Cafeaua cu aromă de noiembrie
Mă trezesc cu lacrimi pe faţă
nori cenuşii într-un surâs
vaporii negrei licori
se ridică-n jurul meu
din buzunarul sufletului
inima se rupe ca un val
se agită ca vântul
se dezlănţuie
ca marea furtunoasă
un ecoul al gândurilor
îmi zdrobeşte timpa