Mă uit la timp și ...
îi zâmbesc,
- îl știu că e o forță -
aș vreau să-i spun ...
nu, nu-ndrăznesc:
mă mistuie. S-o torță.
- A flăcării-s o vâlvătaie,
ce vântu-o despleteşte ...
timpul dogoarea o înmoaie
și inima tînjește.
Zâmbesc ...
uitându-mă la timp,
- o forță ce se știe -
nu am să-i dau ceva în schimb,
s-a lui ... de când sunt vie.
Nu, nu-ndrăznesc să-i spun ce-aș vrea;
- torța-s. El mă o mistuie;
și ... totuși, dacă aș putea,
i-aș cere să mă suie ...
Cum vâlvătaia flăcării
purtată e de vânt ...
În lumea sferelor cerești,
când inima tînjește,
ruptă de cele pământești,
doar vântul, el mă crește ...
în timp.
În timp, Mara zâmbește.
7 februarie 2021
Mara Emerraldi
Vizualizări: 4
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
-->
Răspunsuri