus,
Privesc cum anii trec, aşa, hoțește,
Pe drumul vieții ce-mi țintește sus.
Speranţa e în trupul ce trăiește,
Învăluit de vis, greu se lasă dus,
Nicicum voinţa nu îl părăsește,
Cât, drumul vieții merge, doar, în sus.
Privesc cum anii trec, aşa, hoțește.
-->
Răspunsuri
Versuri minunate!
multumesc Lenus...
multumesc Mihaela
Privim în spate către anii ce ,,trec hoţeşte'', şi rămânem doar cu privitul. Versuri frumoase, felicitări!
multumesc Mihaela...