Postările lui Nitu Constantin (520)

Filtrează după

Jocuri de cuvinte - ficat (1)

Jocuri de cuvinte - ficat

Geografie lingvistică

 

 Prima parte la: 

https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-ficat

 

 

          Ficatul în expresii

 

          Moto: „Intrând în noua Uniune,/ Mi-a zis un vechi refugiat:/ La Chişinău o moţiune,/ E ca o votcă la ficat.” (Fraţii noştri – spre Moscova, de Nicolae Bunduri)

 

Cuvântul ficat, apărut prima dată în română în biblia din 1688 [MDA2 (2010)], a dat naștere multor expresii. Familiar, „a-l roade pe cineva la ficați” sau „a-l seca pe cineva la ficați” înseamnă fie a simți o durere fizică puternică, fie a necăji, a frământa, a chinui pe cineva. Ne cam seacă la ficați politicienii și consilierii lor din familii.

Mai puteți spune despre sinistrul muncii și despre președintele casei de pensii „că-i ustură pe pensionari la ficați”, că le produce un sentiment puternic de mânie, de regret, de ciudă etc., când apar brusc la România TV și vorbesc despre noua lege a pensiilor și despre creșterea acestora.

Mai puteți folosi „a le îngheța românilor ficații”, adică a-i înspăimânta, când perorați pe la TV de grâul ucrainean, că trebuie să-i ajutăm pe ucraineni să exporte grâul. Dar grâul e american, că trei societăți din SUA dețin în Ucraina terenuri cu o suprafață de peste 17 milioane de hectare, mai mare ca suprafața terenurilor agricole ale țării noastre (care e puțin peste 16 milioane hectare), acum a străinilor peste 54%! Stați liniștiți, că prin Ucraina dețin și chinezii peste 6 milioane de hectare...

În chimie mai puteți întâlni „ficat de pucioasă”, adică polisulfură de potasiu care servește la prepararea de băi sulfuroase artificiale. Dar cine mai învață azi pentru a deveni inginer chimist? Combinate chimice nu mai avem, că ni le-au distrus unii. Dar să trecem pe la alții!

Englezii cu al lor liver au expresii, cuvinte compuse sau derivate, precum: cat liver fluke (ficat de pisică, boală produsă de un parazit trematod, Opisthorchis felineus, care infectează ficatul la mamifere); chicken liver (ficat de pui); chopped liver (ficat tocat); cod liver oil (ulei din ficat de cod); fatty liver (ficat gras, retenția anormală a trigliceridelor în vacuolele hepatice); hemiliver (o jumătate de ficat); lily-livered (ficat de crin; prima utilizare cunoscută a ficatului de crin a fost în 1605, din credința medievală că ficatul era sediul curajului și culoarea palidă a florii de crin; o persoană care nu avea sânge în ficat nu ar avea curaj și astfel ar fi un laș); liver and onions (ficat și ceapă); liver-grown (ficat mărit sau umflat); liverish (bolnav de ficat); liverloaf (pâine de ficat, o mâncare de ficat); livermush (ficat ciupercă, boală); liver of antimony (ficat de antimoniu, sinonim cu sulfat de antimoniu); liver sausage (lebăr, cârnat tartinabil făcut cu ficat); liver spot (pată hepatică); liverwort (hepatită); liverwurst (maioș, lebăr, caltaboș cu ficat); nutmeg liver (ficat de nucsoară, ficat cu pete ca un miez de nucșoară ras, ca urmare a hepatopatiei congestive); sea liver (ficat de mare, de delfin, de rechin); sheep liver fluke (ficat de oaie, boală cauzată de un vierme plat parazit, Fasciola hepatica, din clasa Trematoda, care infectează ficatul diferitelor mamifere, inclusiv la om); yellow liver (ficat galben, gălbenare, hepatită) etc.

12257438089?profile=RESIZE_400x

Ficat de oaie (1. lobul stâng, 2. lobul drept, 3. lobul caudat, 4. lobul pătrat, 5. artera hepatică și vena portă, 6. noduli limfatici hepatici, 7. vezica biliară)

 

Francezii cu al lor foie (pronunțat foa), au destule expresii, cuvinte compuse sau derivate: avoir le foie blanc (a avea ficatul alb, a avea teamă); avoir les foies (a avea teamă); crise de foie (criză de ficat, manifestări digestive și neurologice minore, ca vărsături și dureri de cap, cel mai adesea în urma unei mese prea bogate în grăsimi); douve du foie (dorloat hepatic, din cauza a doi viermi plați paraziți care infectează ficatul și căile biliare ale erbivorelor rumegătoare și ocazional pe cele ale oamenilor); foie de bœuf (mâncare făcută din ficat de bovină); pâté de foies (pateu de ficat); foie gras (pateu făcut din ficat de gâscă sau rață care au fost hrănite forțat, astfel încât ficatul lor să devină mult mai mare decât în ​​mod normal); foie sagou (în medicină, rar, ficat amiloid, infiltrat cu boabe mici cenușii și strălucitoare care seamănă cu boabele de nucșoară fierte); happe-foie (pasăre de mare foarte avidă de ficat de cod) etc.

Nemții au Leber pentru ficat, din care a derivat și al nostru lebăr sau ebărvurst, preparat alimentar din pateu de ficat introdus într-un maț. Și hop, răsări o puzderie de cuvinte compuse cu Leber: Entenleber (ficat de rață); Fettleber (ficat gras); Feuersteinleber (Ficat de siliciu); Gänseleber și Gansleber (ficat de gâscă); Geflügelleber (ficat de pasăre); Hühnerleber (ficat de pui); Kalbsleber (ficat de vițel); Kartoffelleber (ficat cu cartofi); Lammleber (ficat de miel); Leberabszess (abces hepatic); Leberatrophie (atrofie hepatică); Leberausfall (insuficiență hepatică); Leberblümchen (hepatită); Leberbouillon (bulion de ficat); Leberchirurgie (chirurgia ficatului); Leberfibrose (fibroză hepatică); Leberzirrhose (ciroză hepatică); Muskatnussleber (ficat de nucșoară, boală); Narbenleber (ficat cu cicatrici); Putenleber (ficat de curcan); Rehleber (ficat de cerb); Säuferleber (ficat de beţiv); Schrumpfleber (ficat mic); Spenderleber (donator de ficat); Stauungsleber (congestie hepatică); Stopfleber (pateu de ficat de gâscă); Wachsleber (ficat ceros); Zystenleber (chist în ficat) și încă pe atâtea!

Rușii, cu ale lor pečenʹ - печень, pečjonka - печёнка, liver – ливер, au multe expresii și cuvinte compuse. Ne oprim doar la diminutivul afectuos pečjonočka – печёночка, „ficățel”, pečjonočnik - печёночник, „hepatită”, adjectivele vnepečjonočnyj – внепечёночный, extrahepatic, vnutripečjonočnyj - внутрипечёночный, intrahepatic”, pečjonočnyj - печёночный, hepatic; pečjonočno-glisthyj - печёночно-глистный, „hepato-helmintic”; pečjonočno-jeludočnyj - печёночно-желудочный, hepato-gastric”. Nobilii rușii și oamenii țarului au importat rapid Fua-gra – Фуа-гра din franțuzescul foie gras, pateul de ficat de gâscă mărit, gâscă îngrășată cu de toate!

12257438872?profile=RESIZE_710x

Cu doamna Boileau, medic ginecoog, la castelul din Angers în 1996, după un prânz cu foie gras

 

 

 

 

          Ficatul în (c)arte

 

          Moto: „Organ luat ades în lănci,/ Ce uneori ne dă frisoane;/ Când termini ratele la bănci,/ Îl vinzi la banca de organe.” (Ficatul, definiţie epigramatică de Nicolae Bunduri)

 

Cantemir, într-una din istoriile sale folosește la propriu cuvântul în expresia „ficații lui plini de său, după care trece la folosirea la figurat („Măcar că până la ficați îi atingea, într-acesta chip îi răspunseră.”).

Calinic, în 1733 scria într-o evanghelie că Dumnezeu . . . singur ispiteaște inimile și ficații și știe toate ndurile noastre.”. Camil Petrescu folosea expresia „a seca la ficați” când scria despre negustorii din Obor („Cum mă? Da pă mine și pă toată negustorimea asta din Obor nu ne seacă la ficați orânduirea de azi? Dac-ai ști cum ne jegmănea oamenii agiei.”). Poate se inspirase dintr-un basm al lui Ispirescu („O rodea la ficați călcarea poruncii tatălui lor.”).

G. M. Zamfirescu a scris despre usturimea la ficați („Crezi tu, mă vericule, că nu m-a usturat la ficați și pe mine...”), iar Galaction desprea teama din pădure („Un glas de cucuvaie și de luare în râs îi îngheța ficații.”)

Lazăr Șăineanu (1859-1934), filolog, lingvist, folclorist și istoric cultural român, ne explica în 1929 că ficatul este un „organ glandulos, destinat a secreta fierea[Șăineanu, Dicționar universal al limbii române, ed. VI, 1929].

În 1939 Scriban era mai elaborat în explicarea etimologiei (îngrășat cu smochine; hepar ficatum), că vine de la fica, „smochină”. Ne amintea că citise el undeva că „un vultur sfâșia ficațiĭ luĭ Prometeŭ [August Scriban, Dicționaru limbiĭ româneștĭ (Etimologii, înțelesuri, exemple, citațiuni, arhaizme, neologizme, provincialisme), Editura "Presa Bună", Iași, 1939], dar îl contrazice Vinereanu în secolul XXI.

Englezii zic ficatului liver, moștenit succesiv din medievalele engleze lyvere, lyver, din vechiul englez lifer, „ficat”, moștenit din proto-vest-germanicul *libru, din proto-germanicul *librō, din proto-indo-europeanul *leyp-, „a mânji, a păta, a lipi”, din proto-indo-europeanul *ley-, „a fi lipicios, a aluneca”.

Liver este rudă sau cognat cu frizonele Saterland Líeuwer, Lieuwer, „ficat”, frizonul de vest lever, „ficat”, olandezul lever, „ficat”, germanicul Leber, „ficat” (de la care am moștenit lebăr), danezul, norvegianul și suedezul lever, „ficat” (ultimele trei din vechiul norvegian lifr, „ficat”).

12257439084?profile=RESIZE_400x

Sheep's liver (ficatul de oaie)

 

Englezii ne amintesc că acest organ luat de la animale se poate mânca. Philippa Gregory, în Ceruri căzute, scria în 1993: „- Aș vrea niște pateu de ficat de gâscă. - Puteți prăji niște ficăței de pui pentru un deliciu gustos. - Nu, nu-mi place ficatul de pui.” (- I'd like some goose liver pate. - You could fry up some chicken livers for a tasty treat. - Nah, I don't like chicken liver. [Philippa Gregory, Fallen Skies, 1993, ISBN, page 222]). De alte semnificații ale lui liver am scris mai sus.

Francezii numesc ficatul foie, moștenit succesiv din vechile cuvinte franceze foie, feie, acestea din cuvântul latin târziu fīcātum, „ficat (ca hrană)”, acesta din iecur fīcātum, „ficat umplut cu smochine, foie gras” (vezi „foie”, în Trésor de la langue française informatisé [Tezaurul digitalizat al limbii franceze], 2012). Prietenul Boileau mă ajută cu exemple.

12257439466?profile=RESIZE_710x

Colonelul genist Boileau, fost coleg la Hamburg în 1978, cu doamna Boileau, la castelul din Angers, în 1996, după un prânz cu foie gras

 

Marcel Pagnol, în Gloria tatălui meu, scria în 1957: Există un al treilea dușman al poporului și unul care nu era în trecut: este alcoolul. Din această perioadă datează «L’Assommoir», și aceste tablouri înfricoșătoare care acopereau pereții clasei. Acolo am văzut ficăței roșiatici atât de perfect de nerecunoscut (din cauza veziculelor lor verzi și a constrângerii lor purpurii care le-au dat forma unei anghinări), încât artistul a trebuit să picteze, alături de ei, apetisantul ficat al bunului cetățean, ale cărui armonioasă masă și roșul hrănitor au făcut posibilă măsurarea gravității catastrofei vecine. (Il y avait un troisième ennemi du peuple, et qui n'était point dans le passé : c'était l'Alcool.
De cette époque datent
«L’Assommoir», et ces tableaux effrayants qui tapissaient les murs des classes. On y voyait des foies rougeâtres et si parfaitement méconnaissables (à cause de leurs boursouflures vertes et de leurs étranglements violacés qui leur donnaient la forme d'un topinambour), que l'artiste avait dû peindre, à côté d’eux, le foie appétissant du bon citoyen, dont la masse harmonieuse et le rouge nourrissant permettaient de mesurer la gravité de la catastrophe voisine.[Marcel PagnolLa gloire de mon père, 1957, collection Le Livre de Poche, page 24-25]).

Trebuia ca musai francezii să pomenească de folosirea ficatului în gastronomie (Cuisine: Cet organe, de certains animaux, cuisiné). Joseph Favre, în Dicționar universal de bucătărie practică, scria în 2010: „In alimentație, există patru grupe de ficat, respectiv: ficat de pește, ficat de pasăre, ficat de vițel si foie gras de gâscă.” (En alimentation, on distingue quatre groupes de foies, qui sont : les foies de poissons, les foies de volaille, le foie de veau et le foie gras d'oie. [Joseph Favre, Dictionnaire universel de cuisine pratique, Omnibus, Place Des Éditeurs, 2010, page 577]).

Chiar Alexandre Dumas, a scris în 1873 Marele dicționar culinar, în care ne sfătuia: „Înțeapă ficatul de vițel cu slănină asezonată; pune în tigaie o bucată de slănină; pune ficatul acolo cu morcovi, un buchet garni, ceapă.” (Piquez votre foie de veau de gros lard assaisonné; foncez une braisière de bardes de lard; mettez-y le foie avec des carottes, un bouquet garni, des oignons. [Alexandre DumasGrand dictionnaire de cuisine, Paris : Alphonse Lemerre, 1873, p.565]).

12257440058?profile=RESIZE_400x

Zeichnung einer menschlichen Leber (desen al unui ficat uman)

 

 

Germanii au pentru ficat cuvântul Leber, moștenit din vechiul cuvânt germanic lebara, acesta din proto-vest-germanicul *libru, rudă, cognat sau achin cu olandezul lever, englezescul liver, danezul lever etc. (vezi „Leber” în Digitales Wörterbuch der deutschen Sprache, „Leberîn Uni Leipzig: Wortschatz-Lexikon, LeberîDuden online, Leber în German Wikipedia).

Într-o traducere a romanului Omucidere de David Simon, se scria în 2012 despre un autopsier: „«Îmi place să mă uit la băieții bătuți [din camera de autopsie], cei care par că au avut o viață grea», explică sec McLarney. «Dacă îl deschid și ficatul este solid și gri, voi fi deprimat. Dar când e frumos, roz și lejer, sunt într-o dispoziție bună toată ziua.»” («Ich sehe mir [im Obduktionssaal] am liebsten die mitgenommenen Typen an, die, die aussehen, als hätten sie ein schweres Leben gehabt‹, erklärt McLarney trocken. ›Wenn sie die aufschneiden, und die Leber ist fest und grau, werde ich depressiv. Aber wenn sie schön rosa und locker ist, bin ich den ganzen Tag guter Laune‹. [David Simon: Homicide. Ein Jahr auf mörderischen Straßen. Wilhelm Heyne Verlag, München 2012, übersetzt von Gabriele Gockel, Barbara Steckhan, Thomas Wollerman), ISBN 978-3453676350, Seite 531]).

Wilhelm von Sternburg, în De parcă totul ar fi ultima dată, o biografie a lui Erich Maria Remarque, scria în anul 2000: „Ficatul provoacă dificultăți, nevralgia capului continuă să reapară, inima amenință, se simte nefericit, dar nu își schimbă viața.” (Die Leber macht Schwierigkeiten, die Kopfneuralgien tauchen immer wieder auf, das Herz meldet sich bedrohlich, er fühlt sich elend, aber ändert sein Leben nicht.“[Wilhelm von Sternburg: „Als wäre alles das letzte Mal“: Erich Maria Remarque. Eine Biographie. Kiepenheuer & Witsch, Köln 2000, ISBN 3-462-02917-7, Seite 315]).

Rușii nu puteau ocoli ficatul, numit de ei péčenʹ – пе́чень, moștenit din vechiul slav oriental pečenĭ - печень, analizabil sincron ca pečónyj – печёный, „copt, prăjit”, + -ʹ‎ - -ь. Este înrudit cu pečínka - печі́нка în ucraineană, pieczeń, „prăjire”, în poloneză, pečenka, „prăjire”, în cehă. Comparați cu lituanianul kẽpenys, „ficat”, de la kèpti, „a coace”.

Privind organul intern ficat, bine-cunoscuții Ilf și Petrov, în Vițelul de aur, scriau în 1931: „Soarele strălucea prin vitrina de sticlă a unui magazin de materiale vizuale, unde două schelete se îmbrățișau peste globuri, cranii și un carton, vopsit vesel, ficatul de bețiv.” (Солнце ломилось в стеклянную витрину магазина наглядных пособий, где над глобусами, черепами и картонной, весело раскрашенной печенью пьяницы дружески обнимались два скелета. [Илья Ильф, Евгений Петров, «Золотой теленок», 1931 г., НКРЯ].

Cehov, în Din notele unui om cu temperament fierbinte, scria în 1887: Simt că ficatul meu începe să se mărească din această întrebare naivă.” (Я чувствую, как от этого наивного вопроса начинает увеличиваться моя печень. [А. П. Чехов, «Из записок вспыльчивого человека», 1887 г.]).

12257440253?profile=RESIZE_400x

Гусиная печень (ficat de gâscă)

 

Rușii au scris și despre ficatul animalelor și păsărilor ca produs alimentar (кулин. этот орган некоторых животных и птиц как продукт питания). În Starea pieței conservelor de carne în 2003 - primul trimestru al anului 2004, în 2004 se scria: Conservele importate din Cehia au următoarea gamă: ficat de gâscă și pui, conserve care conțin 60% carne de curcan, conserve din carne de rață autohtonă.” (Консервы, поступающие по импорту из Чехии, имеют следующий ассортимент: гусиная и куриная печень, консервированные продукты, содержащие 60 % мяса индейки, консервированные продукты из мяса домашней утки. [«Состояние рынка мясных консервов: 2003 г. — первый квартал 2004 г.», 2004 г. // «Мясная индустрия», НКРЯ]). Cum stăm noi cu producția alimentară? UE decide! Înainte de 1989 exportam în Rusia destule! Mai găsiți rață autohtonă?

12257440456?profile=RESIZE_710x

Энциклопедия домашней кухни (Enciclopedia gătitului acasă)

 

Să știți că pentru ficat există și sinonimele (cинонимы) pecjonka – печёнка și liver – ливер, ultimul importat ca atare din engleză și folosit pentru toate organele interne de gătit. G. I. Poskrebișeva, în Enciclopedia gătitului acasă [Google Books], scria în 2006: Spălați ficatul (plămâni, inimă, rinichi, ficat); Fierbeți plămânii, inima, rinichii în apă cu sare și prăjiți ficatul într-o tigaie, apoi treceți printr-o mașină de tocat carne. (Ливер (лёгкие, сердце, почки, печень) вымыть; лёгкие, сердце, почки сварить в подсоленной воде, а печень пожарить на сковороде, затем пропустить через мясорубку. [Г. И. Поскребышева, «Энциклопедия домашней кухни»,  2006 г.  [Google Книги]).

 

 

          Ficatul în arta culinară

 

          Moto: „La testul de gastronomie,/ Soţia mea-i cap de afiş:/ Chiar astăzi, în bucătărie,/ Ceapa o taie cu-ochii-nchişi!” («El» despre «ea» în materie de artă culinară, de Valentin Bleoancă-Pleniţa, din Printre epigramiştii olteni (2008)

 

 

Gândindu-mă că Viorica ne face deseori o excelentă supă cu mazăre și găluște cu ficat , am aflat ce pune în găluște: ficat de pasăre crud mărunțit, ceapă, făină, ou, pătrunjel, sare, piper. Încercați. Atenție, că singularul e gălușcă, un preparat culinar de formă relativ sferică, făcut din aluat, cu brânză sau carne tocată, alte componente. Ea cu gastronomia, eu cu geografia (lingvistică).

Cuvântul gălușcă e moștenit, după dicționar, din rusescul galușka. Dilema e mare, că poate fi moștenit alternativ din rusescul galuška - галушка, din ungurescul galuska sau din polonezul galuszka.

Dar, na, drăcie, Imre mă informează din Budapesta că ungurii au împrumutat galuska din dialectalul polonez galuszka, „minge”, iar Pavel, din Varșovia, că au moștenit galuszka din gałka, „minge, buton; maxilar; testicule”, gały, „ochi”. Hop și Igor din Irkutsk, mă bagă în ceață, cum că rușii au moștenit galuška - галушка din ucraineanul halúška - галу́шка, ucrainenii importându-l din polonezul gałuszka. Ce mică e lumea!

12257439885?profile=RESIZE_400x

Ficat prăjit

 

Cel mai direct fel de mâncare oferit de Viorica e ficatul de pui, de bovină, de porc etc. prăjit. Fiind eu afon la gastronomie, aflai de prin casă secretul că nu se săreaza ficatul ]nainte de prăjire, fiindcă se întărepște. Doar după prăjire delicatețea se sărează.

No, se zice că ficatul mai mare se inmoaie dacă înainte de prăjire este ținut in lapte timp de o oră, apoi se șterge, se taie în bucăți mai mici și se prăjește după ce bucățile sunt trecute prin făină.

Înainte de îngrămădeala din decembrie, în fiecare an Viorica mergea la Arad la părinți, cumpăra un porc din piață, îl masacrau acasă neamțul Karl, soțul verișoarei ei Irina, însoțit de un profesor ungur, Marcel, și un alt neamț, Feri, măcelari amatori. Până seara, la cina porcului, totul era tranșat, carnea și slănina în bucăți, toate preparatele gătate.

Venea consoarta cu două geamantane mari cu avionul, că biletul costa cât biletul de clasa întâi la tren, de exemplu în 1989 doar 108 lei! O așteptam la Băneasa. Multe chestii rămâneau la Arad la afumat. Le aducea mai târziu. Printre ele și maioșul sau lebărul.

12257440696?profile=RESIZE_584x

De toate

 

Așa că, pe lângă tobă, caltaboși și sângerete, era lebărul, pateu de ficat în maț. Dacă despre lebăr am scris, maioș e sinonim cu lebăr și e împrumutat din ungurescul majas, din máj, „ficat”, + -as. Viorica îi urmărea, că știa cum se prepară mezelurile de casă, fără conservanți si coloranți chimici.

Lămurindu-mă ardeleaca cum că din geografie lingistică se hrănește doar sufletul, îmi explică ce se bagă în maioș sau lebărvust, cam 35-40% ficat, oarece slănină, carne fiartă, ceapă călită în untură, condimente - sare, piper si puțină nucșoară rasă si supă in care se fierb toate.

Se fierb bucățile de carne și slănină cam două ore, se lasă la scurs și se recuperează supa. Se curăță și se taie ceapa, se călește în untură până devine translucidă și se răcorește. Se fierbe într-o oală supa recuperată. Când clocotește se adaugă ficatul tăiat în bucăți mari și se fierbe încă 20-40 de minute.

Ficatul fiert, carnea si slănina fierte și ceapa călită în untură amestecate se macină. În produsul rezultat se adagă din zeama în care au fiert. Totul se amestecă cu mâna și se adaugă condimentele. Cantitățile diferă și ăsta e secretul fiecărui măcelar, profesionist sau amator.

Totul se introduce într-un maț recuperat de la porcul asomat sau procurat din comerț. Mațele umplute se opăresc, se zvântă și se afumă două – trei zile într-o afumătoare corespunzătoare. Să nu uităm că sarea este un conservant natural care asigură buna păstrare a maioșului.

12257441859?profile=RESIZE_400x

Maioș

 

Cum am arătat mai sus, la invitarea din 1996 în Franța ca profesor invitat, m-am reîntâlnit cu colegul colonel genist Boileau, cu care am fost coleg la un curs de cartografie asistată de calculator la Universitatea din Hamburg, facultatea de navigație maritimă. I-am vizitat viile și cramele personale de pe valea Loarei. Un prânz l-am luat la un restaurant de lângă castelul din Amgers, cu meniul principal foie gras.

Bucătarul, mare „chef”, ne-a ținut o lecție despre rețeta sa. A tăiat ficatul de gâscă în bucăți, Pentru a găti Foie Gras... A uns ușor feliile de foie gras pe ambele părți cu ulei de măsline, apoi le-a asezonat generos cu sare și piper negru proaspăt măcinat. Le-a prăjit într-o tigaie foarte fierbinte și uscată timp de aproximativ 30 de secunde pe fiecare parte. Înainte de servire, a presărat peste fiecare felie câte un praf de sare grunjoasă.

Înainte a pregătit sosul. Ne-a explicat că a ținut cont de textura grasă a ficatului („foie gras”), așa că a ales un sos echilibrat, care conținea atât ceva dulce, dar și aciditate. Dintre piersici, mango și ananas, a ales ananasul, cu care are succes restaurnantul la care era angajat.

A încălzit omul 3/4 cană de suc proaspăt de ananas, fără scorțișoară, cu un strop de oțet balsamic. A curățat și a feliat ananasul. A călit feliile în câte o lingură de unt și zahăr până când zahărul s-a caramelizat. A turnat sosul în farfurii, a adăugat felii de foie gras sotat, apoi a acoperit cu felii de ananas. Ne-a urat omul poftă bună și ne-a recomandat un vin muscat din podgoriile... Boileau! Măi să fie! Deci era în familie!

Continuare la: 

https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-ficat-2

Întregul articol este și în alt blog:

https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/03/jocuri-de-cuvinte-ficat.html

Întregul articol în format pdf la: Jocuri de cuvinte - ficat.pdf

 

 

  NC

 

 

Citeste mai mult…

Jocuri de cuvinte - ficat

Jocuri de cuvinte - ficat

Geografie lingvistică

 

 

          Ficatul

 

          Moto: „N-a chemat juma' de sat/ La pomana de Ignat,/ Cu-o mătuşă şi-un cumnat/ Cu probleme de ficat.” (Adaptat la vremuri, de Aura Georgescu)

 

          Dacă am scris despre corpul omenesc, viața ne obligă să scriem și despre ficat. Acest organ important al corpului uman este glandă-anexă a tubului digestiv, situată în partea dreaptă a abdomenului, sub diafragmă, formată din patru lobi și din vezicula biliară, care îndeplinește diferite funcții fiziologice importante în organism. Îl au și animalele vertebrate.

12257435271?profile=RESIZE_710x

Organe interne

 

          DEX '09 (2009) ne dezvăluie etimologia „lat. ficatum (izolat din sintagma jecur ficatum „ficat de gâscă îngrășată cu smochine”). Așadar, am moștenit cuvântul ficat din cuvântul latin târziu fīcātum, „ficat”, acesta derivat din expresia latină iecur fīcātum, „ficat umplut cu smochine”.

          Mihai Vinereanu scrie despre ficat: «ficat (ar. h’icat, istr. ficot) - organ situat în partea dreaptă a abdomenului, sub diafragmă care îndeplinește mai multe funcții. Lat. fīcātum (Diez, I, 174; Pușcariu, 603; Candrea, Densușianu, 601; REW, 8494; Ciorănescu, 3349). Lat. ficatum nu este atestat decât ca derivat de la fica „smochină”, în sintagma jecur ficatum „ficat umplut cu smochine” (Corominas, III, 357; De Mauro, Mancini, 745); cf. it.(dial. ven.) figa, sp. Higado „ficat”. De asemenea, în dialectul din Galicia (Spania) fegado, sard.(log.) ficatu (ficadu), fr. foie, it. fegato. De reținut că absolut nici o limbă neolatină nu a păstrat forma lat. jecur, toate formele pentru „ficat” provenind din rad. *fik,, care se presupune că provine din fica „smochină”. Mă îndoiesc de această ipoteză. Provine probabil de la același rad. PIE ca și lat. iecur și gr. έπαρ, ήπαρ sau de la un radical similar, dar derivarea nu este clară. Ar putea fi asociat cu gr. ήπατος „ficat”, printr-o formă intermediară *hipatu, m. Origine incertă.» [Mihai Vinereanu, Etymological Dictionary of the Romanian Language, Dicționar etimologic al limbii române, Journal of Romanian Linguistics and Culture, nr. 25/2020]. Asta e!

 

          În diferite limbi ficatul, ca organ, se traduce prin:

 

֎ 'aci'i în saaroa;

֎ 'atay în amis;

֎ a.sany: - အသည်း în birmaneză;

֎ aane în manx, ae în irlandeză;

֎ afu în velșă;

֎ agʷacʷʼa – агәаҵәа, agʷəcʷʼə – агәыҵәы în abhază;

֎ ake în hawaiiană;

֎ akmāwa - අක්මාව în singaleză;

֎ aknas în letonă (din proto-balticele *yeknā-, *yaknā-, de la forma genitivă *yekʷ-né-s a proto-indo-europeanului *Hyékʷr̥, „ficat”, o tulpină veche, n/r-alternativă);

֎ aleme în arrernte de est;

֎ alu în pitjantjatjara;

֎ angkayau în sabah bisaya și în timugon murut:

֎ atai în iranun și în melanau central, ataii în sbop, atau în iban, atay în aklanon, asi, bikol, catanduanes de nord bi colano, cebuano, higaonon, hiligaynon, ibatan, iriga bicolano, mansaka, maranao, masbate sorsogon, masbatenyo, ratagnon, sakizaya, tagalogă, tausug, waray sorsogon, waray-waray și yami, até în acehneză, ate în kapampangan, laboya, maori și samoannă, atei în bajau coasta de vest, aten în tetum, ati în balineză, javaneză, malai Brunei, sundaneză și wanokaka, aty în malgașă;

֎ avi în corni, avu în bretonă;

֎ baar – баар în tuvenă și în tofalară, bag`in uzbecă, bağır – باغیر în azeră de sud, bağır în azeră și în tătară crimeană, bagyr în turcmenă, bıar – быар în iakută, boor – боор în kârgâză, buur – буур în altaică de sud, byar – быар dolgană; (din proto-turcicul *biagïr, „sân, țâță”);

֎ baqe în salar;

֎ bauur - бауур în karatchaï-balkară, bavır – бавыр în nogaï, bavur – бавур, bawır – бавыр în crimeană karaites, bawır – бавыр în tătară, bașchiră și cazahă, bawır în karakalpak și în tătară, bawur – бавур în kumikă, bëghir – بېغىر în ‎uigură;

֎ beer în somaleză;

֎ binyɛ bambara;

֎ bizid, azid în navajo, bizig în apașă de vest;

֎ búko, buko în țigănească;

֎ c’óne în taos;

֎ ceer în găgăuză;

֎ čeren drob - черен дроб în bulgară, crn drob - црн дроб în macedoneană, drob în megleno-română;

֎ cerg, kezew, cerg – جه‌رگ în kurdă;

chimu - (ちむ) în okinawană, chimu - (ちむ) în yonaguni, chimū - (ちむー) în kunigami;

֎ chitaka în shona;

֎ chiwindi în chichewa;

֎ cigeri – ჯიგერი în laz;

֎ čiŋ în ǃkung;

֎ ćʷʼa – чӏва în abază;

֎ čxončxi - ჩხონჩხი în mingreliană;

֎ dabl în kam de sud;

֎ daep în zhuang, dalem în iloko;

֎ dilikʼ – диликӏ în archi;

֎ dir în romanșă;

֎ dixk – дихк în ingușetă, dọaxk – доӏахк în cecenă;

֎ dong găng-câung în chineză min;

֎ dtàp – ตับ în thai;

֎ duleḳ – дулекӏ în dargwa;

֎ ẹ̀dọ̀ki în joruba;

֎ ẽhmpa în pykobjê;

֎ elʹgen – эльгэн în buriată, eleg – элэг în mongolă, elkn – элкн în kalmucă (din proto-mongolul *heligen);

֎ elli, ēltapachtli în nahuatl;

֎ eperon în baure;

֎ əbbítə în kogui;

֎ fahūn – ᡶᠠᡥᡡᠨ în manciuriană;

12257436053?profile=RESIZE_710x

Ficatul omului

 

֎ fâ, faie în gallo, fècato în napolitană, fecuat, fakuat în dalmată, féddegh, fégghet, fégat în emiliană, fégadu în asturiană, fegat în romagniolă, fegato în italiană, fegatu, fecatu în corsicană, fetge în catalană, fetge, hitge în occitană, fiât în friuliană, fícadu, fícatu în sardă nuoreză, ficat în română, ficato în interlingua, ficatu, fìcutu în siciliană, ficatum în latină, ficåţ, ficot în istro-română, fidegh, fídeg, fidigh, figad (dialectal) în lombardă, fidich în piemonteză, figà în venetă, fígado în galiciană, mirandeză și portugheză, fìgadu, fidigu în sardă logudoreză, figaéttu, figaretu în liguriană, figàu în sardă campidaneză, figau, figado în aragoneză, finagalo în samoană, fio în romanșă, foad în volapük, foete în valonă, foie în franceză (din vechile franceze foie, feie, din latinescul târziu fīcātum, „ficat, ca hrană”, din latinescul iecur fīcātum, „ficat umplut cu smochine, foie gras”), foie, feie în franceză veche, fouée, faie în normandă, fuià fosch în ladină, , hicat în aromână, hígado în spaniolă, higadu în chamorro, hígau în extremaduiană, higra, igra în papiamento;

12257436464?profile=RESIZE_710x

Cuvântul ficat în diferite limbi

 

֎ furamē – ފުރަމޭ în dhivehi;

֎ fwa în haïtiană creolă;

֎ fwied în malteză (din arabicul fuʔād – فُؤَاد‎, „inimă”);

֎ gan în vietnameză;

֎ ganjang - 간장 (肝臓), gan - () în coreană, gānzàng - 肝臟, 肝脏, gān – în chineză, gānzàng - 肝臟, 肝脏, gān – în chineză mandarină;

֎ gibel în bască;

֎ gnirom în romanșă;

֎ gon1 – în chineză cantoneză;

֎ grùthan, adha în galică scoțiană;

֎ gubät – ጉበት în amharică;

֎ ɣviʒli – ღვიძლი în gruzină;

֎ h’icat în aromână;

֎ hakin – хакин în evenki;

֎ hantā̀, antā̀ în hausa;

֎ hatay în maguindanao;

֎ hati în indoneziană și în malai;

֎ hễpar – ἧπαρ în greacă antică, hepar în latină și în malai, hepate în interlingua, hepato în esperanto și în ido;

֎ hoilla în rohingya;

֎ hɔyɛ în kabiye;

֎ iāňi în kamkata-viri;

֎ iau în velșă;

֎ iecur în latină;

֎ igær – игæр în osetă, igar – جگ în urdu;

֎ igitigú în rundi;

֎ illopi în alabama;

֎ imeju în igbo;

֎ impa în canela;

֎ ini kikuyu și swahili;

֎ inpa în panará;

֎ iok în waigali, ion ashkun;

֎ ípar – ήπαρ în greacă (din grecescul antic hêpar - ἧπαρ, din proto-elenicul *eyékʷər, din proto-indo-european ul*Hyékʷr̥);

֎ isibindi în debele de nord, xhosa și zulu;

֎ în – ᱤᱱ în santali;

֎ jagar, jigar جگر- în ‎baluchi, jegar - کبد în persană, ǰegár – جګر, jǝǧár – ځګر, jigár – ځيګر ‎în paștună, jigar – ҷигар în tadjică, jigar – जिगर în hindusă, jigar în uzbecă, jiger – جىگەر uigură (din proto-iranianul *Hyákr̥, din proto-indo-iranianul *Hyákr̥, din proto-indo-europeanul *Hyékʷr̥);

jaknā în prusacă veche, jaknas în samogitiană;

játra în cehă, jatra în sorabă de sus, jetra – јетра în macedoneană, sârbă și sârbo-croată, jetra în bosniacă, croată și slovenă, jětša în sorabă de jos (din proto-slavicul *ętro, din proto-indo-europeanul *h₁entrom; substantivul a fost inițial de gen neutru în proto-slavă și proto-indo-europeană, dar din moment ce a fost folosit în principal la plural, cu terminația -a pentru neutru, a devenit remodelat ca un substantiv feminin singular);

jôkrit – যকৃৎ în bengaleză, jôkrutô – ଯକୃତ în orija;

֎ kaaleayam – కాలేయం în telugu;

֎ kabattu, kabtatu în akkadiană;

֎ käbd – ከብድ în ge'ez, kabdā, kabdo – înכבדא ‎în aramaică ebraică, kabdā, kabdo – ܟܒܕܐ în aramaică siriacă, kábid - كَبِد‎, kibd – كِبْد în ‎arabă;

֎ kalejā – کلیجا în urdu, kalejā – कलेजा în hindusă, kalejo – कलेजो în nepaleză, kāljā – ਕਾਲਜਾ în pandjabi sau punjabi, kallīral – கல்லீரல் în tamilă;

֎ kanzou - 肝臓 (かんぞう) în japoneză;

֎ karacer în găgăuză, karaciğer în turcă (din turcicul otoman kara ֎ ciğer - قره جگر‎, echivalent cu kara +‎ ciğer);

֎ karaḷ – കരൾ în malaialam;

֎ kariíkuʼ în pawnee;

֎ ḳaru liḳ - кӏару ликӏ în tabasaran;

֎ katoy în bikol central;

֎ kavéd – כָּבֵד în ebraică;

֎ káwaha în záparo;

֎ kbd - 𐎋𐎁𐎄 în ugaritică, kibda – كبدة în ‎arabă egipteană, ֎ ֎ kubida – كُبِدَة în arabă marocană;

֎ keenye în fula;

֎ kepenys în lituaniană;

֎ kezebe, qesava în zazaki;

֎ kimo - (きも) în amami-oshima de nord, kimu - (きむ, chimu – ちむ în kikai, kimu - (きむ) în toku-no-shima și în yoron;

֎ kipcan, ñatin în quechua;

֎ koaⁿ, koaⁿ-chōng în chineză min nan;

֎ koe zaan – 肝脏 în chineză wu;

֎ kôn-chhóng în chineză hakka;

֎ ksïmu - (きぃむ) în miyako și în yaeyama;

֎ kʼiwcha în aimară;

֎ Läbr în șvăbească, łaower în vilamoviană, Läwa în germană plautdietsch, Lawra în alemannică germanică, lebar în cimbriană, leber – לעבער în idiș, Leber în germană (din vechiul germanic lebara, din proto-vest-germanicul *libru), leber în germană plodarisch, lebermon – ဖျုန်ဂြိုဟ် în mòcheno, Lever în germană populară, lever în daneză, frizonă, neerlandeză, norvegiană, suedeză și zeelandeză, lever, laever în limburgheză, Lewa în bavareză, lewa, liva în tok pisină, Lewer în hunsrik, lewer în afrikaans, Líeuwer în frizonă saterland, Liewer în luxemburgheză, lifer în engleză veche, lifur în islandeză, liver în engleză (din medievalele engleze lyvere, lyver, din vechiul englez lifer, din proto-vest-germanicul *libru, din proto-germanicul *librō, din proto-indo-europeanul *leyp-, „a mânji, a păta, a lipi”, din proto-indo-europeanul *ley-, „a fi lipicios, a aluneca”), livur în feroeză, liwer, leewent în frizonă de nord, lyvere în engleză medievală;

֎ lefre în sranan;

֎ leipäliha în ingriană;

֎ leq̇ - лекь în lezgină;

֎ libale în lingala, libhara – ꯂꯤꯚꯔ în manipuri;

֎ lyard – լյարդ în armeană;

֎ lyr în elfdaliană;

֎ ma în apinayé și în kayapó;

֎ mahsö în votică;

֎ mai în română (din ungurescul máj), máj maghiară (din proto-uralicul *mëksa, prin refacerea formei posesive mája în máj + a în locul formei anterioare má + ja; înrudite sunt mājt - ма̄йт în mansi, maksa în finlandeză și maks în estonă; după prietenul Imre Nemeth - ösi örökség az uráli korból, vö. finn maksa, erza максо, komi муc, mari мокш, udmurt муc, nyenyec мыд), mājt – ма̄йт în mansi, maks în estonă și în veps, maksa în finlandeză, kareliană și livoniană, makso – максо în erzia, mass în võro, mokš – мокш în mari;

֎ maxakalí în xupkũnãy;

֎ mba suyá;

֎ mchin - མཆིན, mchin pa – མཆིན་པ în tibetană, mchin pa – མཆིན་པ། în dzongkha;

֎ mëlçi în albaneză (din italianul milza, „splină”);

֎ miltja - *𐌼𐌹𐌻𐍄𐌾𐌰 în gotică;

֎ miskon – ᒥᐢᑯᐣ în cree;

֎ mit în kamassiană;

֎ mitә – митә în nganassan;

֎ motsct – моцкт în mokșa;

֎ mpa prá în gavião;

֎ mus – мус în komi și în în udmurtă, muz – муз în nenets;

֎ myd – мыд în tundra nenets, myty – мыты în selkup;

֎ n’ ẹko edo în udu;

֎ nye în shingazidja;

֎ ojpana în chamicuro;

֎ oknys în latgaliană;

֎ okonimaa în odjibve;

֎ ongkowiau, tangkayau în lotud;

֎ oskon în atikamekw;

֎ otin în bau bidayuh;

֎ pa - па în nanai (din proto-tungustul *pake, vezi fahūn - ᡶᠠᡥᡡᠨ în manchu), pa în xavante și în xerénte, paar – паар în iakută și în shor;

pagyr – пағыр în shor;

֎ pečanʹ – печань în bielorusă, pečeň în slovacă, pečenʹ - печень în rusă, pečenĭ - печень în slavă veche de est și în slavonică bisericească veche, pečinka – печінка în ucraineană, pečónka - печёнка (colocvial) în rusă, pečunka - печунка în rusină (din vechiul slavic de est pečenĭ - печень);

֎ pĕver – пӗвер în ciuvașă (vezi пӗвер”, in Электронлă сăмахсар, „Dicționar electronic”, în rusă-ciuvașă, ciuvașă-rusă, 1996);

֎ qara ciger în tătară crimeană, qaraciyər în azeră (din qara, „negru”, + ciyər, „plămân”);

֎ q̇ûiže – ყუ̂იჟე în svan;

֎ rekʹӏajlӏ – рекьӏайлӏ în karata;

֎ res în wolof;

֎ ribbre în sami pite;

֎ rumun în seediq;

֎ rungus în tongkovizau;

֎ ṣälam käbdi - ጸላም ከብዲ, käbdi – ከብዲ în tigrină;

֎ saŋ³⁵ în pela;

֎ sãoore în moore;

֎ sebete în cvana și în sotho;

֎ seṃ – सें în newari;

֎ seseb’ în k'iche';

֎ śěžke în sorabă de jos;

֎ siab în hmong blanc;

֎ sibindzi în cwazi și în lala (Africa de sud);

֎ sikóti – συκώτι în greacă;

֎ šʷʼu – шӏу, tḥemśʼəğʷu – тхьэмщӏыгъу în adige;

֎ sʼeŋ – сеӈ în ket;

֎ t:ilikʼ – ттиликӏ în lak;

֎ taaman în maya yucatèque;

֎ ṫaeb - ᦶᦎᧇ, ṫab – ᦎᧇ în lü;

֎ tangkayau în tambunan dusun;

֎ tap – ຕັບ în laoțiană, tap – တပ် în aitonă, táp – တပ်း în shan, ֎ ֎ tɑp⁴⁵ în cao lan;

֎ tasa – ⵜⴰⵙⴰ în tamazight central atlas și în tashelhit, tasa în kabylă și în songhaï koyraboro senni;

֎ thlaəm – ថ្លើម în kmeră;

֎ tinguk – ᑎᖑᒃ în inuktitut, tinguk în groenlandeză;

֎ tipʰ în chukchansi, yawdanchi și yawelmani;

֎ tirá în aari, tiraw în saho, tiro în afară, tiruu în oromo;

֎ tõmã în xokleng;

֎ tongkoviyau în kimaragang;

֎ tsa – ⵜⵙⴰ în berberă, tsa în chaoui;

֎ tshivhindi în venda;

֎ tỹmẽ în kaingang;

֎ tʼul – тӏул în avară;

֎ umwîjimá în ruandeză;

֎ uwela – ᎤᏪᎳ în cherokee;

12257437080?profile=RESIZE_400x

Wątroba

 

֎ vantróba – вантроба în bielorusă (din wątroba în poloneză), wątroba în cașubă și în poloneză (din vechiul polonez wątroba, din proto-slavicul *ǫtroba), wōntroba în sileziană;

֎ vuoivvas în sami de nord;

֎ wa în tapayuna;

֎ wästarye în tochariană B;

֎ wela în kotava;

֎ weya, xipa în yámana;

֎ xibíoí în pirahã;

֎ xivindzi în tsonga;

֎ yakana în pali;

֎ yakṛt – यकृत् în sanscrită, yakṛt – યકૃત în gujarati, yakṛttu – ಯಕೃತ್ತು în kannada, yakrut – यकृत în marathi, zokrit – যকৃৎ în assameză;

֎ yate în fidjiană;

֎ yᶕna – اينه‎ în paștună;

֎ सीन्‍ह्‌ în chepang.

 

 

          Ca produs gastronomic, ficatului i se spune:

 

֎ ae în irlandeză;

֎ afu în velșă, avu în bretonă;

֎ aknas în letonă;

֎ ati în sundaneză;

֎ bawır - бауыр în bașchiră;

֎ cerg - جەرگ‎ în kurdă centrală;

֎ dtàp - ตับ în thai;

֎ džiger - џигер în macedoneană, džìgerica - џѝгерица în sârbă;

֎ faie în normandă, fegato în italiană, fegatu în corsicană, fetge în catalană, ficat în română, fídeg, figad m (dialectal) în lombardă, fígado în galiciană și în portugneză, foadamit în volapük, foie în franceză, higado în cebuano și în spaniolă;

֎ gān - în chineză mandarină, gon1 - în chineză cantoneză;

֎ hati în indoneziană;

֎ hepataĵo în esperanto, hepato în ido;

֎ iau în velșă;

֎ isibindi în zulu;

֎ játra în cehă, jetra în croată, jetrca în slovenă, jȅtrica - је̏трица, jȅtra - је̏тра în sârbo-croată, jětša în sorabă de jos;

֎ jegar - جگر‎ în persană;

֎ karaḷ - കരൾ în malaialam;

֎ katoy în bikol central;

֎ kepenys în lituaniană;

֎ Leber în germană, Lever în germană populară, lever în norvegiană și în suedeză, lever, levertjes (diminutiv pl) în neerlandeză, lifur în islandeză, livur în feroeză, Leberwurst în germană, „cârnat de ficat”, lebăr în română (prescurtare a lui lebărvurșt, din germanicul Leberwurst);

֎ máj în maghiară;

12257437666?profile=RESIZE_400x

Ficat prăjit

֎ maks în estonă, maksa în finlandeză, makso - максо în erzia;

֎ mâini în swahili;

֎ pečeň în slovacă, péčenʹ – пе́чень, pečónka - печёнка (colocvial) în rusă;

֎ rebā -レバー în japoneză;

֎ so:da - سَودَة în arabă levantină de nord;

֎ sykóti – συκώτι, sykotáki - συκωτάκι (diminutiv) în greacă populară;

֎ tinguk în groenlandeză;

֎ wątróbka, wątroba în poloneză.

 

 

          Ficatul în organism

 

          Moto: „Deunăzi s-a operat/ şi-abil, chirurgul cel mai tare/ i-a scos o splină, un ficat/ şi tot ce-avea prin buzunare.” (Operaţie reuşită, de Spiridon Voinescu)

 

Ficatul este un organ metabolic important, prezent doar la  animalele vertebrate, care îndeplionește multe funcții biologice esențiale, cum ar fi detoxificarea organismului și sinteza proteinelor și a biochimicalelor necesare pentru digestie și creştere (vezi liver în Wikipedia).

La om, ficatul este localizat în cuadrantul drept superior al abdomenului, sub diafragmă și în mare parte protejat de cutia toracică din dreapta jos. Alte funcții metabolice sunt  metabolismul carbohidraților, producerea de hormoni, conversia și depozitarea nutriențilior (precum glucoza și glicogenul), descompunerea  globulelor roșii din sânge [Anatomy and physiology of the liver – Canadian Cancer Society". Cancer.ca. Consultat la 09.10.2023].

Ficatul este un accesoriu al sistemului digestiv care produce bila, un fluid alcalin care conține colesterol și acizi biliari, care emulsionează și ajută descompunerea grăsimilor alimentare. Vezica biliară, colecistul, o pungă mică, goală, se află chiar sub lobul drept al ficatului, stochează și concentrează bila produsă de ficat, popular fiere, care este ulterior excretată în duoden pentru a ajuta digestia.

Țesutul înalt specializat al ficatului, compus cel mai mult din hepatocite, reglează o mare varietate de reacții biochimice de volum mare, inclusiv sinteza și descompunerea moleculelor complexe, multe fiind necesare funcțiilor vitale normale. Se estimează că numărul de funcții variază, în jurul a 500.

Nu se știe cum să se compenseze absența funcției hepatice pe termen lung, totuși pot fi folosite tehnici de dializă a ficatului. Nu a fost realizat încă ficatul artificial care să suplinească pe termen lung ficatul real. Singura opțiune este transplantul de ficat.

12257437884?profile=RESIZE_710x

Organe interne

 

De culoare maro-roșcat închis, este un organ de formă neregulată, cu doi lobi inegali, care cântărește cam 1,5 kilograme și are lățimea cam de 15 centimetri. Există variații considerabile între oameni, greutatea ficatului la bărbații fiind de 970–1.860 g, iar la femei de 600–1.770 g (sportivii îl au mărit).

Ficatul e conectat cu sistemul circulator prin două vase de sânge (blood vessels): artera hepatică și vena portală. Aceste vase se împart în capilare mici numite sinusoide ale ficatului, legate de lobii hepatici, unitățile funcționale ale ficatului.

Fiecare lob are milioane de celule hepatice, celule metabolice de bază. Cei doi lobi sunt interconectați printr-o rețea fină, densă, ineregulată de fibre elastice. Așadar, sunt vase mici de sânge, nervi. Întreaga suprafață a ficatului, cu excepția zonei goale, este acoperită cu un înveliș seros derivat din peritoneu, care aderă ferm la capsula interioară a lui Glisson (medic englez). Dar ne oprim aici, revenind la lingvistică.

Continuare la:

https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-ficat-1

Întregul articol este și în alt blog:

https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/03/jocuri-de-cuvinte-ficat.html

 

Întregul articol în format pdf la: Jocuri de cuvinte - ficat.pdf

 

 

NC

 

 

Citeste mai mult…

Jocuri de cuvinte - ficat (2)

Jocuri de cuvinte - ficat

Geografie lingvistică

 

 

Prima parte la: 

https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-ficat

A doua parte la:

https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-ficat-1

 

          Ficatul și sănătatea

 

          Moto: „Domnul doctor Mărăcine,/ Medic, ce să zic, model:/ Te tratează foarte bine./ De-l «tratezi» şi tu pe el.” (Unui medic, de Giuseppe Navarra din Epigramişti români de ieri şi de azi, 1975)

 

Iată că ficatul ăsta, cea mai voluminoasă glandă a organismului, are și un colecist, secretă bila și o varsă în intestin în timpul digestiei, intervine în metabolismul glucidelor, protidelor, lipidelor, hormonilor, vitaminelor, sintetizează și depozitează glicogenul, participând la reglarea glucozei sangvine, neutralizează toxinele endogene (uree, acid uric) și exogene, participă la mecanismele antihemoragice etc.

Îmbolnăvirea ficatului tulbură funcțiile întregului organism. Lipsa lui este incompatibilă cu viața. Am scris că există și colecistul sau vezicula biliară, cuvânt moștenit din cuvântul francez cholécyste, de la cholé, „fiere”. Colecistul este un organ în formă de punguță care colectează secrețiile biliare (bilă sau fiere).

Cole- intră în multe cuvinte, ca și în alte limbi (khole, „fiere”, în gresacă; cholé- în germană, franceză, engleză, cole- în italiană etc.). Și puteți păți multe și descoperi multe cu bila asta. În vezicula biliară se pot forma „pietre” care umplu punguța și se oprește accesul secreției biliare sau bilei spre intestinul subțire. Nu credeți? O pății...

La începutul acestui secol, în vara anuluii 2003, profesor pe la Universitatea din București, eram în vacanța mare. Cu soția și cu soacra care locuia la noi, ne-am deplasat la Arad. În seara zilei de sâmbătă 23 august 2003 am participat la nunta Corinei, fiica Silviei Kocsis, nașa fiului Călin-Daniel, cu mirele Bogdan Indrieș. După o pălincă și aperitivul bogat cu de toate m-am simțit rău, am dat darul și am plecat acasă. Din rău general în mai rău, dureri de cap, indigestie, vărsături, am chemat salvarea. A venit un asistent, mi-a făcut o injecție, m-am mai liniștit. Peste două zile criza s-a repetat, am chemat din nou salvarea, m-au dus la spitalul județean la urgență, acolo era un medic rezident care nu mi-a pus niciun diagnostic. Și-a cerut scuze că e un medic principal de gardă pe la secția cardiologie, dar „s-a abțiguit”, s-a culcat și i-a lăsat vorbă să nu-l deranjeze. Rezidentul s-a ținut de cuvânt Curată sinceritate!

Am spus Vioricăi să meargă acasă, am rămas pe un pat doar cu o saltea să-i țin de urât rezidentului. N-am dormit! Dimineața am plecat acasă, dus de Viorica. Acasă am hotărât să plecăm la București și joi dimineață toți trei am plecat spre capitală. Mă simțeam cam „dus cu pluta”. Până la București nu ne-am oprit! La volan Viorica!

Vineri Viorica a mers la medicul de familie la policlinica militară să mă planifice la un consult. Viorica i-a povestit doctoriței simptomele, iar ea a completat pe loc biletul de internare în spitalul militar central, cu diagnosticul colecistită, secția Medicală 3, condusă de un general.

Cum mă simțeam mai bine, am lămurit-o pe Viorica să mergem luni, 1 septembrie. Luni am mers la spital și șeful secției, general, mi-a refuzat internarea, pe motiv că în această secție, bla-bla, sunt internați doar cei cronici care au mai trecut pe acolo. Peste vreo 2 ani avea să fie condamnat pentru luare de mită! Generali și generali, că am uitat că și medicul de familie era soție de general!

La indicația viitorului șpăgar am mers ca Medicală 2. Am intrat, ne uitam împrejur și un medic în halat ce era în mișcare m-a întrebat „care-i baiul?”. Viorica i-a dat biletul de trimitere, i-am povestit că la secția medicală 3 generalul nu m-a primit, omul, de vreo patru decenii, m-a luat de braț și m-a introdus în cabinet. M-a pus direct „la aparat”, a pus mâna pe telefon și l-a apelat pe locțiitorul șefului secției chirurgie 2, adresându-i-se pe numele mic, în grai ardelenesc, și i-a spus „arădene, vezi că îți trimit un general, no, bagă-l urgent în priză!” Nu dau nume!

12257441695?profile=RESIZE_710x

Tratament

 

Ne-am prezentat la secția chirurgie, colonelul ne-a primit jovial, i-am povestit tot, nu-i venea să creadă chestia cu spitalui județean din Arad, că și el era arădean, din Mișca. M-a introdus direct în rezerva de pre-operație, m-a trimis la analize, unii doctori m-au amânat, i-am spus colonelului, el m-a dat în primire asistentei șefe și rapid doctorii altor cabinete s-au conformat.

Miercuri 3 septembrie 2003 colonelul m-a operat laparoscopic (colecistectomie, extirpare chirurgicală a vezicii biliare), am stat 24 de ore la secția de terapie intensivă și apoi colonelul a vrut să mă introducă într-o rezervă de general” și eu i-am spus să mă ducă „între oameni” și așa am ajuns într-o rezervă cu încă trei pacienți și ne-am povestit necazurile! Ne și ajutam între noi! Așa că puteți să descoperiți și alte boli, de astă dată ale asistenței medicale în București și în țară! Peste un an, Viorica a mers la spital, cu două sticle cu wisky chiar din Scoția, chirurgul a acceptat greu sticla, rugându-l să i-o dea pe cealaltă din partea noastră medicului internist care m-a trimis direct la chirurgie. A venit cu sticla acasă, că internistul, medic civil, plecase în străinătate! Chirurgul mi-a transmis că pot să o beau eu, dar nu pe toată odată!

Vedeți că pentru polițist delicvenții folosesc, nu știu de ce, argoul „ficat de oasăre”! Iubitori sau nu de ficat de pasăre, ficat de gâscă, foie gras , de pateu, de maioș sau lebăr și de ce mai știți, să fiți iubiți, că trebuiți, cumva, cândva, undeva, cuiva!

Articolul întreg este la:

https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/03/jocuri-de-cuvinte-ficat.html

Întregul articol în format pdf la: Jocuri de cuvinte - ficat.pdf

 

 

NC

 

 

Citeste mai mult…

Jocuri de cuvinte - vulpe

Jocuri de cuvinte - vulpe

Geografie lingvistică

 

 

          Vulpea

 

          Moto: „Soaţa poartă pălărie,/ Capă, vulpe argintie,/ Gene şi peruci vopsite;/ Soţul... haine ponosite.” (Egalitate, de Gheorghe Ionescu, din Printre epigramiştii olteni, 2008)

 

Copil de țăran, cu tata fost și pădurar și vânător, cu pădurea la doar 500-700 de metri de casa părintească, aveam să aflu destule despre animalele pădurii, inclusiv despre cumătra vulpe, mamifer carnivor sălbatic, de mărimea unui câine, cu blana roșcată, cu coada lungă și stufoasă, cu urechile ascuțite și cu botul îngust (Vulpes vulpes).

12243880058?profile=RESIZE_710x

Vulpe în Munții Bucegi

 

Cuvânt scris prima dată în română în 1449 [MDA2 (2010)], după DEX '09 (2009) are etimologia „lat. vulpes”, confirmată de MDA2 (2010) - „E: ml vulpes”. Așadar, am moștenit cuvântul vulpe din cuvântul latin vulpēs, vulpem, din precedentul volpēs, acesta din proto-italicul *wolpis, împrumutat „gratis” din proto-indo-europeanul *h₂wl(o)p- ~ *h₂ulp-, „vulpe (roșie)”.

 

          În câteva limbi vulpe se traduce cu:

 

֎ 6wu-li - 狐狸 în chineză wu;

֎ abaɣuɣ - ⴰⴱⴰⵖⵓⵖ în chleuh (marocană abazight), abaɣuɣ în tashelhit;

12243880284?profile=RESIZE_710x

Comuna Livezeni, Muscel, acum sat al comunei Stâlpeni

 

֎ abaraɣ în tachawit, abaraɣ, akεeb în chaoui;

֎ abei în eve;

֎ abgahecy – абгахәҷы în abhază;

֎ aguara în guarani;

֎ alepoú - αλεπού în greacă, alṓpēx – ἀλώπηξ, alōpós - ἀλωπός în greacă antică;

֎ ʻālope în samoană, ʻalopeka, ʻalopeke în hawaiiană;

֎ ałves – աղվես în armeană;

֎ amboahaolo în malgașă;

֎ arat – арат în kalmukă, arātu - ᠠᠷᠠ᠍ᡃᡐᡇ în oïrata;

֎ arnard în picardă (vezi renard);

֎ ašɛeb în tarifit;

֎ atuq, atoj în quechua;

֎ azeri în bască;

12243881075?profile=RESIZE_400x

Baga - бага

 

֎ badžɛ – баджэ în adige , baje - бажэ în kabardă, baga - бага în abază (din proto-circazianul *baǵá, din proto-nord-vest-caucazianul *bӏagá, „șacal; vulpe”);

֎ bašor – ⲃⲁϣⲟⲣ în coptică, baʕšūm- بعشوم‎ în arabă sudaneză;

֎ bɑñcʰaot – បញ្ឆោត, kɑñchroung - កញ្ជ្រោង în kmeră;

֎ bresitol în kotava;

֎ bualp în dalmată, bulpo în istriotă (din latinescul vulpēs, vulpem, „vulpe”);

֎ buks (com. Sette), vuks (Lucerna, com. Tredici) în cimbriană;

֎ cadno în galeză (de sud);

֎ cáo, hồ ly în vietnameză;

֎ čeḷgyrėqokaḷgyn – чеԓгырэӄокаԓгын în chukchi;

֎ cer - цер în avară;

֎ ch’amak, ch’omak în maya yucatecă;

֎ chichini - (ちちに) în okinawană;

֎ chik chǭk - ຈິກຈອກ în laoțiană;

֎ chironnup - チロヌッㇷ゚, shumari - シュマリ, kimoppe - キモッペ în ainu;

֎ choksi, chola în alabama, choksi, chula în chickasaw, choksi, cola în koasati;

֎ cḥʳogal - цхьогал în cecenă și în ingușetă;

֎ chula în choctaw;

֎ ĉilóea în yámana;

֎ čipčyaṅ - चिप्च्यङ în sherpa;

֎ coḳal - ცოკალ în bats;

֎ culčla - цулчӀа în lak;

֎ culv în creek;

֎ dawaco în somaleză;

֎ dhelpër, dhelpën, dhelpra în albaneză [dintr-un cuvânt anterior *velpër prin /v/ > /ð/, din proto-albanezul *welpinā, diminutiv al proto-indo-europeanului *h₂u̯l(o)p ~ *h₂ulp, „vulpe (roșie)”, vezi și volpe în italiană, vulpe în română etc.];

֎ dilgi - дилги în tuvenă și în tofalară (din proto-turcicele *tülki, *tilkü, „vulpe”, cognate cu turcicul tilki, bașchirul tölkö - төлкө etc.);

֎ dobi - ᡩᠣᠪᡳ în chineză manciuriană;

֎ dźićy - ӟичы în udmurtă;

֎ entirrash în masai;

֎ fauhō - 𐍆𐌰𐌿𐌷𐍉 în gotică;

12243880696?profile=RESIZE_400x

A red fox (o vulpe roșie)

 

֎ Foaks în frizonă Saterland, Fochs în luxemburgheză, foks în frizonă, Fos în frizonă de nord (Sylt), Foss în germană plautdietsch și în prusacă de jos, Foß, Voß, Voss în germană de jos, fox în engleză (din medievalul englez fox, din vechiul englez fox, „vulpe”, din proto-vest-germanicul *fuhs, din proto-germanicul *fuhsaz, „vulpe”, din proto-indo-europeanul *púḱsos, „cel cu coadă”, posibil de la *puḱ-, „coadă”) și în scots, foxe în novială, foxo în ido, Fuchs în germană, germană bavariană și germană alemannică (din medievalul germanic vuhs, din vechiul germanic fuhs, din proto-vest-germanicul *fuhs, din proto-germanicul *fuhsaz etc.), fuks - פֿוקס‎ în idiș, füks în vilamoviană;

12243882091?profile=RESIZE_400x

Tagfalter „Kleiner Fuchs” (fluturele „mica vulpe”)

 

֎ fù-lì - 狐狸 în chineză hakka;

֎ funiegve în dongxiang, funige în mongghul;

֎ gambala în lingala;

֎ gaso în o'odham;

֎ gava în shona;

֎ gha în wutunhua;

֎ gīdṛâ - ګيدړه în paștună;

֎ golpe în galiciană, gorpe în toscană, gupil, goupil în franceză veche;

֎ guèine în occitană și în provensală, guineu în catalană;

֎ guilla în catalană;

֎ gurda - гурда în dargină (dargwa);

֎ gürü în araucană;

֎ hahyl - ҺаҺыл în dolgană;

֎ hial - ꠢꠤꠀꠟ în silheti;

֎ hilpa, hulpé, xulpa, culpe în țigănească;

֎ hivalā – හිවලා, nariyā - නරියා în singaleză, ĥ̇iyāl - শিয়াল assameză, hiyaḷu - ހިޔަޅު în dhivehi (maldivă);

֎ hô͘-lî - 狐狸 în chineză min nan, hú - în chineză (tradițională), hù-lì - 狐狸 în chineză min dong, huli - хули în even, húli - 狐狸 în chineză, húlí – 狐狸 în chineză mandarină, huličan - хуличан în even;

֎ ḥsēni - حسيني‎ în arabă irakiană;

֎ hwzɨ - хўзы, i͡əhwzɨ - ехўзы în chineză dungan;

֎ ikuìì în alcozauca mixtec;

֎ imbgēbge în kirundi;

֎ impungutye în xhosa;

֎ jakkals în afrikaans;

֎ jatŭjol - ятъёл în chukchi;

֎ jawi în malai‎;

֎ ka₅ /⁠ka'a⁠/ - 𒈜 în sumeriană;

֎ ḳäbäro - ቀበሮ în amharică;

֎ kaviaq în yupik central;

֎ kayuqtuq, pisukkaaq în inupiak;

֎ kaʿlīṭ - كعليط în arabă marocană;

֎ kɑñcroong - កញ្ជ្រោង în kmeră;

֎ kelaź - келазь în mokșa;

֎ kettu în finlandeză (de la kettää, „la piele”, +‎ -u sau un participiu, probabil ca un eufemism pentru repo, „vulpe”, și din cauza importanței vulpii ca animal de piele și blană);

֎ khikhir - खिखिर în maithili, khikhir - 𑂎𑂱𑂎𑂱𑂩 în bhojpuri, khikkhir - 𑂎𑂱𑂍𑂹𑂎𑂱𑂩 în magahi;

֎ kighilgguy în holikachuk;

֎ kitsune - (きつね), キツネ în japoneză;

֎ kíwakuʼ în pawnee;

֎ kolhā – कोल्हा în marathi;

֎ kollo - कोल्लो în konkani;

֎ kò̩lò̩kò̩lò̩, akátá, alárèkérekè în joruba;

֎ koy‌lal - కొయ్‌లల్ în gondi;

֎ kúmi-wátsï în purepecha;

֎ kuṟukkan - കുറുക്കൻ în malaialam;

֎ kwɑ'ŋk'ʷsəs în penobscot;

֎ kʼeq - к’еӄ în nivkh;

֎ laiskă în polabă (din proto-slavicul *lišьka);

֎ lapė, lapinas în lituaniană, lapsa în letonă;

֎ lari în aimară;

֎ leetayo în hopi;

12243882678?profile=RESIZE_400x

Lisa - лиса

 

֎ lës în cașubă, lis în poloneză, lisa - лиса în rusă, lisa - ліса în bielorusă, lisica - лисица în bulgară, macedoneană, rusă, sârbă, sârbo-croată, slavonică bisericească veche și slavă veche de est, lisica în croată și în slovenă, lisîţa în țigănească, liška în cehă, sileziană, slovacă, sorabă de jos și sorabă de sus, lisŭ - лисъ în slavă veche de est și în slavonică bisericească veche, lys – лис în ucraineană, lysycja - лисиця în ucraineană (din proto-slavicul *lisъ);

֎ llwynog în galeză (de nord);

֎ lomaṛī - لومڑی‎ în urdu, lomṛī - लोमड़ी în hindusă, lumaṛu - لمڙ în sindhi;

֎ lopāśa - लोपाश în sanscrită;

֎ lopsa în latgaliană;

֎ louarn în bretonă, lowarn în corni, lowrie în galică scoțiană [din proto-britonicul *lowwern, din proto-celticul *loɸernos, din proto-indo-europeanul *h₂wl(o)p- ~ *h₂ulp-, „vulpe (roșie)”];

֎ lōv - لوو‎ în kașmiră;

֎ lû în zazaki;

֎ lūbaṛī - ਲੂੰਬੜੀ în pandjabi, lūmbṛī - ਲੂੰਬੜੀ în punjabi;

֎ lûye în zaza;

֎ madadh-ruadh în galică scoțiană, madra rua în irlandeză;

֎ mahkesiis - ᒪᕁᐁᓰᐢ în cree;

֎ māl - მა̄ლ în svan;

֎ mandra în occitană și în provensală;

֎ matsheshu în montagneză;

֎ mąʼii łitsooí în navajo;

֎ mbweha mwekundu, thalabu în swahili;

֎ mela – მელა în gruzină, mali - მალი în mingreliană;

֎ mơja în jarai;

֎ mrehkwe: - မြေခွေး în birmaneză;

֎ mrexani, fraitzu, liori, grupi în sardă;

֎ mumbwe în bemba;

֎ musang în malai;

֎ nä̀gät în han, naggetsʼi în ahtna;

֎ nakka – నక్క în telugu;

֎ naŋʌz în carrier, nɑġʌs’é în tlingit;

֎ nari - நரி în tamilă, nari - ನರಿ în kannada;

֎ ngcolisa, gqunkqisa în zulu;

֎ nouː, beːχou în arapaho;

֎ nzungu în songhaï koyraboro senni;

֎ ohč în maya yucatecă;

֎ òkwës în unami, ôkwses, wôkwses în abenaki;

֎ oztohua, capizcayotl în nahuatl;

֎ phokoje în tsvana, pōkiha în maori;

֎ pūš în torwali;

֎ qaqsoss în malecite-passamaquoddy;

֎ r'nard în normandă (Jersey), rainal în occitană și în provensală, rena - จิ้งจอก în thai, renar - רינאר în sefardă, renar în ladino, renard în franceză (din medievalul francez renard, din vechiul francez renart, numele vulpii Renart în romana medievală), renarr în volapük, renarte în galiciană, renârd în franco-provensală, rinåd, rnåd în valonă, rnâ în franco-provensală (savoyard);

֎ rabosa în catalană, raboso aragoneză, raposa în portugheză și în spaniolă (vezi raposo”, îDiccionario de la lengua española, Vigésima tercera edición, Real Academia Española, 2014), raposo în galiciană, raposu, rapiega în asturiană, rapoza - ראפוזה în sefardă;

֎ ræv în daneză (din vechiul danez ræf, din vechiul norvegian refr, din proto-germanicul *rebaz etc.), räv în suedeză, rev în norvegiană (ambele din vechiul norvegian refe), revur în feroeză, refur în islandeză;

֎ re'bbi în livoniană, rebane în estonă (din proto-finnicul *repäinen, din proto-finno-ugricul *repä, probabil un împrumut din proto-indo-iranianul *reupōśo-), rebo, repo în careliană, reboi în veps, repän', rebo (copilăresc) în voro, repo în finlandeză, ingriană și votică, rieban în sami de nord;

֎ rekel în neerlandeză (vulpoi, din merdievalul germanic de jos rekel);

֎ resuno, résuno în țigănească;

12243883063?profile=RESIZE_400x

Rīmm’n - рӣммьн

 

֎ rieʹmjj în sami skolt, riemnjis în sami de Inari, rīmm’n - рӣммьн în sami kildină, rīmmńe - рӣммнӭ în sami ter (dintr-o limbă finnică, în final din proto-finnicul *repäinen, „vulpe”);

֎ rinaar în métchif;

֎ rivezʹ - ривезь în erza;

֎ robāh - رباه în persană dari, robáh - روباہ‎ în baluchi, ruba - руба în yagnobi, rubah în indoneziană și în malai, rüboh - рӯбоҳ în tádjică;

֎ róka în maghiară (dintr-o tulpină proto-finno-ugrică + ka, (sufix diminutival, sensul argoului fiind probabil o formare inversă de la rókázik. „a vomita”; colegul Imre Nemeth îmi sugerează «a finnugor szó iráni eredetű, vö. oszét рувас, perzsa روباه», „o moștenire finno-ugrică dintr-o limbă iraniană, vezi ruvas – рувас în osetă, rubah - روباه în persană”);

֎ röv în elfdaliană;

֎ rovi, rûvî, rêwî - رێوی‎ în kurdă;

֎ rrūvāsa - [.....] în kotaneză, ruvas - рувас în osetă, ryvyž - рывыж în mari de est;

֎ ruč - руч în komi (din proto-uralicul *repä, vezi repo în finlandeză și după Imre róka în maghiară);

֎ sahıl - саһыл în iakută;

֎ sapias în angevin, sapiau în tourangeau;

֎ shiẏal - শিয়াল bengaleză, šiyāḷ - શિયાળ în gudjarati, shu'ál/ šu‘al - שׁוּעָל‎ în ebraică;

֎ shynnagh în manx, sionnach în galică scoțiană și în irlandeză (din vechiul irlandez sinnach, „vulpe”, din proto-celticul *senūnākos, din proto-celticul *senos, „cel vechi”, substantiv n-stem, + sufixul adjectival *-ākos);

֎ siḳ – сикӏ în lezgină;

֎ sokul – сокул în budukh;

֎ soli – соли, solaki - солаки în nanai, ssol - ссол în archi, sul - сул în tabasaran, šul - шул în udi, sulaki - сулаки în evenki;

֎ sora în hiligaynon, soro în papiamento și în tagalogă;

֎ sori – сори în andi;

֎ soweli în tokipona;

֎ śrugālaḥ - श्रुगालः în sanscrită;

֎ tatul - татул în alutor;

֎ ṯaʕal - ثعل‎ în arabă san'ani, taʕlab - تعلب‎ în arabă egipteană, ṯaʕlab - ثعلب‎ în araba golfului, taʕlab - ثعلب‎ în arabă hijazi, taʿlā - תעלא‎ în aramaică ebraică, taʿlā - ܬܥܠܐ aramaică siriacă, ṯaʿlab - ثعلب în arabă, teʿleb – تعلب în arabă marocană;

֎ terianniaq în groenlandeză;

֎ tilĕ - тилĕ în ciuvașă, tilki în turcă, găgăuză, tătară crimeană și în turcmenă, tölke - төлке în tătară, tölkö – төлкө în bașchiră, tuʻlki în karakalpak, tülgü - тӱлгӱ în hakasă și în shor, tülke - تۈلكە‎ în uigură, tülki - туьлки în nogaï, tülki - түлкі în cazahă, tulki în uzbecă, tulku – тӱлкӱ în altaïcă de sud, tülkü - түлкү în kârgâză, tülkü - тюлкю în karachai-balkară și în kumică, tülkü în azeră (din turcicul otoman تلكی‎ din vechiul turcic tilkü - 𐱅𐰃𐰠𐰚𐰇‎, din proto-turcicele *tülki, *tilkü);

֎ tiriganniaq - ᑎᕆᒐᓐᓂᐊᖅ în inuktitut;

֎ tod în scots;

֎ tófa în islandeză;

֎ tokalu, šungila în lakota;

֎ tródǝ́y - ترودۍ‎, troráy - تروری‎, troṛǝy - تروړۍ‎ în paștună;

֎ tsii²ṫsoak¹ - ᦋᦲᧉᦈᦸᧅᧈ în lü, tsitsho în mohawk;

֎ tsula - ᏧᎳ în cherochee;

֎ tunty - тунты în nganasan;

֎ tus̈huli în chamicuro;

֎ tùxwána în taos;

12243882881?profile=RESIZE_400x

Tyonya - тёня

 

֎ tyonya - тёня în nenets;

֎ üneg - үнэг în mongolă, ünege - ᠦᠨᠡᠭᠡ în mongolă de China, ünegen – үнэгэн în buriată, üngn - үнгн în kalmukă;

֎ unõˀkwatkwá în mingo;

֎ vixen în engleză (femela vulpe, alterare a precedentului fixen, din medievalul englez fixen, fie din vechiul englez *fyxen, din proto-vest-germanicul *fuhsini, din proto-germanicul *fuhsinī; analizabil sincron ca fox +‎ -en, v- fiind formele dialectale sudice ale englezei medievale, fie din vechiul adjectiv englez fyxen, „al vulpii”, a î expresia fixen hȳd, „pielea vulpii”);

֎ vóhkéso în cheyenne;

֎ volp în ladină, lombardă, occitană și piemonteză, volp, bolp în friuliană, volp, bolpe, bolp în valenciană și în venetă, volpe în corsicană, italiană și venetă, volpi în malteză, vorpa în franco-provensală, vórpa în napolitano-calabreză, vorpe în genoveză (dialect liguric), vulp în retoromană și în romanșă, vùlpa în romagnolă, vulpe în română și în interlingua, vulpe, vulpi în aromână, vulpeja în spaniolă, vulpes în latină [cu alternativele volpēs, vulpis, din precedentul volpēs, din proto-italicul *wolpis, din proto-indo-europeanul *h₂wl(o)p- ~ *h₂ulp-, „vulpe (roșie)], vulpo în esperanto, vurpe în tarantino, vurpi, jurpi în siciliană;

12243883861?profile=RESIZE_400x

Vulpēs (vulpe)

 

֎ vos în neerlandeză (din medievalul olandez vos, din vechile olandeze fus, vus, din proto-vest-germanicul *fuhs, din proto-germanicul *fuhsaz) și în afrikaans, vósj în limburgheză, Voss în saxonă de jos, voxsar - вөхсар în hantî, voxe în yola, vucks în mòcheno și în germană plodarisch;

֎ wa gzig - ཝ་གཟིག în sherpa;

֎ wa mo - ཝ་མོ în tibetană;

֎ wa tse - ཝ་ཙེ în ladakhi;

֎ wa·koh în menominee;

֎ waagosh - ᐙᑯᔥ în odsibva;

֎ waaks în nanticoke;

֎ wakoc, mikeciw în matikamekw;

֎ w̓an în klamath-modoc;

֎ waŋ̇i’i în paiute de nord;

֎ waugoosus în mohicană;

֎ wäxarya - ወኻርያ în tigrină;

֎ wâkoshêha în fox;

֎ wekshi în potawatomi;

12243883680?profile=RESIZE_710x

Cuvântul vulpe în diferite limbi

 

֎ wel în volof;

֎ wergers, wɹgɹs în yurok;

֎ wôks în mohegan-pequot;

֎ wokwis în mi'kmaq;

֎ wonkis în lgonquin, wonksis, wonkqŭssis, wonksis, wonkqŭssis în massachusett;

֎ wu4 lei4-2 - 狐狸 în chineză cantoneză;

֎ xuljú – хулю în dungană;

֎ xunugw în daur;

֎ yanyawa în hausa;

֎ yeou - 여우 în coreană;

֎ ÿrvÿž - ӹрвӹ în mari de vest;

֎ zorro în spaniolă;

֎ χæːs în seri;

֎ χʷaχʷáʕ în montana salish.

 

Continuare la: https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-vulpe-1

 

Articolul în format pdf este la: Jocuri de cuvinte - vulpe.pdf

 

NC

Citeste mai mult…

Jocuri de cuvinte - vulpe (1)

Jocuri de cuvinte - vulpe

Geografie lingvistică

 Prima parte la: https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-vulpe

 

12243883680?profile=RESIZE_710x

Cuvântul vulpe în diferite limbi

 

 

          Vulpea în viață

 

     Moto: „Primise-n ziua precedentă/ Trei trandafiri, ca o solie/ Şi îi privea indiferentă:/ Visase-o vulpe argintie.” (De ziua ei, de Victor Macarevici, din Pledoarie pentru epigramă, 2007)

 

Inteligentele vulpi, prezente și în pădurea copilăriei mele, pe care le-am văzut de multe ori, sunt un gen de mamifere carnivore din familia canidelor. Acest gen a fost diferențiat în 1775 de către Just Leopold Frisch.

Frish le distinge față de genul Canis prin pupilele lor ovale. S-a făcut împărțirea în mai multe specii, indicate mai jos, noi fiind obișnuiți cu vulpea roșcată din România, dar și cu blănurile de vulpe polară aduse de puținii excursioniști favorizați care vizitau Rusia sau Polonia.

12243884292?profile=RESIZE_710x

Pădurea era doar la 500 - 700 de metri de casa copilăriei

 

Pentru specialiști, documentarea se poate face prin clic pe denumirile speciilor: vulpea arctică (Vulpes lagopus); vulpea bengaleză (Vulpes bengalensis); vulpea de Blanford (Vulpes cana); vulpea argintie sau vulpea asin din sudul Africii (Vulpes chama); vulpea corsac din stepele din Asia Centrală (din rusescul korsák - корса́к, din turcicul karsak, Vulpes corsac); vulpea fennec sau vulpea deșertului în nordul Africii (Vulpes zerda); vulpea kitdin sudul SUA și Mexic (Vulpes macrotis); vulpea palidă din Africa (Sahel, Sudan, Vulpes pallida); vulpea Rüppell din Africa (Vulpes rueppellii); vulpea roșcată din emisfera nordică (Vulpes vulpes, în care intră și vulpea argintie); vulpea rapidă (Vulpes velox); vulpea tibetană (Vulpes ferrilata).

12243884270?profile=RESIZE_400x

Vulpea tibetană

 

 

 

          Vulpea în expresii și cuvinte compuse

 

          Moto: „Deşi iarna este grea,/ Iar bârlogu-i cu chirie,/ Ursul trage la măsea/ Cu o vulpe argintie.” (Mini-fabulă, de Aura Georgescu)

 

Distingem expresia folosită de epigramiști „vulpe argintie”, specia de vulpe cu blana neagră cu luciu argintiu. Cred că sunteți conștienți că politicienii actuali, de la toate partidele, „au ochi de vulpe”, adică au căutătura vicleană. Unii pensionari, cu sinistrul muncii, „tocmesc vulpea din pădure”, adică negociază cu partidele la putere banii pe care nu-i vor primi (la îndemână).

Zicem vulpe la figurat unei Persoane viclene, șirete, precum Orban L., Cîțu, Ion de Sibiu, Hadrianus, nepotul Tamarei, Ciucă al lor cu 2,5% pentru cei care l-au decorat, Ciolacu al primarilor și auristul șef de violatori. Noroc cu vocala Șoșoacă și cu (n)europarlamentarul Bogdan, care v-au făcut din vorbe.

Vulpe mai însemna, regional, dar în bani sau în vin pe care, după datina de la nunți, mirele, dacă era venetic, adică din alt sat, era obligat să-l dea flăcăilor din satul miresei, că le-a suflat bunăciunea. E și un soi de strugure cu ciorchinele lung, cu boabele rare, dulci, de culoare roșiatică, dar și ferestruica în acoperișul caselor țărănești, prin care iese fumul din pod. Vorbe!

Mai sunteți obișnuiți cu vulpea de mare (rechin vulpe) sau cu vulpea deșertului, numită fenec. Știți, cei mai citiți, și că un general german a avut porecla de vulpe a deșertului. Erwin Johannes Eugen Rommel (1891-1944), unul dintre cei mai distinși și remarcabili feldmareșali ai Germaniei, ai Wehrmacht-ului și ai celui de-al doilea război mondial, a fost unul dintre cei mai mari comandanți militari germani.

Rommel a fost comandatul general al trupelor Wehrmacht-ului din Africa cunoscute sub numele de Deutsches Afrikakorps, ceea ce i-a atras porecla vulpea deșertului (în germanăWüstenfuchs), datorită victoriilor militare reușite pe care le-a repurtat pentru armata germană în campania din Africa de nord.

Mai târziu, a fost numit comandantul forțelor germane menite să se opună invaziei aliaților din Normandia și știți urmarea. Feldmareșalul Rommel este amintit nu numai pentru remarcabilele succese militare, dar și pentru cavalerismul și respectul arătat adversarilor săi. S-a opus ordinelor directe, atunci când acestea încălcau codul onoarei militare și al onoarei umane. Poziția lui Rommel în raport cu național-socialismul (nazismul) german este controversată, dacă se ia în considerație și prietenia lui cu Goebbels șeful propagandei naziste, care-l simpatiza. Rommel a fost considerat de unii, fără dovezi clare, ca făcând posibil parte din grupul de conspiratori care a intenționat să-l asasineze pe Hitler în încercarea de insurecție antinazistă sub numele de cod „operațiunea Valkiria”.

Pe la noi, „a umbla cu vulpea în sac” înseamnă a recurge la procedee incorecte, cam ca pesedistul de pe la Vaslui zis și 10% sau liberalul de pe la Giurgiu violator de minore de la centrul de copii. Ăstora doi „le-a intrat vulpea-n sac”, adică nu mai știu cum să scape din încurcătură. Îi ajută justiția, precis...

Englezii au destule expresii cu vulpea, precum: as crazy as a fox, crazy as a fox și crazy like a fox („nebun ca o vulpe”, se spune celor care se comportă prostește, frivol sau neînțelegător ca un șiretlic pentru a ascunde fapte inteligente sau cu alte intenții vezi crazy like a fox”, în OneLook Dictionary Search, a fost și un serial TV Crazy Like_a_Fox - TV series); fox guarding the henhouse („vulpea paznic la coteț”); fox in the box („vulpea in cutie”, se spune unui fotbalist care se mișcă bine în interiorul suprafeței de pedeapsă și înscrie, dar și unui braconier de exemplu https://www.youtube.com/watch?v=zPzelPolr_s); fox in the henhouse („vulpea în coteț”, cineva nedemn de încredere plasat într-o poziție de încredere, ca ăla de la Vaslui); sly as a fox („șiret ca o vulpe”, ca Cîțu, cacofonie intenționată); the fox may grow grey but never good („vulpea poate deveni argintie, dar niciodată bună”, adică nu se poate schimba natura cuiva, indiferent de cât timp trece); the quick brown fox jumps over the lazy dog (vulpea maro iute sare peste câinele leneș”, o propoziție care conține toate literele alfabetului englez, adică o pangramă, folosită pentru a demonstra fonturile tipografice etc.) și altele asemenea.

Nici francezii,cu vulpea lor (renard), nu se lasă mai prejos. Ei folosesc: lâcher un renard („a da drumul unei vulpi”, renard fiind argou pentru, scuze, bășină, inspirați de nemți, că și ei zic Fuchs pentru bășină, obținut probabil printr-o alterare a arhaicului Feist, „bășină”); coudre la peau du renard à celle du lion („a coase pielea vulpii cu cea a leului”, a combina viclenia cu puterea); écorcher le renard („a jupui vulpea”, se spune celor care vomită); faux renard („vulpe falsă”, face pe șiretul, dar e tolomac); franc-renard („vulpe francă”, în Quebec, la tăierea copacilor, instrument pentru rotirea buștenilor, „țapină” la noi); grand-renard („vulpe mare”, tip de papion); lancer de renard („a arunca o vulpe”, un sport popular în unele părți ale Europei în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, în care participanții aruncau în aer vulpi și alte animale vii); poser un renard („a poza o vulpe”, argou pentru a voma); prendre martre pour renard („a confunda jderul cu vulpea”, desuet, a înțelege greșit, a greși, a lua un lucru pentru altul); queue de renard („coada vulpii”, în artă, arhaic, tip de daltă cu două teșituri, folosită pentru a da găuri, tot în artă, arhaic, chiar coada unei vulpi pe care bijutierii o decorau cu frunzulșițe de aur sau argint); raisin de renard („struguri de vulpe”, în botanică sinonim cu specia de plante parisette à quatre feuilles, „parieta cu patru foi”); vendre la poule au renard („a vinde găinii vulpii”, adică trahir les intérêts qui nous sont confiés, „a trăda interesele care ni s-au încredinţat”); rusé comme un renard („șiret ca o vulpe”); sentir le renard („a simți vulpea”) etc.

Există proverbul un bon renard ne mange pas les poules de son voisin („o vulpe bună nu mănâncă găinile vecinului său”, adică on commet un crime loin de là où on est connu, „se face o crimă departe de locul unde ești cunoscut”). Fie la ei!

12243884478?profile=RESIZE_400x

Schweigefuchs (calm, copii!)

 

Și nemții, cu vulpea lor (Fuchs), au expresii și cuvinte compuse, precum: fuchsrot (vulpe rosie), fuchsteufelswild (nebun ca naiba), Fuchsbau (vizuină), Fuchsenankunft (venirea vulpii), Fuchsenband (panglică de vulpe, se oferă unuia șiret), Fuchsenkränzchen (coroană de vulpe, unul foarte șiret), Fuchsenleistung (performanță de vulpe), Fuchsenpartie (joc cu vulpea), Fuchsenprüfung (testul vulpii), Fuchsenstall (grajd de vulpi, în crescătorie de vulpi), Fuchsenstunde (ora vulpii, ora când vine vulpea), Fuchsfamilie (familie de vulpi), Fuchsfell (blană de vulpe), Fuchsjagd (vânătoare de vulpi), Fuchsloch (vizuină), Fuchsmajor (vulpe bătrână, ca la noi), Fuchsschwanz (coadă de vulpe), Fuchswelpe (pui de vulpe), Mauerfuchs (vulpe de perete, blană de vulpe expusă), Militärfuchs (argou pentru recrut), Pfennigfuchser (om zgârcit, dar bun gospodar), Schweigefuchs (vulpe tăcută, poziția mâinii în care degetul mare, inelarul și mijlocul se ating, iar degetele arătător și mic sunt extinse, folosită ca semnal în clasă pentru a crea calm), Spähfuchs (privire de vulpe), ausgefuchst („extravagant”, de un gust excepțional, iar evaluat negativ, exagerat) etc.

Vulpe, în afară de numire a animalului carnivor, i se spune unei persoane inteligente (ein kluger Mensch, „schlauer Fuchs“). În limbajul studenților, înseamnă un potențial membru al unei asociații studențești (Studentensprache: ein angehendes Mitglied einer Studentenverbindung). Na, drăcie, în armată un tanc e numit Transportpanzer Fuchs!

Vulpe i se mai spune, arhaic, unei monede de aur (eine Goldmünze). Vulpe i se zice și unei forme de arsuri solare pe frunze (eine Form des Sonnenbrandes an Blättern) sau unei conducte de evacuare a fumului de la un cuptor la coș (der Abzugskanal einer Feuerung zum Schornstein).

Radio-amatorii numesc vulpe un emițător în timpul vânătorii de vulpi în radio-amatorism (Amateurfunk: der Sender bei einer Fuchsjagd).

Colocvial, în cercurile criminale, i se spunea vulpe, ca argou, bancnotei de 50 de mărci germane (50 DM), acum celei de 50 € (umgangssprachlich, in Kriminellen-Kreisen: 50 DM; inzwischen 50 €).

12243884871?profile=RESIZE_400x

Karo Ass (asul de caro)

 

Tot colocvial, ca argou, vulpe i se spune cuiva cu părul roșcat, mai ales în Renania (umgangssprachlich: vor allem im Rheinland: Rothaariger). Tot vulpe i se zice colocvial, în jargon militar, și unui recrut, ca boboc pe la noi (Militär, Soldatenjargon: ein Rekrut in der Grundausbildung).

În sfârșit, limbă bogată, vocabularul german are vulpe pentru culoarea cu un ton suplimentar de roșu (Farbe mit einem zusätzlichen Rotton) și pentru cartea de joc asul de caro la jocul de cărți Doppelkopf (joc pentru patru jucători, popular în jumătatea de nord a Germaniei, constând din mai multe runde în care jucătorii sunt repartizați, în funcție de cărțile care le sunt împărțite, două părți nedezvăluite inițial a două, cel mai adesea jucate cu două pachete de la 9 la aș, cu 48 de cărți; die Spielkarte Karo Ass beim Kartenspiel Doppelkopf)!

Uite-acuși, acuși, acuși, ajunserăm și la ruși, cu a lor vulpe (lis – лис, „vulpoi”, lisa – лиса, lisița – лисица). Și limba rusă e bogată în expresii, precum: где лисой, где волком („unde ca o vulpe, unde ca un lup”, să te orientezi după împrejurări); Лиса Патрикеевна (Lisa Patrikeevna, (vulpea-soră, vulpea-nașă, unul dintre personajele principale ale basmelor rusești); лиса семерых волков проведёт („vulpea întrece șapte lupi”, desigur, în șiretenie); нанималась лиса на птичий двор („vulpea a fost angajată să lucreze în curtea păsărilor”, sinonim cu lupul paznic la oi); пройти лисой („trece ca o vulpe”, adică tiptil-tiptil) etc.

 

Continuare la: https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-vulpe-2

Articolul în format pdf la: Jocuri de cuvinte - vulpe.pdf

 

 

 

 

NC

Citeste mai mult…

Jocuri de cuvinte - vulpe (2)

Jocuri de cuvinte - vulpe

Geografie lingvistică

 

 Prima parte la: https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-vulpe

 

12243883680?profile=RESIZE_710x

Cuvântul vulpe în diferite limbi

 

 

          Vulpea în (c)arte

 

          Moto: „Când e vorba de grătar,/ Noi vrem mici şi cu muştar,/ El, şiret precum o vulpe/ Nu-şi ia ochii de la... pulpe.” (Unui afemeiat, de Marius Coge din revista Cugetul)

 

Scriitorii români nu au ocolit vulpea. Cu aluzie la șiretenia, agerimea ochilor animalului etc., Eminescu își caracteriza contemporanii („Patrioții... cu evlavie de vulpe, ca în strane șed pe locuri/ Și aplaudă”).

Sadoveanuu pomenește blana de vulpe la propriu („Comisoaia Ilisafta se întinse în lungul divanului..., strângând pe sine scurteica de vulpe”), iar Călinescu se referea la o persoană vicleană, șireată, abilă („Ești tânăr încă, naiv, ăsta e vulpe bătrână, își face treburile cu dumneata”).

La strugurii „vulpe” se referea Bassarabescu („Avusese o vie, numai vulpe și mischet, la Dealul-Mare”), dar Gârleanu se referea la vulpea-vulpe („Vulpea stă lângă vizuină și nu se îndură să meargă la vânat.”), ca și Anghel-Iosif („Vulpile codane, cu blana împlinită de iarnă, sar sprintene încoace și-ncolo.”).

De blana de vulpe amintea și Bălcescu („[Curtenii] în vremea lui Radu Mihnea-voievod... purtau... cabaniță cu jder și cu vulpi.”). Iorga se referea la figurat la o persoană vicleană, șireată („Dacă apoi relațiile între cele două partide ar ji fost așa de încordate, se putea să nu fi simțit nimic vulpea fină care era Iordache Ruset?”). Anton Pann caracteriza într-un cântec o damă din vremea lui („Ce folos că ești frumoasă.../ Că-mi ești vulpe cam șireată/ Care-nșală lumea toată.”).

Englezii numesc vulpea fox, cuvânt moștenit succesiv din medievalul englez fox, din vechiul englez fox, „vulpe”, din proto-vest-germanicul *fuhs, din proto-germanicul *fuhsaz, „vulpe”, din proto-indo-europeanul *púḱsos, „unul cu coadă”, posibil din *puḱ-, „coadă”.

Cum vulpe nu e doar animalul cunoscut, ca argou vulpe se folosește și pentru o persoană, bărbat sau femeie, atractivă fizic, după cum ne demonstra și Laura Antonou în 1993, în Piața: „Și Jerry era drăguț, știi, mi-a plăcut de el, dar Frank era o vulpe totală. Și era mai dur decât Jerry, știi, nu atât de cultivat.” (And Jerry was cute, you know, I liked him, but Frank was a total fox. And he was rougher than Jerry, you know, not so cultured. [Laura AntoniouThe Marketplace, 1993, page 90]).

Francezii folosesc pentru vulpe cuvântul renard, moștenit succesiv din medievalul francez renard, din vechiul francez renart, numele vulpii în latina medievală de Renart, un nume germanic de persoană, derivat din numele francic *Raginahard, acesta din proto-germanicul *Raginaharduz, de la *raginą, „sfat”, + *harduz, „dur, puternic”.

Louis Pergaud, în Căderea, din Rusticii, știri din sat, scria în 1921: „Ceea ce a determinat prăbușirea marelui Zidore și a marelui Léon a fost pur și simplu o mică gelozie față de vânători provocată de o vulpe nefericită, un vulpoi obișnuit, un bătrân mâncător de cărbuni, cu bot și blană cu coadă.” (Ce qui détermina la chute de gros Zidore et de gros Léon ce fut tout simplement une petite jalousie de chasseurs provoquée par un malheureux renard, un vulgaire goupil, un vieux charbonnier à museau chafouin, à queue pelée. [Louis Pergaud, La Chute, dans Les Rustiques, nouvelles villageoises, 1921]).

12243884899?profile=RESIZE_400x

Un renard endormi sur un tapis de neige (vulpe adormită pe un covor de zăpadă)

 

Prescurtat, renard, adică vulpe, i se spune și blănii de vulpe. Antoine de Saint-Exupéry, în Dansatoarea Manon, scria în 1925: «Suzanne, plec.» Suzanne rămâne ca o capră la miza ei. Își duce vulpea în sus și în jos: e foarte ocupată. («Suzanne, je m’en vais.» Suzanne demeure comme une chèvre à son piquet. Elle remonte et descend son renard : elle est très affairée. [Antoine de Saint-Exupéry, Manon, danseuse, 1925]).

În Condiția umană, André Malraux scria în 1946: Doar bronzuri sau fibule de vulpe, și la un preț moderat.(Seulement des bronzes ou des fibules de renards, et d’un prix modéré. [André MalrauxLa Condition humaine, 1946, réédition Folio Plus Classiques, 2019, page 168]).

Renard, „vulpe”, i se spune și unui ins viclean, isteț și șiret. Alfred de Vigny, în Cinci martie, scria în 1863: „Să lăsați această vulpe de iezuit lângă rege, fără să-i fi dat instrucțiunile mele secrete, fără a avea un ostatic, un jurământ al loialității lui față de ordinele mele! Ce neglijență! (Laisser près du Roi ce renard de jésuite, sans lui avoir donné mes instructions secrètes, sans avoir un otage, un gage de sa fidélité à mes ordres ! quel oubli! [Alfred de VignyCinq-Mars, Michel Lévy frères, 1863]).

Cuvântul german Fuchs este moștenit din medievalul germanic vuhs, din vechiul germanic fuhs, din proto-vest-germanicul *fuhs, din proto-germanicul *fuhsaz, din proto-indo-europeanul *púḱsos, „unul cu coadă”, din *puḱ-, „coadă”.

Într-o traducere a romanului Război și pace, de Lev Tolstoi, se scria: „Iepurele cenușiu era deja la jumătatea schimbării părului, vulpile tinere din așternutul de anul acesta roiau deja, iar lupii tineri erau deja mai mari decât câinii.” (Der graue Hase hatte den Haarwechsel schon zur Hälfte hinter sich, die jungen Füchse vom diesjährigen Wurf schwärmten bereits aus, und die jungen Wölfe waren schon größer als Hunde. [Leo N. Tolstoi: Krieg und Frieden. Roman. Paul List Verlag, München 1953, übersetzt von Werner Bergengruen, Seite 641. Russische Urfassung 1867]).

În aceeași traducere, în alt capitol, se scria: „Unul era într-o uniformă neagră cu un penaj alb și călărea o vulpe englezizată, celălalt purta o uniformă albă și stătea pe un cal negru.” (Der eine war in schwarzer Uniform mit weissem Federbusch und ritt einen englisierten Fuchs, der andere trug eine weisse Uniform und sass auf einem Rappen. [Leo N. Tolstoi: Krieg und Frieden. Roman. Paul List Verlag, München 1953, übersetzt von Werner Bergengruen, Seite 641. Russische Urfassung 1867]).

Vulpile rușilor (lisa – лиса, lisica – лисица, lis – лис, „vulpoi”) sunt moștenite din proto-slavicul *lisъ, din care au mai derivat lisa – лиса în vechea slavă, lis - лис, lisicja -лисиця, lisica – лисица în bulgară și în ucraineană, lis – ли̑с și lisica - лѝсица în sârbo-croată, lìs în slovenă, lisa în vechea cehă, liška în cehă, lis și lisica în poloneză, liška în sorabă de sus și în sorabă de sus etc.

La animalul vulpe se refereau în 2002 Ekaterina Romanova și Nikolai Romanov, în romanul Atuurile reginei: „O vulpe a fugit din pădure, a înghețat, și-a fluturat coada roșie și bronzată și a dispărut în desișuri.” (Из леса выбежала лиса, замерла, взмахнула рыжим с подпалиной хвостом и исчезла в зарослях.  [Екатерина Романова, Николай Романов, «Дамы-козыри»,  2002 г., НКРЯ]).

Bonch-Osmolovskaya Marina, în articolul O zi din viața unui bătrân la Birkendale, scria în nr. 42/ 2002 din „Zvezda” despre o vulpe femelă: „În plină zi, o vulpe cu patru pui traversa grădina, privind la ferestre; bătrânul o deosebea prin ochii ei rotunzi și laturile zdrențuite.” (Средь бела дня сад пересекала лиса с четырьмя лисятами, поглядывая на окна; старик отличал её по круглым глазам и ободранным бокам. [Бонч-Осмоловская Марина, «День из жизни старика на Бёркендейл, 42», 2002 г. // «Звезда» [НКРЯ]).

Vulpe i se spoune și unui om viclean (хитрый человек). Valerian Skvortsov, în Cvartetul din Singapore, scria în 2001: „Bătrâna vulpe, cu experiență și miros, a ghicit, desigur, că Mosbert Holdings avea alt proprietar, trăgând de sforile falsului Lee Teo Leng.” (Старая лиса с опытом и нюхом догадалась, конечно, что у «Мосберт холдингс» другой хозяин, дёргающий за нитки подставного Ли Тео Ленга. [Валериан Скворцов, «Сингапурский квартет», 2001 г., НКРЯ]).

Vulpe (lisica - лисица) i se zice și blănii animalului sau produsului din blană de vulpe, cuvânt folosit de Ulitskaya, în Regina de pică, în 1995–2000: „Din intrarea inuman de înaltă a unei case staliniste pe o temelie de granit mohorâtă, a ieșit un bărbat în vârstă într-o haină groasă de piele de oaie și purtând o căciulă făcută din două vulpi deodată.” (Из нечеловечески высокого подъезда сталинского дома на мрачном гранитном цоколе вышел пожилой человек в толстенной дублёнке и в треухе из двух лисиц сразу. [Л. Е. Улицкая, «Пиковая дама», 1995–2000 гг., НКРЯ]).

 

 

 

          Vulpea în onomastică

 

          Moto: „Epigrama fără poantă/ Este ca o vulpe cioantă,/ Ca un cioc prea scurt de stârc,/ Sau ca biciul fără sfârc.” (Epigrama, de Gheorghe Ionescu, din Epigrame, 2006)

 

Scriu acest capitol cu gândul la un coleg și prieten, ofițer transmisionist, promoție 1962, Vulpe Aristotel, de loc din Sinaia, cu prima funcție șef echipă sistem de dirijare la o baterie de rachete operativ-tactice SCUD la brigada ROT de la Tecuci (eu eram la brigada ROT de la Ineu), apoi absolvent al Academiei Militare ca inginer electronist, fost și comandant al unui regiment de rachete a.a. KUB și cu alte funcții de răspundere în M.Ap.N. Am fost și vecini vreo 5 ani într-un bloc de apartamente confort 2 de două camere, că așa aveau grijă comuniștii de militarii cu înaltă calificare! Să-i fie țărâna ușoară, că s-a dus prea devreme în lut. Acum locuiește ultracentral, la cimitirul militar Ghencea 1!

12243885666?profile=RESIZE_584x

Complex de rachete KUB, din regimentul condus de colonelul Vulpe, la Capu Midia, trăgând în ținte deasupra mării

 

Așadar, vulpea a pătruns și în onomastică. Englezescul fox a devenit Fox, numee de familie sa prenume. În perioada celui de al II-lea război mondial, în aviația întrunită anglo-americană (US/RAF), în radiotelefonie, Fox era cuvântul care însemna litera F. În SUA (https://en.wikipedia.org/wiki/Fox_Broadcasting_Company), Fox Broadcasting Company este o mare rețea de televiziune. Nu mai vorbesc de 20th Century Studios, că vedeți mereu destule filme și sigla (https://en.wikipedia.org/wiki/20th_Century_Studios)! A fost fondată ca XX Century Fox.

Fox a devenit și toponim, nume de loc, cu câteva exemple de oiconime (numev de localități): localitate îFairbanks North Star BoroughAlaska; localitate îStone CountyArkansas; localitate îGrant County,  Indiana; așezare îEstill CountyKentucky; localitate îRoseau CountyMinnesota; localitate îCarbon County, Montana; localitate în Pickaway CountyOhio; localitate în  Carter County, Oklahoma; localitate îGrant CountyOregon; mai multe orașe din SUA, denumite cu oiconimul Fox Township; localitate în regiunea Limestone Coast din Australia de Sud, Australia. Foxborough (din Fox + borough, „târg, oraș, municipiu”, după Charles James Fox) este un oraș în Norfolk County,  Massachusetts, SUA (United States).

12243885701?profile=RESIZE_400x

20th Century Studios

 

Numele Fox pentru oameni apare în înregistrări în ultima parte a secolului al XIII-lea, cu prima înregistrare în 1273 ca John Fox, în Hundred Rolls of Yorkshire, „O sută de roluri din Yorkshire", Anglia. Găsiți persoane cu acest nume sau prenume doar cu un clic (https://en.wikipedia.org/wiki/Fox_(surname). Succes!

12243886098?profile=RESIZE_710x

Renard („Vulpe”) e și în rețele de socializare

 

Ca să nu vă plictisiți, găsiți în world wide web numele Vulpe în alte limbi, germanice (clic pe  De Vos, Fox, Fuchs,  Lischka, Vos, Voss, Vulpius), romanice (franceză - Renard; iberice - ZorroRaposo; italiană - VolpeVolpi; română - Vulpe etc.), est-slavice (Lisitsa), sud-slavice (Lisica), vest-slavice (LiškaLis), în alte limbi baltice (Lapsa, Lape, estonă Rebane, finlandeză Kettu), maghiară (Róka, e și un asteroid cu acest nume), turcă (Tilki) etc.

Referindu-ne doar la Fucks, care a trecut și oceanul, după recensământuul din 2010 (2010 United States Census), este cel de al 2.784-lea cunoscut prenume din SUA, aparținând la 12.958 persoane, mai ales printre caucazieni, ca să nu scriem albi (95.03%).

12243886872?profile=RESIZE_710x

Fuchs („Vulpe”) în rețele de socializare

 

Iubitori sau nu de vulpi, poate ați citit că o vulpe „urbană” se plimba în toiul nopții în București, pe strada Turda, poate rudă cu cea (https://turdanews.net/stirea-cititorului-vulpe-filmata-la-campia-turzii-printre-blocuri-video/) care se plimba printre blocuri în Câmpia Turzii.

Ptiu, drace, vulpea urbană a ajuns în București și la o cafenea (vezi la https://www.digi24.ro/magazin/stil-de-viata/animale/o-vulpe-a-intrat-intr-o-cafenea-de-la-un-mall-din-bucuresti-medic-veterinar-a-fost-o-mare-varza-s-a-inchis-mall-ul-pentru-o-ora-2126625). Vedeți că vulpile răspândesc rabia. Să fiți iubiți, că trebuiți, cândva, cumva, undeva, cuiva!

 

Articolul în format pdf este la: Jocuri de cuvinte - vulpe.pdf

 

 

          NC

Citeste mai mult…

Jocuri de cuvinte - prun și prună (1)

 

Jocuri de cuvinte – prun și prună

Geografie lingvistică

 

 Continuare de la adresa:

https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-prun-si-pruna

 

          Prunul și pruna în expresii și cuvinte compuse

 

          Moto: „Viaţa-i grea. El însuşi ştie/ S-o înfrunte cu tărie./ Rezultatele-s mai bune/ Când tăria e de prune.” (Ardelenească, de Aurel Buzgău, din Antologia epigramei româneşti, 2007)

 

Regional, „a umbla cu mintea prin pruni” înseamnbă a nu avea minte. „Prun gogoneț” se mai numește prunul goldan (Prunus instititia). Regional, există „Prun sălbatic Mălin” (Prunus Padus). Pentru prune, cuvine compuse sunt, de exemplu, „prune gâtlane”, „prune grase”, „prune bistrițe”, „prune brumării” etc.

În engleză întâlnim apple-plum (măr-prun), August plum (prun de august, Prunus americana), beach plum, beach-plum (prun de litoral, Prunus maritima), like a ripe plum (ca o prună coaptă), maiden plum (prună fecioară), plum-dough, plum-duff (aluat de prune), plum fir (brad prun, Prumnopitys andina), plum weevil (gărgăriță de prun, Conotrachelus nenuphar), plum wine (vin de prune) etc. Atenție, că englezii folosesc prune, „prună” ca argou (slang) pentru o femeie bătrână, mai ales una „șifonată” (an old woman, especially a wrinkly one).

Francezii folosesc, printre altele, aux prunes (vara trecută), comme la prunelle de ses yeux (ca irișii săi albaștri), pâté aux prunes (magiun), pour des prunes (pentru nimic), prune d’Agen (Pruna Ente, a cărei uscare are ca rezultat așa-numita prună Agen), prune de Briançon (prună Briançon), prune de Damas (prună de Damasc), prune de monsieur (vaginul), prune rouge (prună roșie), pruneau (prunișoară), y tenir comme à la prunelle de ses yeux (ține-te de ea ca de irișii ochilor săi) etc.

Nemții folosesc adjectivele pflaumenblau, (bistriță), pflaumenfarben (de culoarea prunei), pflaumenweich (prună moale) și substantivele Pflaumenaugust (prună de august), Pflaumenbaum (prun), Pflaumengeist (rachiu de prune), Pflaumenkern, (sâmbure de prună), Pflaumenkompott (compot de prune), Pflaumenkuchen (plăcintă cu prune), Pflaumenmarmelade (gem de prune), Pflaumenmus (dulceață de prune), Pflaumenobst (fructe prune), Pflaumenplantage (plantatie de pruni), Pflaumenschnaps (țuică de prune), Pflaumenstein (sâmbure de prună), Pflaumenstiel (tulpină de prun), Pflaumenwickler (molia prunelor) etc.

12233638895?profile=RESIZE_400x

Сливы (slivy, prune, în română pronunțat slivî)

 

Și rușii, cu al lor cuvânt sliva – слива, „prun și prună”, au expresii și cuvinte compuse pe tema dată, precum бразильская слива (prună braziliană), лавролистная слива (prună de dafin), малоазийская слива (prună din Asia Mică). дикая слива (prun sălbatic), слива африканская (prună africană), слива домашняя (prună domestică), слива какаду (borthot de prune), слива канадская (prun canadian), слива колючая (porumbar), слива морская (prun de mare), слива обыкновенная (prun comun), слива растопыренная (prune întinse), слива северо-американская (prun nord-american), слива чёрная (prună neagră), слива японская (prun japonez), уссурийская слива (prun sau prună Ussuri) etc.

 

 

 

          Prunul în (c)arte

 

          Moto: „Nea Costel, cu a sa Floare,/ Muşeţel şi sunătoare,/ La «canon» de se supune,/ El preferă... «două prune»!” (Opţiune, de Constantin Iordache)

 

Goga, ca orice ardelean, iubea prunii și-i deplângea pe cei îmbătrâniți („Trei pruni frățâni ce stau să moară,/ Își tremur’ creasta lor bolnavă.”). Coșbuc vedea prunul doar ca loc de șotii pentru o fată („Am găsit-o ieri în prun,/ Dar – să nu grăbiți ocara!/ I-am luat în pripă scara.”).

Cuplul lingvistic ceho-român Jarnik-Bîrseanu culegea folclor în Ardealul plin cu pruni, de astă dată cu o strigătură („Frunză-n prun, frunză sub prun,/ Ian ieși, mândră, până-n drum!”).

Interesantă e definiția dată de Scriban în 1939 „Prun m. (lat. prúnus, prun). Un pom rozaceŭ cu florĭ albe și cu drupe lungărețe saŭ și rătunde care atârnă (prunus doméstica) [August Scriban, Dicționaru limbiĭ româneștĭ (Etimologii, înțelesuri, exemple, citațiuni, arhaizme, neologizme, provincialisme), Editura Presa Bună, Iași, 1939].

Despre fructul prunului, pruna, amintește Ispirescu la descrierea unui meniu sărăcăios de nuntă („Iar la sfârșitul nunții aduseră un coș de prune uscate să arunce în ale guri căscate.”). Dar cel mai bine e să redăm o poezie actuală.

 

 

Oda Prunei (de Sorin Poclitaru)

 

O, Doamne care faci așa minune,

Slăvit să fie-n veci numele tău,

Că ai lăsat pe drumul spre Zalău

Atâția pomi în care-atârnă prune.

 

Aceste fructe bune în budincă,

În tarte, în magiun sau în găluști,

Sunt minunate numai când le guști

Sub forma lor lichidă de pălincă.

 

Te-ai îngrijit și-ai răsădit copaci,

Pe orice șanț, pe orice deal, mărite,

Și astfel vezi doar fețe fericite

Și nu există nici bețivi săraci.

 

M-am tot uitat la ceilalți pomi, subțire,

Abia de vezi trei-patru verzăciuni,

Nu bogăție, cum ai dat la pruni,

De-atârnă ca turbatele-n neștire.

 

Au pus țăranii bețe ca proptea,

Să nu se rupă crengile de roadă

Și stau la pândă, una să nu cadă

Și le stropsesc cu ciudă: «Noa, așea!»

 

La fiecare casă e-un cazan

Și toamna, când se termină borhotul,

Miroase drumul spre Zalău cu totul,

A țuică, de te-mbată la volan.

 

Pe-aici nu vezi divorțuri numeroase,

Că dacă e răchie din belșug,

Bărbații stau acasă și nu fug,

Că li se par nevestele frumoase.

 

Așa că, Doamne, dacă suntem buni

Și-ți ascultăm de toate cele sfinte,

Fă o minune, te rugăm fierbinte

.....Si pune-n toată țara numai pruni.

 

 

Englezii au pentru prună cuvintele plum și prune. Plum este moștenit din medievalele plomme, ploume, din vechiul englez plūme, din proto-vest-germanicul *plūmā, moștenit din latinescul prūnum, iar prune este moștenit din medievalul englez prune, acesta din vechiul francez prune etc.

Pentru prun au plum tree, plum-tree și plumtree, moștenite din medievalul englez plumtre, din vechiul englez plūmtrēow, fiind echivalente cu plum, „prună”, +‎ tree, „copac”.

Francezii au pentru prună cuvântul prune, moștenit din cuvântul latin pruna etc. Paul-Jean Toulet, în Prietena mea Nane, scria în 1922: — Când voi fi o bătrână moartă, spuse Nane, și eu aș vrea să mă îmbrac în ceață liliachie și fum roz; mă voi hrăni cu parfum de flori; sau cu miros de prune, care este delicios si care mă face să imi doresc dragoste.

Închide ochii și poate își imaginează, la umbra și iarba unei livezi, sugând aurul din prunele minunate, în timp ce albinele foșnesc în jurul ramurilor și un fluture de culoarea sulfului se leagănă indolent în mijlocul căldurii. (Quand je serai une vieille dame morte, dit Nane, j’aimerai à me vêtir, moi aussi, de brouillard lilas, et de fumée rose ; je me nourrirai avec le parfum des fleurs ; ou avec l’odeur des prunes, qui est délicieuse et qui me donne des envies d’amour. Elle ferme les yeux et s’imagine peut-être, dans l’ombre et l’herbe d’un verger, sucer l’or des mirabelles, tandis que les abeilles bruissent autour des branches et qu’un papillon couleur de soufre se balance indolemment au milieu de la chaleur. [Paul-Jean TouletMon Amie Nane, 1922]).

Atenție, că în sens figurat prune e și argou, înseamnând glonțul plecat dintr-o armă (sens figuré, argot, balle tirée par une arme). Émile Zola, în Averea Rougonilor, scria în 1871: „ Cine? Silvère? răspunse Antoine. Mergea printre insurgenți cu o banderolă mare roșie pe braț. Dacă ar fi prins niște prune, ar fi fost aranjat. (Qui ? Silvère? répondit Antoine. Il se promenait au milieu des insurgés avec une grande fille rouge au bras. S’il attrapait quelque prune, ça serait bien fait. [Émile ZolaLa Fortune des Rougon, 1871]).

Prunul e numit de francezi prunier, derivat din prune, cu sufixul -ier. Honoré de Balzac, în Țăranii, scria în 1845: Câțiva pomi, migdali, pruni și caisi își arătau ici și colo, în această incintă, vârfurile subțiri. (Quelques arbres, des amandiers, des pruniers et des abricotiers montraient leurs têtes grêles çà et là, dans cet enclos. [Honoré de Balzac, Les Paysans, 1845, première partie, chapitre troisième]).

Nemții folosesc pentru prună Pflaume, moștenit din medievalul germanic pflūme, din vechiul germanic pflūma, din proto-vest-germanicul *plūmā, „prună”, moștenit din vulgarele latine *prūma, *prūna, din latinescul prūnum. Atragem doar atenția că acest cuvânt înseamnă și vagin sau vulvă (Vagina, Vulva), ca și prune la francezi.

Prunului îi zic Pflaumenbaum, format din Pflaume, „prună”, +‎ -n- +‎ Baum, „copac”. În articolul despre prun din wikipedia se scrie: „Lemnul prunului este dur, dens (gravitate specifică aproximativ 0,79) și fragil. Se usucă foarte greu, se micșorează mult si se rupe foarte usor. (Das Holz des Pflaumenbaumes ist hart, dicht (spez. Gewicht etwa 0,79) und spröde. Es ist sehr schwer zu trocknen, schwindet stark und reißt sehr leicht. [Wikipedia-Artikel „Pflaume “ (Stabilversion)].

Hildegard König, în interviul Cuvânt pentru duminică - știri despre grădină - vă supără mintea sau lăsați-o să se maturizeze? din Deutsche Welle, scrie: „Să-mi iau timp pentru a crește și a maturiza este o virtute de care m-a învățat prunul meu care nu a dat roade ani de zile. O rugăminte pentru răbdare, spune Hildegard König de la Biserica Catolică.” (Sich Zeit lassen zum Wachsen und Reifen, ist eine Tugend, die mich mein Pflaumenbaum gelehrt hat, der Jahre lang keine Früchte trug. Ein Plädoyer für Geduld, so Hildegard König von der katholischen Kirche. [Hildegard König: Wort zum Sonntag - Garteneinsichten – umhauen oder reifen lassen?. In: Deutsche Welle. 17. Oktober 2014, URL, accesat la 22..09.2023]).
Pentru prună și pentru prun rușii au sliva – слива, moștenit din vechiul slavic de est sliva - слива, acesta din proto-slavicul *sliva. Din proto-slavă au mai derivat slavonul bisericesc sârb sliva - слива, slyva – слива în ucraineană, sliva – сліва în bielorusă, sliva – сли́ва în bulgară și în macedoneană, сли̏ва, sliva, šljiva - шљи̏ва în sârbo-croată, slívа în slovenă, slívа (pom și fruct) în cehă, slivka în slovacă, śliwa, śliwka în poloneză, slowka în sorabă de sus, sliwa, slěwka în sorabă de jos, slaiwó în polabă.
B. P. Ekimov, în Memoria verii, scria în 1999: În apropiere înfloresc prunul și trandafirul de grădină, dar lângă cireș culoarea lor pare să se estompeze, dispărând. (Рядом слива цветёт, садовый тёрн, но возле вишни их цвет словно пригасает, стушёвываясь. [Б. П. Екимов, «Память лета», 1999 г., НКРЯ]).
Prunele au fost mult pomenite în literatură și în muzică. Vă invit să vizionați: Oda rachiei de prune - Turtul de Zalau, la adresa www https://www.youtube.com/watch?v=6HMIVyzFVKw. Chiar și regretatul Victor Socaciu ridica o Odă prunei, dacă umblați fin la adresa https://www.youtube.com/watch?v=GzZsxyy-oIE.
Puteți băga la cap care este cel mai productiv soi de prun la adresa https://www.youtube.com/watch?v=z9186uiPXF4. Mai calificați fiind acum, ascultați-i ruga regretatului Petrică Mîțu Stoian (https://www.youtube.com/watch?v=p1y1tuvbN3Q), readusă în minte de Fuego, Coace Doamne prunele, acum cu o orchestră excelentă (https://www.youtube.com/watch?v=MrDPxF2qCxk). Tot nea Petrică Mîțu Stoian ne comunica mai demult (https://www.youtube.com/watch?v=Mmxwr7n3LnI&list=RDciNy1S4u2rA&index=2) că și-a luat cazan de țuică. Aflase de chestie Constantin Enceanu si ne amintea
(https://www.youtube.com/watch?v=7Qm2bRnOMVQ&list=RDciNy1S4u2rA&index=3) „mă dusei pe la Petrică. Veți vedea că Enceanu și regretatul Petrică „le zic” doar despre prune și țuică.
          Prunul și pruna în onomastică
          Moto: „Fata asta-i super-bună.../ Toate-ncep să se răstoarne,/ Cu tăria ei de «prune»:/ Iau şi taurul de... coarne!” (La bar, de Eugen Coţa, din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi, 2005)
Prunișor este o comună în județul Mehedinți  Oltenia, formată din satele  Arvătești,  Balota, Bâltanele, Cervenița, Dragotești,  Fântâna Domnească, Gârnița, Ghelmegioaia, Gutu, Igiroasa,  Lumnic, Mijarca, PrunaruPrunișor (reședința) și Zegaia. Se află a 25 kilometri est de orașul Drobeta Turnu Severin, 25 kilometri vest de orașul Strehaia, pe piemontul Coșuștei, pe cursul superior al râului Hușnița.
12233641464?profile=RESIZE_710x
                                Comuna Prunișor, Mehedinți (cu Google Earth Pro)
Prunaru este un sat în comuna Bujoreni din județul TeleormanMuntenia. Se află în partea de est a județului. La recensământul din 2002 avea o populație de 528 locuitori. Satul este traversat de DN6 București - Cenad. În această localitate a avut loc Șarja de la Prunaru (1916), în cinstea căreia s-a ridicat și un monument.
12233641893?profile=RESIZE_584x
                                                    Satul Prunari, Teleorman

Pruneni (în trecut, Clociți) este un sat în comuna Zărnești din județul BuzăuMuntenia. Se află în valea Câlnăului, în Subcarpații de Curbură. Pruneni (mai demult, Silivaș sau Chiced-Silivaș) este un sat în comuna Aluniș din județul ClujTransilvania. Prunești este un sat în comuna Albeni din județul GorjOltenia, pe râul Gilort, la o distanță de 37 km de Târgu Jiu.

În engleză există toponimul Plumtree, oiconim: un sat în Rushcliffe borough, Nottinghamshire, England (ref SK6133, OS  grid); un oraș în Zimbabwe, la granița cu Botswana; o fostă așezare în Yolo County, California, Statele Unite ale Americii. La alte toponime contribuiți și dumneavoastră.

12233642499?profile=RESIZE_400x

Dumitru Dorin Prunariu

 

Pe la noi un nume binecunoscut este cel al lui Dumitru Dorin Prunariu (n. 1952), singurul cosmonaut român care l14 mai 1981  a zburat în spațiul cosmic, în misiunea Soiuz 40 a programului spațial Intercosmos.

A petrecut în spațiu 7 zile, 20 de ore și 42 de minute. De profesie inginer aeronautic, a fost pe rând cosmonaut, ca ofițer inginer în cadrul Comandamentului Aviației Militare, șef al Aviației civile române, președinte al Agenției Spațiale Române, ambasador al României în Federația Rusă, președinte al Comitetului ONU pentru Explorarea Pașnică a Spațiului Extra-atmosferic (UN COPUOS), președinte al Asociației Exploratorilor Spațiului Cosmic (ASE), vice-președinte al Comitetului de Relații Internationale al Agenției Spatiale Europene (ESA). În prezent are gradul de general-locotenent în rezervă.

Franțuzescul prunier, „prun”, a devenit nume, astfel că a fost acceptat de englezi și americani. După recensământul din 2010 din SUA (2010 United States Census), Prunier este al 35.395-lea cel mai cunoscut prenume din SUA, aparținând la 636 persoane (92,77% albilor).

12233642699?profile=RESIZE_710x

Prunier într-o rețea de socializare

 

Și englezescul plum, „prună”, a devenit prenumele Plum, astfel că, potrivit recensământului din 2010 (2010 United States Census), Plum este al 11.362-lea cel mai cunoscut prenume din SUA, aparținând la 2.777 persoane (93,23% albi).

Franțuzescul prune, „prună”, a devenit și argou în franceză, Prune însemnând un argou pentru echimoză în Quebec, un argou francez pentru contravenție, iar la plural chiar testicule. Dacă prune este culoarea violet intens (violet foncé), Prune a devenit prenume floricol feminin, care se sărbătorește în Franța pe 5 octombrie (sainte Flore). Prune a fost și numele unui serial franco-elvețian de teveviziune, realizat de Louis Grospierre în 1970, dar și numele unui joc video produs de Joel Mcdonald (Prune) în 2015.

12233643494?profile=RESIZE_710x

Și pruna germană a devenit nume de familie

12233644086?profile=RESIZE_710x

Și în limbile slave, cu prunul și pruna lor (sliva – слива), există numele de familie Prun sau Prună

 

Despre alte nume legate de cuvintele românești referitoare la temă, deja știți, aveți colegi, prieteni, amici, inamici sau cunoștințe cu nume legate de prun și prună sau le puteți afla ușor. Spor la căutare! Iubitori sau nu de flori de prun, pruni, prune sau țuică de prune, să fiți iubiți, că trebuiți, cândva, cumva, undeva, cuiva!

Fișierrul în format pdf este la: Jocuri de cuvinte - prun.pdf

NC
1) „Amintirile noastre sunt singurul paradis din care nu putem fi izgoniți." Jean Paul Richte;2) „Dacă-ți ștergi amintirile, e lege: praful se alege!...” Ananie Gagniuchttp://webdidacticanova.blogspot.ro/ https://cronopedia.ning.com/members/NituConstantin nitu.constantin@yahoo.com 
Citeste mai mult…

Jocuri de cuvinte - prun și prună

 

Jocuri de cuvinte – prun și prună

Geografie lingvistică

 

 

          Prunul

 

          Moto: „O, Doamne care faci așa minune,/ Slăvit să fie-n veci numele tău,/ Că ai lăsat pe drumul spre Zalău/ Atâția pomi în care-atârnă prune./.../” (Oda Prunei, de Sorin Poclitaru)

 

Născut fiind eu în comuna Livezeni, județul Muscel, din 1950 sat al comunei Stâlpeni, județul Argeș, atunci cu multe livezi, și să nu scriu despre prun? Că am scris despre damigeană (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-damigeana) și despre butoi, ca să nu să supere în cer bunicul (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-butoi) matern Dumitru.

Prunul este un pom din familia rozaceelor, înalt de 6-10 m, cu frunze eliptice, cu flori albe-verzui, cultivat pentru fructele sale comestibile, drupe sferice sau elipsoidale (sferice alungite), de obicei, de culoare vineție (Prunus domestica).

DEX '09 (2009) ne dezvăluie etimologia: „lat. prunus”. Așadar, am moștenit cuvântul prun din cuvântul latin prunus, moștenit din grecescul antic proúnē – προύνη. Prun, prunu, purnu există și în aromână, prun în megleno-română.

Mihai Vinereanu scrie despre prun: «prun (ar. mgl. prun) – arbore din familia rozeceelor cu flori albe/verzui și fructe cărnoase (Prunus domestica). Lat. prunus „prun” (Pu-cariu, 1392; Candrea/Densusianu, 1453; REW, 6800; Ciorănescu, 6975); cf. calabr. prunu, sp. pruno. Walde (II, 379) consideră că lat. prunus provine din gr. ΠρούRνη „prun”, iar forma greacă provine din traco/illirică, în timp ce Boisacq (817) îl consideră cu origine obscură. Chantraine (942) consideră prunul un import recent, în perioada clasică provenind de undeva din Asia Mică. Frisk (cf. Chantraine) citează top. frigian prumnessos. Pe de altă parte, menționăm că unele specii de prun cresc în stare sălbatică în zonele de deal din România, cum este -i cazul altor pomi fructiferi (mărul, părul), precum și al viței/de/vie. Termenul, așa cum consideră Walde, a fost preluat de greacă din în traco/dacă, iar latina l-a împrumutat din greacă. Der: prună, prunar, prunărie.» [Mihai Vinereanu, Etymological Dictionary of the Romanian Language, Dicționar etimologic al limbii române, Journal of Romanian Linguistics and Culture, nr. 25/2020]. Laborios!

 

 

          Cuvintele corespondente în câteva limbi sunt:

 

֎ aalubukhaare ka ped - आलुबुखारे का पेड़ în hindusă;

֎ aipio în quenya;

֎ alyča – алыча în bielorusă (prun și prună) și rusă (prună), ałycza (prună) în poloneză (din azerul alça, „prună”);

֎ ameixa, ameixeira (din ameixa, „prună”, +‎ -eira) în portugheză, ameixeira în galiciană;

֎ amołer (din àmoło, „prună”, +‎ -er), amolaro în venetă;

֎ aranondo în bască (din aran, „prună”, +‎ ondo, „copac, pom”);

֎ bagesaanaatig în ojibwe;

֎ billey plumbis în manx;

֎ blommetræ în daneză (din blomme, „prună”, + træ, „copac, pom”), blommutræ în feroeză (din blommu + træ);

blossî, blossier în lorrenă;

֎ cây mận în vietnameză;

֎ cirolal, ciroleru în asturiană, ciruelo în spaniolă [din cuvântul latin cēreolus, „(prin extensie) prună”];

֎ coeden eirin în galeză;

֎ crann plumaí în irlandeză;

֎ damaschin, dhamaskin în aromână, damaskiniá - ქლიავისხე în greacă, daraxtin olu - дарахти олу în tadjică;

֎ drvo šljive în bosniacă și în croată;

֎ emolâr, sespâr, cespâr, brugnulâr în friuliană;

֎ erik (prună, din turcicul otoman erik, erük – اریك‎, din proto-turcicul *erük), erik ağacı în turcă;

֎ fłaojm în vilamoviană;

֎ floymenboym – פֿלוימענבוים ‎în idiș;

֎ hilûk în kurdă;

֎ hką́ące xóce în osage;

֎ jadunamu – 자두나무 în coreană;

֎ kȟáŋta în lakota;

֎ kliavis khe - ქლიავი în gruzină;

֎ lĭ - în chineză mandarină, Lĭzĭ shù – 李子树 în chineză;

֎ liivapuu în voro (din liiva + puu), luumupuu (din luumu, „prună”, + puu, „pom, copac”) în finlandeză;

֎ ma'xemenó'e în cheyenne;

֎ szilvafa în maghiară (szilva, „prună”, +‎ fa, „pom”, după Imre Nemeth - a német Pflaumenbaum szó tükörfordítása, „model după cuvântul germanic ...”; szilva dintr-o limbă slavă, din proto-slavicul *sliva, „prun, prună”);

֎ momani -モマニ în ainu;

֎ mzambarau în swahili;

֎ nisu, nisal în asturiană;

֎ palogher în retoromană;

֎ Pāma gācha - পাম গাছ în bengaleză;

֎ paramu în maori;

֎ pemë kumbulle în albaneză;

֎ Pflaume în germană (prun, prună, din medievalul germanic pflūme, din vechiul germanic pflūma, din proto-vest-germanicul *plūmā, „prună”), Pflaumenbaum în germană (din Pflaume +‎ -n- +‎ Baum, „copac”), plömabim în volapük, plombeam în frizonă, Plumenboom (din Plumen + Boom) în germană de jos;

12233628657?profile=RESIZE_710x

Cuvântul prun în câteva limbi

 

֎ pirugnulu în corsicană;

12233629296?profile=RESIZE_400x

Pflaumen in einem Pflaumenbaum (prune într-un prun)

 

֎ plommonträd în suedeză (din plommon +‎ träd), plómutré în islandeză, plum tree, plum-tree, plumtree (din plum, prună”, + tree, „copac”) în engleză;

12233629896?profile=RESIZE_400x

A plum growing on a plum tree (o prună într-un prun)

 

֎ ploom, ploum în scots, plum (prun și prună, din medievalele engleze plomme, ploume, din verchiul englez plūme, din proto-vest-germanicul *plūmā, moștenit din latinescul prūnum; dublet al lui prune) în engleză, plumas în galică scoțiană, plūme în letonă, pluum' în corsicană;

ploomipuu în estonă, plūmpū, plūmõpū în livoniană;

֎ Praum, Promm în luxemburgheză;

֎ preimu în papiamentu;

֎ preunyi, prunyi în normandă, prugno (din latinescul prunus, modelat după prugna, „prună”) în italiană, prun în română și megleno-română, prun, prunu, purnu în aromână, pruna în sardă, prunara în siciliană, prunarbo în esperanto, prune în engleză, pruner, prunern în catalană, prunier (din prune, „prună”, +‎ -ier, prune din vechiul francez prune, din vulgarul latin *prūna, feminin singular format din pluralul latinescului prūnum, moștenit din grecescul antic proûmnon – προῦμνον, vezi prunier”, îTrésor de la langue française informatisé [Tezaurul digitalizat al limbii franceze], 2012) în franceză, prunièr în provensală, pruniera în occitană, pruniero în ido și în interlingua, prunujo în esperanto, prunus în latină, prunuso în esperanto;

֎ Prommebam, Praumebam în luxemburgheză;

֎ proúmnē - προύμνη în greacă antică;

֎ pruim în afrikaans, pruimelaar și pruimenboom în neerlandeză;

12233631258?profile=RESIZE_400x

Fleurs de prunier (florile prunului)

 

֎ saloreni - սալորենի în armeană;

֎ shajarat albarquq - شجرة البرقوق în arabă;

֎ slaiwô în polabă, slěwcyna, slěwka în sorabă de jos, sliivipuu în ingriană, sliva - слива în rusă și în macedoneană, sliva în slovenă, slivkový strom în slovacă, slivoň în cehă, slivovo dŭrvo - cливово дърво în bulgară, śliwa în poloneză, šljiva - шљива în sârbo-croată, slowčina în sorabă de sus, slyva - слива în ucraineană, slyvų medis în lituaniană;

֎ sumomo - (樹木) スモモ, puramu - プラム în japoneză;

֎ susino în italiană, susinun în corsicană;

12233631859?profile=RESIZE_400x

Švestky

 

֎ švestka în cehă (prun și prună, moștenit din germanicul Zwetschge);​

֎ tonmai plum - आलुबुखारे का पेड़ în laoțiană;

֎ Zwetschge, Quetsche (Lorena, Alsacia, Luxemburg, regional in Germania), Zwetsche (în nordul Germaniei), Zwetschke (regional în Austria), Zwetschgenbaum în germană;

֎ درخت آلو în persană.

 

 

 

          Pruna

 

          Moto: „Despre Poantă s-au făcut/ Atâtea poante bune,/ Dar «poanta» e... că i-a plăcut/ Ţuica de prune.” [Lui Petre Poantă (critic literar), de Vasile Iuşan, din Ridică-te, Caragiale!, 2009]

 

Fructele prunului sunt prunele, introduse de femei în alimentație și de bărbați adunate, puse în butii sau putini, lăsate la fermentat, distilate și transformate în minunata țuică, palincă, horincă și în ce mai știți, că despre țuică (vezi https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-tuica) am scris „Jocuri de cuvinte – țuică”.

Am moștenit cuvântul prună din vulgarul latin *prūna, feminin singular format din pluralul sunstantivului latin neutru prūnum, acesta moștenit din grecescul antic proûmnon – προῦμνον, „prună”, cuvânt împrumutat de greci dintr-o limbă din Asia Mică.

12233632887?profile=RESIZE_400x

Prune

 

 

 

          În câteva limbi, prună se traduce cu:

 

֎ aguai în mbyá guaraní;

֎ alû în kurdă, âlu - آلو în persană, ālūbukhārā - आलूबुखारा în hindusă, ālūbuxārā - ਆਲੂਬੁਖ਼ਾਰਾ, alūcā - ਅਲੂਚਾ în punjabi, ālūcā - आलूचा în hindusă, ālucā - ആലുചാ în malaialam;

֎ alxory - алхоры în cazahă;

֎ ambruíña, abruño, agruño în galiciană;

֎ ameixa în galiciană, ameixa, amêixoa în portugheză (din vechea galiciano-portugherză, din vulgarul latin *damascina, din latinescul damascēna, „prūnă”);

֎ amoło în venetă;

֎ aran, okaran în bască;

֎ avramila în ladino (prune acrișoare);

֎ ‎bagesaan în ojibwe;

֎ bärḳuḳʰ - በርቁቕ în tigrină, bārqoqa - ܒܲܪܩܘܿܩܵܐ‎ în asiriană neo-aramaică, barqūq - برقوق‎ (colectiv), barqūqa - برقوقة‎ (singular) în arabă marocană, barqūq - بَرْقُوق‎ în arabă, barʔūʔ - برقوق‎ (colectiv), barʔūʔa - برقوقة‎ în arabă egipteană, buḵāra - بخارى‎ , buḵāra - بخارة‎ în arabă hijazi;

֎ ber - بیر‎ în urdu, ber - बेर în hindusă;

֎ biyoke în valonă (varietate mare), blloche (prună sălbatică) în normandă;

֎ blomma în feroeză, blomme în daneză, bluma în cehă;

֎ brógna, brónba în venetă, brugna, brügna în lombardă, brümbla în romanșă, bromb, brugnu în friuliană;

֎ cerollo în în galiciană, cirola în galiciană, ciruela în asturiană și în spaniolă, cirigüeyu în asturiană;

֎ chʼil naʼatłʼoʼiitsoh în navajo;

֎ ciespe în friuliană, češplja în slovenă, çiéspa în venetă;

֎ coccymelum în latină;

֎ damaschinã, dhamaskinã în aromână, Damaskênon - Δαμασκηνόν în greacă antică, damáskino - δαμάσκηνο în greacă, damáskino în maghiară (în final din grecescul bizantin damáskēnon - δαμάσκηνον, acesta din grecescul koine Damaskós - Δαμασκός, „Damasc”);

֎ damṗul- дампӏул în udi;

֎ eirinen în galeză;

֎ emul în friuliană;

12233633896?profile=RESIZE_400x

Erikler (prune)

 

֎ erik – эрик în karatchaï-balkară, erik în găgăuză, tătară crimeană, turcă și turcmenă (din turcicul otoman erik, erük - اریك‎, din proto-turcicul *erük);

֎ fatón în galiciană;

12233634657?profile=RESIZE_400x

Pflaumenbaum (prun)

 

֎ fłaojm în vilamoviană, Flaume în germană austriacă, floym - פֿלוים‎ în idiș, Fluume în germană alemannică, Pflaume (din medievalul germanic pflūme, din vechiul germanic pflūma, din proto-vest-germanicul *plūmā, „plum”) în germană, Pflüme în săsească;

֎ garaly în turcmenă;

֎ gavalı în azeră;

֎ għanbaqar, għajnbaqar în malteză (din arabicul ʕayn baqar - عَيْن بَقَر‎);

֎ goje - گوجه‎ în persană‎;

֎ goldană în română (crichină, mirabelă, renglotă, fructul subspeciei Prunus insititia, „goldan”, originar din Grecia);

֎ ʾijāṣ - إجاص‎ în arabă;

֎ ilipulamu, ipulamu în zulu;

֎ iohiáthen. wihshon'kó:wa în mohawk;

֎ jadu - 자두, seoyangjadu - 서양자두 în coreană;

֎ ji:si - ဇီးသီ în birmaneză;

֎ ką́ąc în winnebago;

kara örük - кара өрүк în kârghiză, qaraörik - қараөрік în cazahă (vezi erik în turcă), karaemeș - ҡара емеш în bașchiră, qaracimeş - караҗимеш în tătară;

֎ kaynalı – кайналы în kârgâză;

֎ khilăv în țigănească;

֎ kką́de în omaha-ponca, kką́tte în quapaw;

֎ kliavi - ქლიავი în gruzină;

֎ kokan – кокан în kumică;

֎ kumbull în albaneză;

֎ lei5-2 - , lei5 zi2 - 李子, bou3 lam1 - 布冧 în chineză cantoneză, lí-á - 李仔, lí - în chineză min nan, lĭzĭ - 李子 în chineză, lĭzi - 李子 în chineză mandarină;

֎ liiv în voro;

֎ luumu în finlandeză;

֎ mak man - ໝາກໝັ້ນ în laoțiană, makmaenj în zhuang, makpraang - ម៉ាក់ប្រាង în kmeră, mận, quả mận, trái mận în vietnameză;

֎ Maschn în franconă;

֎ moma - モマ în ainu;

֎ mzambarau în swahili;

֎ nisu, ñisu în asturiană;

֎ olu - олу în tadjică;

֎ olxoʻri în uzbecă;

֎ paloja, paloga în romanșă;

֎ paramu în maori;

֎ persik în indoneziană;

֎ pesombazaha în malgașă;

֎ pəruño - ፕሩኞ în tigrină;

֎ plaṁ - പ്ലം în malaialam, plam - พลัม în thai, plöm în volapük, plóma în islandeză, plomma, lupmu în sami de nord, plomme în norvegiană, plommon în suedeză, ploom în estonă, ploom, ploum în scots, ploum în corni, plum (din medievalele engleze plomme, ploume, din vechiul englez plūme, din proto-vest-germanicul *plūmā, moștenit din latinescul prūnum) în engleză, Plum în germană plautdietsch, plum, plumbis, plumbys în manx, plūm, plūmõz în livoniană, pluma în irlandeză, plumas în galică scoțiană, plūme în letonă, plumo în esperanto, Pluum, Plumm în germană de jos (Niederdeutsch), pluum' în voro;

֎ preimu, prùim în papiamento;

֎ prem în indoneziană;

֎ prenn în métchif;

֎ preune în angevin și în normandă, primbla, prema, prem în romanșă, prom în frizonă, Promm, Praum în luxemburgheză, Promme în germană Eiflerisch, pronne în picardă și în valonă, proûmnon – προῦμνον în greacă antică, prugna în italiană, prugnula, pirugnula în corsicană, pruim în afrikaans, pruim în neerlandeză, Prumm în germană Kölsch, prun - พรุน în thai, pruna în catalană, interlingua, ladino, occitană, siciliană și spaniolă, pruná în țigănească, prună în română, prune în franceză și în engleză, pruno în esperanto și în ido, prunu în siciliană, prūnum în latină, prunya în țigănească, prüna în romanșă (pe diferite căi chiar din greacă sau din latinescul prunum, moștenit din grecescul antic proûmnon - προῦμνον, „prunî”, împrumutat dintr-o limbă din Asia Mică);

֎ pùlulúna în taos;

֎ puramu - セイヨウスモモ, プラム în japoneză;

֎ quanunasdii - ᏆᏄᎾᏍᏗᎢ în cherokee;

֎ Qwàtsch în săsească;

֎ salor - սալոր, šlor - շլոր în armeană;

֎ sh'zíf - שזיף în ebraică;

֎ shing tog pa lam - ཤིང་ཏོག་པ་ལམ în tibetană;

֎ siespe în friuliană;

12233634868?profile=RESIZE_710x

Cuvântul prună în diferite limbi

 

֎ sirwelas în tagalogă;

֎ slěwka în sorabă de jos, sliivi în ingriană, sliva - слива în bulgară, macedoneană, rusă, tătară și ucraineană, sliva - сліва în bielorusă, slíva în cehă și în slovenă, slivka în slovacă, slowka în sorabă de sus, slyva în lituaniană, szilva în maghiară și în țigănească, śliwka în poloneză, šljiva - шљива în sârbo-croată și în sârbă, šljiva în croată;

sumomo - (果実) スモモ în japoneză;

֎ sunjin în ladină ( limbă romanică retică, vorbită în Munții Dolomiți din Italia);

֎ susana în dalmată, susina (din susino, „prun”, aista din vulgarul latin *susīna, din latinescul Sūsa, „vechea capitală a lui Elam”) în italiană și în corsicană;

֎ švestka în cehă (din germanicul Zwetschge), zvetga în romanșă, Zwäddsche, Zwädschge în șvăbească, Zwetschge, Zwetschke în germană, Zwetschge în germană alemanică, Zwetschke în germană austriacă, Zwetschgn în bavareză;

12233636253?profile=RESIZE_400x

Zwetschke

 

֎ tunda la plum în swahili;

֎ voandamoty în malgașă;

֎ xox - خوخ‎ în arabă sud-levantină;

֎ zirguela în ladino (grai castilian vechi), zirgüello în aragoneză;

֎ zuesca în romanșă.

 

 

 

          Prunul și pruna în viață

 

          Moto: „Parfumată şi frumoasă/ Îl dă gata pe un june,/ Cu mărgele, arătoasă/ ... Pălincuţa cea de prune.” (Ameţit de-atâta farmec..., de Gabriela Genţiana Groza. 2018)

 

Prunul cultivat (Prunus domestica L.) este un pom fructifer aparținând genului Prunus, clade Amygdalus-Prunus, secțiunea  Prunus, din familia Rosaceae,  cultivat pentru  fructele  sale, numite prune. Este mai rar numit prun domestic.

Prunele, fructele cărnoase, de culoare albastru închis sau gălbui, își găsesc multiple întrebuințări în industria alimentară, pentru conserve sau gemuri, fiind consumate și în stare proaspătă. Dar cea mai cunoscută utilizare este pentru fabricarea țuicii, uneori depozitată în butoaie fabricate din lemnul acestuia. Prunul crește în zone de înaltă fertilitate, preferabil deluroase. Soiurile sale cele mai rezistente sunt: ciorești, corcodane, vinete și grase (denumiri regionale).

Trunchiul prunului are un miez foarte dur, rezistent la apă, de culoare roșu-maroniu, învelit de un alburn de culoare deschisă prin care circulă seva. Arderea sa degajă o putere calorică superioară celei a fagului, cărbunele său fiind folosit în fierării.

12233636866?profile=RESIZE_710x

L ivadă cu majoritatea prunilor goldan, desființată de consătenii dornici de avantajele „revoluției”

 

Printre zonele bogate în pruni sunt zonele deluroase. Între milenii, în anul 2000, s-a realizat o producție de 345.000 tone de prune. Prunul continuă să aibă o pondere exagerată (cca. 50%) în livezile românești, câte mai sunt. România ocupă primul loc din Uniunea Europeană la suprafețele cultivate cu pruni. Din suprafața pomicolă de doar 77.883 ha, prunul ocupa 34.899 ha.

În orașul Vălenii de Munte există Muzeul prunului, , așezământ unic în țară și poate în Europa, pentru a înțelege de ce la noi, în România, tuica e considerată mama băuturilor tari românesti (vezi https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-tuica), și de noi descrisă. Despre tipurile de poruni și de prune găsiți destule informasții în internet și în cărți. Să vedem avantajele prunelor consumate ca atare sau în compot, uscate etc.

Prunele se consumă pentru a preveni cancerul de colon. Un studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Berlin a arătat că oamenii care consumă zilnic timp de 3 săptămâni cel puțin 6 prune proaspete sau uscate au mai puține probleme medicale cu oasele, cu nivelul de colesterol LDL si cu posibilitatea de a avea cancer de colon.

Prunele au si proprietăți diuretice, de stimulare a sistemului nervos, decongestive, hepatice, dezintoxicante și laxative. Aceste fructe ameliorează stările inflamatorii ale ficatului si splinei. Prunele si sucul proaspăt pregătit din ele contribuie la scăderea acidității sucului gastric, ceea ce le face să fie un mijloc de tratament auxiliar în gastrite, ulcer stomacal si duodenal. Prunele îmbunătățesc semnificativ starea bolnavilor de ateroscleroză, colecist, hipertensiune si rinichi.

12233638268?profile=RESIZE_710x

Prune

 

Resveratrolul care se găsește și în compoziția prunelor închise la culoare, intre indigo si negru si vișiniul cel mai închis, este un colorant polifenolic, considerat cel mai puternic antioxidant cunoscut până acum, de 4-5 ori mai puternic decât betacarotenul, de 50 de ori mai puternic decat vitamina E și de 20 de ori mai puternic ca vitamina C.

Pruna are puternice calități energizante, datorate zaharurilor pe care le conține, care potențează capacitatea energetică a organismului, stimulând sistemul muscular și nervos. Pentru cei care depun eforturi fizice mari, se recomandă mai ales folosirea fructelor uscate, deoarece au o valoare energetică de cinci ori mai mare decât cele proaspete. Gratia cu prune care se uscau era nelipsită toamna, la noi acasă, în copilărie.

Prunele conțin apă, glucoză, fructoză si zaharoză, fibre alimentare (celuloză și pectine), acizi organici (care favorizează eliminarea acidului uric), săruri minerale (in special potasiu), vitamine (B1, B2, B3, B6, C, E si D), antociani (în coajă), substanțe antioxidante care conferă fructului culoarea specifică, tanini si substanțe amare, în frunze si scoarta pomului. Prunele uscate au un conținut caloric mai ridicat decât cele proaspete și o concentrație mai mare de vitamine si săruri minerale.

Continuare la adresa:

https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-prun-si-pruna-1

 

Fișierrul în format pdf este la: Jocuri de cuvinte - prun.pdf

NC
1) „Amintirile noastre sunt singurul paradis din care nu putem fi izgoniți." Jean Paul Richte;2) „Dacă-ți ștergi amintirile, e lege: praful se alege!...” Ananie Gagniuchttp://webdidacticanova.blogspot.ro/ https://cronopedia.ning.com/members/NituConstantin nitu.constantin@yahoo.com 
Citeste mai mult…

Jocuri de cuvinte - țuică

 

Jocuri de cuvinte - țuică

Geografie lingvistică

 

 

 

          Țuică

 

          Moto: „Când mă-mbie-n hrubă vinul pişicher,/ Stare-aş la taclale cu Apollinaire!/ Ci de-ar fi pe lume fluvii de palincă,/ Le-aş lăsa în seamă lui Ivan Turbincă.” (Gheorghe Azap din Antologia epigramei româneşti, 2007)

 

          Jucându-mă cu cuvintele, scrisei eu despre țară, despre națiune, despre popor, inspirat de cultura politică a unui președinte, dar cei de la facebook mi-au interzis mesajele cu linkuri spre postările de pe blog, deoarece, nați-o frântă, că ți-am dres-o, „acest mesaj încalcă standardele comunității”!

          Păi să nu te facă să votezi cu Carmen Avram, cu doctorița Bianca din Timișoara sau cu pastorul Terheș, cu toate că ne-a cam driblat PSD-ul cu pensiile militare, favorizând în schimb casa aia regală cu palatele și alte bunuri, mănăstirile și bisericile cu pădurile, negându-l pe Cuza? Să bem mai bine o țuică! Dar puteți găsi postările ușor, căutând cu Google „Nitu Constantin blog Cronopedia”. Și vă distrați! 

12384023480?profile=RESIZE_710x

Născut în Livezeni, Muscel, Argeș, zona prunelor și țuicii

 

          Țuică zisei? Este un produs obișnuit românilor și altor nații. Și din sursa DEX '09 2009 aflăm că e o băutură alcoolică obținută prin fermentarea și distilarea prunelor sau altor fructe, cuvântul provenind din cuvântul sârb čujka, pe care sârbii nu-l mai folosesc, în schimb îl folosesc vlahii de pe acolo, numiți de sârbi „vlași” și vom scrie noi în curând de ce. Wikționarul scrie că etimologia e necunoscută, că vecinii l-ar fi luat unul de la altul! Să nu se supere slavii? Pentru țuica asta românii au și alte cuvinte împrumutate sau „de pământ”. Și sașii s-au adaptat ușor pe aici și nu i-au zis palincă, ci tsuikĕț, indiferent ce zic unii de „popoarele vecine la est”.

          Așa că avem țuică, rachiu sau răchie (din turcescul rakı), șliboviță (din polonezul šliwowica, din sârbescul šljivovica etc.), palincă (zic ungurii că îl luarăm de la ei - pálinka, dar și ei l-au luat din vechea slavonă, din  paliti – „a arde”), horincă (ca holercă tot din vechiul cuvânt slavon gorĭetĭ – „a arde”), trăscău (rachiu tare), basamac, vinars ș.a.

          Dar să vedem corespondentele expresiei „țuică (de prune)” în mai multe limbi, pe câteva grupe („o cam luarăm toți în bot,/ că slavona-i peste tot,/ la unguri, ce n-au opincă,/ tot slavonă-i cea pălincă”; dar opincă poate au dacă au păstrat-o pe aia oltenească de pe parlamentul lor, pusă de un sergent oltean hâtru în 1919, când le-am scos comunismul din cap, după ce îl scosesem și vienezilor):

          a) țuică în română, цуйка - tsuyka în rusă, čuika (arhaism) în sârbă;

          b) rachiu în română, (llokum) raki în albaneză, сливова ракия - slivova rakiya în bulgară, сливова ракија – slivova rakija în macedoneană (moștenite din turcescul otoman rāqī, acesta din arabicul عَرَقِيّ‎ - ʿaraqiyy, „de lichior”, la rândul său din عَرَق‎ - ʿaraq, „condensat”, care se referă la un lichior făcut din stafide);

          c) alcool de prune în franceză (alcool din arabicul اَلْكُحْل‎ - al-kuḥl, „fard”);

          d) acquavite di prugne („apa vieții” din prune, dar și grappa di susine sau grappa di prugne) în italiană; aguardiente de ciruela(s) în spaniolă, aiguardent de pruna în catalană („apă tare”);

          e) coñac de ameixa în galiciană, ქლიავის კონიაკი - kliavis k’oniak’i în gruzină, פלוים קאָניאַק – floym konyak în idiș, pluma coinneac în irlandeză, Plumpudding Cognac în luxemburgheză, plomme konjakk în norvegiană, conhaque de ameixa în portugheză, սալոր կոնյակը - salor konyaky în armeană (cum cuvântul comun este coniac sub diferite forme, vine de la francezul cognac, acesta de la numele latin medieval al unui oraș din Franța, Cognac, fost Comniacum, acesta de la numele Cominius + sufixul galo-roman „-acum”, Cominius fiind un nume de familie latin);

          f) Ploomiviina în estonă (ploomi + viina);

          g) Szilvapálinka în maghiară, palenka în slovacă, palincă în română [szilva + pálinka; 1) pentru szilva – de la slavi, comparați cu sliva - prună, provenit din proto-slavicul *sliv, probabil și el din proto-indo-europeanul *(s)liH-w-, pe care-l puteți compara cu latineștile *līvos – „siniliu”, līvidus – „de culoare albastru sau plumburiu, siniliu, albastru; livid”, līvor – „culoare bleu”, līvēre – „a fi livid, albăstriu”, germanicele slêha, slêwа – „porumbe”, vechiul irlandez lí – „culoare, paloare”, velșul lliw – „culoare”; 2) pentru pálinka – de la slavi, vezi slovacul pálenka, din verbul páliť, din proto-slavicul *paliti, probabil din proto-indo-europeanul *pōl-eye-, acesta din rădăcina *pel- sau din rădăcina *pelh₁-; rudă cu *pòlmy – „flacără”, *pȅpelъ, *pȍpelъ – „cenușă”, lituanianul pelenaĩ – „cenușă”, plė́nis – „părticică, cenușă fină”, letonul plẽne – „cenușă albă”, vechiul prusac pelanne – „cenușă”];

12229039853?profile=RESIZE_710x

Cuvântul țuică în câteva limbi

 

          h) Sliwowitz în germană (Sliwo + Witz), șliboviță în română, slivovitz în engleză, Šljivovica în bosniacă, slivovice în cehă și în slovacă, šljivovica în croată, slivovka în slovenă, сливовиця – slyvovytsya în ucraineană, śliwowica în poloneză, шливовица – slivovitsa în rusă, шљивовица - šljivovica în sârbă (provin toate din sârbo-croatul šljȉvovica, шљи̏вовица – „șliboviță”, din šljȉva – шљи̏ва, „prună” + -ica - -ица, sufix ce formează un substantiv feminin, adesea un diminutiv; šljȉva poate deriva din proto-indo-europeanil *sliwo-, cu forma de sufix a lui *(s)ley- - „siniliu, albăstriu”, descriind culoarea fructului - prunei);

          i) plum brandy în engleză, luumubrandya în finlandeză, сливовый бренди  - slivovyy brendi în rusă, gavalı brendi în azeră, Inhar brandy în bască, brandi eirin în galeză, Plum branndaidh în galica scoțiană, δαμάσκηνο brandy - damáskino brandy în greacă, plūmju brendiju în letonă, slyvų brendžio în lituaniană, Blommebrændevin în daneză (blomme + brændevin), pruimenbrandewijn în neerlandeză (pruimen + brandewijn), brandi għanbaqar în malteză, plommon brandy în suedeză, erik brendi în turcă, البرقوق براندي – albarquq brandy în arabă, বরই ব্র্যান্ডি – Bara'i bryānḍi în bengali, बेर ब्रांडी – ber braandee în hindusă (pentru englezul brandy – provine din olandeză sau neerlandeză, fiind forma scurtă a lui brandywine, care provine din olandezul brandewijn,  „vin obținut prin fierbere, distilare”, din olandezul evului mediu brantwijn; echivalent cu branden, „a fierbe, a distila” +‎ -e- +‎ wijn „vin”; existența cuvântului brandy în diferite forme în cuvintele indiene sau arabe trebuie reanalizată);

          j) ברנדי שזיפים în ebraică (?), براندی آلو în persană (?);

          k) horincă în română (din holercă + palincă; și holercă ăsta, horilcă sau hurelcă,  băutură spirtoasă de orice fel, provine, na drace, tot din slavonă, rușii zicîndu-i хорюка - horiuka, iar ucrainenii горелка - gorelka);

          l) otcă în română (oltenește, ultima țuică ce iese de la distilare, din slavonul о̀ток  - otok, din o- + tok - flux,  acesta din slavonul točiti – a curăța; tok provine din proto-slavicul *tokъ,  din proto-balto-slavicul *tokos, din proto-indo-europeanul *tokʷos, din *tekʷ-, „a alerga, a curge”, echivalent to tekti – „a curge, a alerga” +‎ *-ъ etc.);

          m) vinars este un rachiu (tare), din  vin + ars, adică obținut prin distilare, cum am arătat mai sus (după germanicul Branntwein).

Cum prin expresii există și cuvântul lichior sub diferite forme, lichior vine din englezescul evului mediu licour, acesta din anglo-normandul licour, din latinul liquor - „lichid, fluid”, din liquere – „a fi fluid sau lichid”.

          E cazul să afișăm și răspândirea în vechime a slavilor prin Europa și țările cu o majoritate etnică slavă și cel puțin o limbă slavă națională. Ucrainenii au exclus rusa. Și uite unde s-a ajuns. Actorul vrea război mondial. Geografii și statisticienii pot folosii modele matematice de corelații între răspândirea etniilor în lume după cuvintele diferitelor limbi. Discutam cu prietenul și colegul în ale milităriei și lingvisticii Imre Nemeth, susținând el că ei au fost primii în Europa cu palinca lor. Și când ne-am lămurit că până și pălinca vine din slavonă, a dat o pălincă..., plus înainte niște cârnați de-ai lor tradiționali, bine făcuți.

12229040084?profile=RESIZE_710x

 Țările cu o majoritate etnică slavă și cel puțin o limbă slavă națională

 

 

 

 

          Țuica decrisă altfel

 

          Moto: Recomandare: „Ce căldură,/ Se topeşte limba-n gură!/ Cred că nu ar merge rău/ Nişte ţuică de Zalău!” (Maria Ioniţă din  ziarul "Viaţa Buzăului", 10 ianuarie 2005; la Buzău să bei țuică de Zalău?!; am băut și eu în noiembrie 1989, chiar țuică de Zalău la Buzău, când eram șeful grupei operative la o unitate militară, trimis din București, pe timpul congresului al XIV-lea, ultim al PCR, când nu se mai avea încredere în comandanții de unități, contrar tuturor regulilor militare; țuica era de la comandantul unității, colonelul Zoicaș – Dumnezeu să îl odihnească!)

 

            Literații, artiștii în general sunt și iubitori de țuică (bună), dar și buni naratori ai beneficiilor domniei sale, țuica. Epigramiştii prahoveni, prin  Virgil Petcu, se adresau prietenilor epigramişti buzoieni cu vorbele „Vă aşteptăm, dragi buzoieni,/ Să poposiţi la noi un pic,/ Că avem ţuică de Valeni,/ Şi-avem şi ţuică de Slănic!”

Încă nu am ajuns pe lângă Slănic la colegul bucureștean Aurel Popescu (dar i-am gustat țuica la nunta sa de aur) sau pe la Văleni la colegul ploieștean Marinescu (Dumnezeu să îl ierte), dar m-am convins de bunul gust după degustarea țuicii de Lipănești de la fratele Vasile, ultimul comandant al unei unități de la Slobozia, desființate, trecut prin căsătorie de la țuica de Pitești la cea de Văleni. Nu am gustat nici țuica proprie a celuilalt frate, rachetist, apoi finanțist și doctor în economie, devenit ploieștean, că cu el am băut numai pe la restaurantele mari ploieștene (nobless oblige!).

 

12229040467?profile=RESIZE_400x

Eticheta sticlei cu țuică de Pitești (520 ml, 24°, 9,25 lei în 1989)

 

           Și țuica de Pitești e cunoscută, fiind foarte căutată sticla de țuică ce avea eticheta o imagine a două prune, cu porecla „ochii lui Dobrin”, fotbalistul de excepție al echipei F.C. Argeș și al naționalei. Problema e falsă, deoarece lui Dobrin nu-i plăcea țuica! Chiar el, cu cinci ani înainte de deces, declara după o operație făcută de eminentul doctor Lascăr, ponegrit apoi și el: „... Mai trebuie să mă rog şi de Gica, nevastă-mea, că ea a ţinut ordine în viaţa mea. Am mai dus paharul la gură, fanii nu mă invitau la o friptură, la o savarină, mă chemau să ciocnesc pahare cu ei. Nu e adevărat că beam tărie, beam vin bun şi bere”.

          Calitățile poporului român, nedoritor de biruri pe țuica din livada proprie produsă în gospodărie, nu puteau fi descrise mai bine decât de Valeriu Butulescu, care în Noroi aurifer definește excepțional instalația folosită toamna târziu sau iarna prin aforismul: „Alambic de aramă. Mai realist, alchimistul român a preferat să caute ţuică, în loc de aur.”

          Tot la calități se referea și Marian Cioacă în 1988, definind omul curajos: „Eu de muncă nu am frică,/ Zice Nae Corcodea,/ Dacă beau juma' de ţuică,/ Eu... mă culc şi lângă ea. Cum azi nu mai găsești picior de muncitor pentru angajare, că trebuie să apelezi la asiatici, explicația ne-o dădea direct și corect Gabriel Petru Băeţan în 2016 în Cotloanele ironiei („Decât simplu muncitor în fabrica altora mai bine director de marketing la propriul cazan de ţuică.”). Gând la gând cu bucurie...

          Prietenul Valeriu Cercel, de pe meleaguri canadiene, probabil impulsionat sau criticat de iubita-i soție Marioara, ne definea dezamăgirea bahică („Cât ar fi ea de deşteaptă,/ Ţuica are şi scăpări,/ Ne oferă trei cărări/ Dar niciuna nu e dreaptă.”). Fiindcă aminteam de țuica de Pitești, zona unde m-am născut, să nu uităm vorbele de duh dedicate unui poet piteștean de Vasile Huţu în Epigramişti români de ieri şi de azi, 1975 („A-nceput lumea să spună/ Că iubit din suflet eşti,/ C-ai o poezie bună/ Şi-ai şi ţuică de Piteşti.”).

            Eugen Coţa, în Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007), definea o toamnă „empirică", plângându-se omul de cheltuirea drepturilor de autor, dar nu pe cărți sau alte alea („Ţuică, tulburel, pastramă,/ Salivezi mereu la scris,/ Intru plin de bani în cramă/ Însă mă trezesc... din vis!”).

            Cum orice viață are și un sfârșit care trebuie să fie, totuși, hazliu, cum ne spunea Gheorghe Roșoga („Gheorghe, Gheorghe”), tot în Antologia epigramei româneşti, 2007, Emil Sângeorzan definește parastasul, adică pomana la care sufletul dispărutului părăsește liniștit domiciliul la 41 de zile de la înmormântare („Ţuica, vinul, carnea, berea,/ Ne topesc încet durerea,/ Cum de tot se-alege praful,/ Mai lipseşte doar taraful.”). Taraf am zis? Păi se bea țuică fără taraf și un cântec de inimă albastră pentru nea Costică („Toarnă, nea Costică/ țuică din ulcică”)?

            După țuica asta bună, împrumutată direct din damigeană, nu pot uita paradoxul epigramatic al beţivului, că trebuie să bei cu măsură, dar depinde cât de mare e „măsura”, cum ne anunța Mihai Enachi în 2009 („Fiindcă bea făr' de măsură/ Şi e la ţuică abonat,/ Ca om e plin de băutură,/ Dar unii zic că-i... «terminat»!).

          Fiindcă veni vorba de damigeană, pe când eram decanul unei facultăți numai cu studenți băieți, până și prietenele studenților, studente și ele, acum soțiile lor, știau deviza facultății inspirată din Păstorel („Două lucruri minunate/ Te ridică de pe boală:/ Damigeana când e plină/ Și femeia când e goală!”); rectorul, general hâtru, m-a criticat cu damigeana, că cu femeia goală era de acord. Și s-a liniștit că damigeana trebuie să fie mereu plină în pivniță, pentru prieteni, nu să bei singur din ea ca prostul!

          Scriserăm noi de pălincă, dar nea Petrică Mureșan ne explică mai bine cum se simte cel care o bău și ne-o descântă („Palincă cine-o băut"). Că regățenii, cum ne zic ardelenii, neștiind beneficiile pălincăi, preferă țuica fiartă, e doar o nostalgie de Crăciun a lui Virgil Petcu („Ajutat de epigramă,/ Colindam din cramă-n cramă./ Iar acum, atras de artă,/ Cochetez cu-o ţuică fiartă!”).

          Oi fi eu argeșean, dar sunt ardelean după nevastă, că învățai de la colegul întâi rachetist Martin, devenir logistician, acum tot în Ineu, cu vie proprie la Mocrea, că dacă te întreabă oarecine „de inghe ești?” trebuie să îi răspunzi calm „de inghe-i muierea!”, cum pot justifica eu că sunt ardelean după nevastă și înțeleg de ce Valentin David, prieten pe facebook, folosea cuvântul palincă în Efecte adverse („Palinca, vinul si amorul/ Efecte au devastatoare,/ Că până şi arătătorul/ Îl ţii cu degetul cel mare!”). Bine că n-a arătat degetul mijlociu ca românul ăla cu „muie” rătăcit prin Suedia și aplaudat de președintele care vorbește aceeași limbă cu cancelarul Austriei, dar Schengen nicht!

          Tot domnia sa, Valentin, face pe nelămuritul cu zicala aia latină „in vino veritas” – în vin e adevărul, vin despre care noi am scris, întrebându-se retoric: „Chiar dacă alb deja mi-e părul,/ Tot nu m-am lămurit, fiindcă/ În vinuri dacă-i adevărul,/ Ce se ascunde în palincă?”

          Deoarece Ineul, unde eram la Bg. 37 ROT, nu era departe de județul vecin Bihor, nu puteam să nu degust și pălincuța de pe acolo, „bună rău”, așa cum ne asigurau Iuliana Tătar și Dorin Bar  („Pălincuță de Bihor”), și cum m-am și convins când i-am făcut o vizită prietenului și vecinului din București, căpitanului (atunci) rachetist Ghitaș Ioan-Gavril, în secolul trecut la casa părintească și apoi generalului de armată Ghitaș, fost atașat militar la UE, la casa proprie, în comuna Aușeu, în 2013.

12229040868?profile=RESIZE_710x

 lincărie din Șieu (obiectiv turistic; de pe web)

 

              La vizitele astea totul a fost ca între prieteni, bizuindu-ne parcă pe spusele despre „fidelitate” ale lui Gheorghe Ion Păun în 2004, în Mozaic umoristic („N-a băut Bordo, Fetească,/ Riesling, Ottonel, Muscat,/ Dar palincă românească,/ A băut de s-a... uscat.”). Cred că chestia cu uscatul a fost bună în secolul trecut, când aveam grade „mai mici”, că în secolul ăsta, generalii trebuie să rămână în picioare... când ne cam înjură pe toți unii politicieni și unii oameni din popor... care nici nu știu ce e armata...  Așadar, vedeți de ce am tot fost suspendat, postările mele „încălcând standardele comunități.....”, pe când mesajul lui Tudor Chirilă, care declara că „l-a pocnit pe unul” în centrul capitalei pe 27.03.2019, ar fi primit vreo 9.000 de aprecieri (like-uri) până la orele 22.00... Și ăsta nu e suspendat pe facebook? Acum v-ați prins? Vedeți cum mă forțează ăștia cu cine să votez? 

          Deoarece îndrăznesc să scriu ce crede Valentin David despre un alt amic de facebook, excelent epigramist, dar „un Sfânt Petru antialcoolic” („Chiar arşi la intestin, fiindcă/ Ne mistuia al setei rug,/ Petrică nu ne-a dat palincă,/ Ci numai apă din belşug!”). Dacă e vorba de Petru-Ioan Gârda, nu cred... Că nu e zgârcit cu rimele și cu poantele! Și nici cu apa... Creadă cine vrea restul!

          Fiindcă Valentin David îl acuza pe un rus de trădare națională, dând vodca pe palincă, cred că nu are dreptate, că facem ce facem, dar palinca are tot origini slave, așa cum am demonstrat mai sus (Trădare naţională: „Cred că e bun de potcă/ Acest Ivan Turbincă,/ Căci s-a lăsat de vodcă,/ Şi bea numai palincă.”). Păi se poate, maestre?

          Ca ardelean după nevastă, neținând seama de Gherman ăla de la Cluj-Napoca, sunt de acord cu lozinca lui Valentin David (Banner pentru Ardeal: „Vă aşteptăm cu dragoste-n Ardeal!/ Avem slănină, ceapă şi gândim că/ Nu e microb, gândac sau animal,/ Să supravieţuiască în palincă.”). Confirm! Când merg la prietenii din Ardeal și din Ungaria, toți mă întâmpină cu pălincă (pâinea și sarea doar la masă, aia cu de toate).

          Dar indiferent ce zic intelectualii ardeleni, eu țin tot cu ceea ce îmi transmite Petru Miloș din Poezie.ro, deși mă îndoiesc de adevăr, că dacă era ardelean și bea pălincă l-ar fi chemat Ioan și nu Ion (Logica lui badea Ion: „Badea Ion, ca altul nu-i,/ Bea pălincă şi socoate:/ La pahar îi zice cui/ Că doar cui pe cui se scoate.”).

          Mai sincer este Puiu Codreanu, care-a zis că nu mai bea, dar acum e vai de el (S-o ia dracu de pălincă), care bea pălinca de trei zile cu muzica după el! Așa că fii atent, Viorel Nicolae Pop, când te tot lauzi cu melodia aia a ta cu pălincă cu mărgele („Beau palincă cu mărgele”)!

12229041084?profile=RESIZE_710x

 Pălincă în pusta maghiară, la Katalin și Janos („Aici, în maghiara pustă,/ Orice om fineţuri gustă./ Poţi să bei, de vrei, şi-o bere,/ Dar pălinca-i la putere!”)

 

          Ca să nu se supere cei din nord-vest, cu horinca lor, a cărei etimologie e tot din limba slavă, comparată cu noi, „ghinărarii”, Ioan Fârte laudă numărul de grade, la care nu putem răspunde decât „avantaj horinca!” (Horinca de Maramu': „Luând o duşcă - cum se cade -/ Pariu pot face pe-un batal,/ Că dânsa-l depăşeşte-n grade/ Pe cel mai tare general.”). Bun ar fi un batal „ars” în groapă....

          Dacă e băută doar cu uieguța, mai vorbim (Cornelia și Lupu Rednic – Uieguța cu horincă), când vom scrie și etimologia cuvântului „uiagă” (ungurește üveg, din alanicul *äväg <<comparați cu osetienele авг avg, авгӕ avgæ>>, acest *äväg, provenind din iranianul *āp[a]kā, derivat din *āp- „apă”; înrudit cu persanul آبگینه‎ - ābgīna, „sticlă”). Na, că găsirăm referiri și la sfânta noastră apă, și la APACA lui Petre Roman cu lozinca de după revoluție („Nu vrem kent, cafea, valută./ Vrem pe Roman să ne... bată!”).

 

12229041871?profile=RESIZE_584x

Își mai aduce aminte cineva de țoiul de țuică?

 

          Mare încurcătură, nu? Mai bine ne întoarcem la horincă și suntem de acord cu confirmarea colonelului chimist, poet și solist vocal Ovidiu Purdea Someș, despre care „vorbesc babele din sat că bea ceai de vindecat”  („Bună-i horinca de prune”).

          Ne confirmă calitatea pălincii de prune și alții, în alte limbi, precum Bunyós Pityu („Szatmári szilvapálinka” – palinca de prune de Sătmar), pe când un român din Republica Moldova (că doar nu suntem două popoare sau două națiuni, cum se contrazicea cineva pas cu pas, un turist pe bani grei, la interval de o zi) prezintă în limba rusă țuica de prune (cливовая цуйка – slivovaja tsuika).

          Vom avea ocazia să mai „navigăm printre cuvinte”, vorba prietenului Marius Zinca, poet piteștean, căruia îi dedic ceva (Mireya Cozma – „Căruța cu cai / Hai noroc”). Vioricăi îi dedic cântecele poporului român cântate de Plăieșii din Republica Moldova, care nu sunt în altă națiune sau în alt popor, cum zicea turistul de prin Sibiu (Ansamblul etnofolcloric Plăieșii - „Hanul Marioarei”). Că „DORUL BASARABIEI”, interpretat de Ion Paladi și Orchestra „Lăutarii" e melodia pe care ardeleanca a ascultat-o de câteva ori în ziua când a fost și ea suspendată o zi pe facebook și în trei zile după ce a auzit inepția cu două popoare... Și cântau și „Sus pe malul Nistrului”, oferindu-se să potcovească gratis calul rusului care să plece de unde a venit, adică în Stepa Calmucă...  Fac lăutarii lui Botgros parte din alt popor?

            În încheiere, să ne aducem aminte de țoiul cu care se bea țuica, păhărelul în formă de sticluță cu gâtul lung și îngust, din care se bea țuică sau rachiu, dar și conținutul unui asemenea păhărel, adică „hai să bem câte un țoi!”, zicând lingviștii că ar fi de etimologie necunoscută...

Ca să fim în temă de temă, mai puteți citi despre damigeană, în „Jocuri de cuvinte - damigeană”:

https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-damigeana,

șdespre butoi, în „Jocuri de cuvinte - butoi”:

https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-butoi,

obiecte strict necesare toamna, în „Jocuri de cuvinte – toamnă!:

https://webdidacticanova.blogspot.com/2019/09/jocuri-de-cuvinte-toamna.html!

 

            Hai noroc! Să fiți iubiți, că trebuiți, cumva, cuiva, cândva, undeva!

Articolul în format pdf la: Jocuri de cuvinte - țuică.pdf

 

 

NC

1) „Amintirile noastre sunt singurul paradis din care nu putem fi izgoniți." Jean Paul Richte;

2) „Dacă-ți ștergi amintirile, e lege: praful se alege!...” Ananie Gagniuc

http://webdidacticanova.blogspot.ro/

https://cronopedia.ning.com/members/NituConstantin

nitu.constantin@yahoo.com

 

 

 

Citeste mai mult…

Jocuri de cuvinte - toamnă

 

Jocuri de cuvinte - toamnă

(geografie lingvistică)

 

 

12227621452?profile=RESIZE_710x

 

Cuvântul toamnă în câteva limbi

Bună ziua! La 23 septembrie vine toamna... Așa că... aveți un....

Cadou: Jocuri de cuvinte – toamnă

https://webdidacticanova.blogspot.com/2019/09/jocuri-de-cuvinte-toamna.html

Să fiți iubiți, că trebuiți, cumva, cândva, undeva, cuiva!

 

	Constantin NIŢU1) „Amintirile noastre sunt singurul paradis din care nu putem fi izgoniți." Jean Paul Richte;2) „Dacă-ți ștergi amintirile, e lege: praful se alege!...” Ananie Gagniuchttp://webdidacticanova.blogspot.ro/ http://webdidacticanova.blogspot.ro/ https://cronopedia.ning.com/members/NituConstantin nitu.constantin@yahoo.com 

 

 

Citeste mai mult…

Jocuri de cuvinte - ciocănitoare

 

Jocuri de cuvinte - ciocănitoare

Geografie lingvistică

 

 

          Ciocănitoare

 

          Moto: „Cântă, ferecaţi în colivie,/ Soţul - păsărică migratoare,/ Cu nevasta - blândă ciocârlie/ Şi cu soacra -o ciocănitoare!” (Familia tradiţională, de Valentin David)

 

Dacă am scris despre ciocârlie, e musai să scriu și de (la www https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-ciocarlie) ciocănitoare. Ciocănitoarea e un nume dat mai multor specii de păsări agățătoare de pădure cu aripile scurte, cu cioc conic, puternic, care ciocănesc coaja copacilor, distrugând insectele dăunătoare și larvele lor. I se mai zice și ghionoaie, virdare sau scorțar.

12225511281?profile=RESIZE_400x

Ciocănitoarea neagră

 

DEX '09 ne dezvăluie etimologia și are dreptate „ciocăni + suf. -toare”. Adică e derivat de la verbul a ciocăni +‎ sufixul -toare, ciocăni moștenit de la ciocan, înrudit cu multe cuvinte balcanice, precum cuvintele bulgare čuk - чук și čukan - чукан, sârbo-croat čekić, albanez çekan, dar și vecine, polonez czekan, maghiar csákány, toate în final din turcicul otoman çekiç - چكیچ‎, acesta din vechiul turcic anatolian çekük, la rându-i din proto-turcicele *čekük, *čeküč, „ciocan”, posibil prin intermediarul proto-slavic *čekanъ.

12225512264?profile=RESIZE_710x

Locul copilăriei fiului de țăran: comuna Livezeni

 

În câteva limbi îi corespund cuvintele:

 

֎ aaçkakan în găgăuză, ağaçkakan în turcă, ağacdələn în azeră;

֎ algabaran în aragoneză;

֎ ambalatok în bikol central;

֎ apo'qatej anim în mi'kmaq;

֎ attoccadorza în siciliană;

֎ baabaase, baapaase în ojibwe, babasé în potawatomi;

֎ balalatok în maranao;

֎ barhoitüka - বাঢ়ৈটোকা în assameză;

֎ becalen în ladino;

֎ belatuk, burung belatuk în malai, burung pelatuk în indoneziană;

֎ betch-fier în valonă;

֎ biccalinna, biccamurn, biccamuru, biccamatta în sardă;

֎ Boombicker, Boomhacker, Boomlöperîn germană de jos;

֎ byiṉe chyidjw yag în zapotèque de San Bartolomé Zoogocho;

֎ čáihni în sami de nord;

֎ carpinteiro în galiciană, carpinterito în spaniolă, carpintero, pájaro carpintero în spaniolă, karpenteros în tagalogă;

֎ čhaŋkátotola în lakota;

֎ chim gõ kiến în vietnameză;

֎ chuplitari, chuplitarka în țigănească;

֎ ciocănitoare în română;

֎ cnag în sardă, cnagaire în irlandeză;

֎ cnocell, cnocell (y coed) în galeză;

֎ dārkōβ دارکوب în persană farsi, darkutik, darkutok în kurdă;

֎ daşdeşen în turcmenă;

12225513298?profile=RESIZE_400x

Черен детел – čeren detel (ciocănitoare neagră)

 

֎ datel în cehă, ďateľ în slovacă, datel - дaтел în slovio, detao – детао în rbo-croată, detel – детел în bulgară și în macedoneană, detel în slovenă, detlić – детлић în sârbă și în rbo-croată, detlić în croată, detliḱ - детлиќ în macedoneană, djatel – дятел în rusă și în ucraineană, djetao – дјетао în rbo-croată, djetao în croată, djetlić - детлић în rbo-croată și în sârbă, djetlić în bosniacă (din proto-slavicul *dętelъ, după Machek, Trubačev, Derksen, Snoj: din *dьlbti, *dьlbati, „a adânci, a sculpta”, +‎ *-telъ, varianta o-stem a lui a *-teľь, din proto-indo-europeanul * dʰelbʰ-, „a săpa, a excava”);

֎ dârkub - دارکوب‎ în ‎persană;

֎ drúops - δρύοψ în greacă antică;

֎ dryokoláptis – δρυοκολάπτης în greacă;

֎ dypornak, dypak în sorabă de sus;

֎ dzëdzón în cașubă, dzenis în letonă (genul Dendrocopos), dzeņs în latgaliană (genul Dendrocopos), dzięcioł în poloneză, dzilna în letonă (genul Picus sau Dryocopus), dzjacjel – дзяцел în bielorusă, dzylna în latgaliană (genul Picus sau Dryocopus);

֎ ere - ᱮᱨᱮ în santali;

֎ èzorsurhak – эзорсурхак în tadjică;

12225514274?profile=RESIZE_400x

Fakopáncs

 

֎ fakopáncs (fa, „copac”, +‎ kopáncs, „lovitură”), fakopács (popular) în maghiară;

֎ genys în lituaniană (genul Dendrocopos);

֎ gəndä qorqur - ግንደ ቆርቁር în amharică;

֎ ghionoaie, gheonoaie, gheunoaie în română (cuvânt de substrat, înrudit cu albanezul gjon);

֎ gogomole în chichewa;

֎ gogota, kigong'ota în swahili;

֎ hackspett în suedeză;

֎ hak'akllu în quechua;

֎ harkály în maghiară (din proto-ugricul *karɜ, „ciocănitoare”);

֎ hōhra - хо̄хра în mansi;

֎ Holthacker în germană de jos;

֎ houtkapper în albaneză;

֎ hudhud - हुदहुद în hindusă;

֎ kălvač - кълвач în bulgară (din kălva - къ́лва, „a ciuguli, a ciocăni”, +‎ -áč – а́ч);

12225514870?profile=RESIZE_400x

Kălvač - кълвач

 

֎ kasek koos în corni;

֎ katatxori în bască;

֎ Kāṭhaṭhōkarā – কাঠঠোকরা în bengaleză, kaṭhphoṛvā – कठफोड़वा, kaṭhphoṛā - कठफोड़ा în hindusă, kathrüka - কাঠৰোকা în assameză;

֎ kirgil – киргил în iakută;

֎ kitsutsuki - 啄木鳥 (きつつき), kitsutsuki – キツツキ în japoneză;

֎ klukajdrvec - клукајдрвец în macedoneană;

֎ ḳodala - კოდალა în gruzină;

֎ kyr – кыр în udmurtă;

֎ liè - , zhuómùniǎo - 啄木鳥, 啄木鸟 în chineză, liè - 鴷/䴕, zhuómùniǎo - 啄木鳥/啄木鸟 în chineză mandarină;

֎ Marakuṭiga – ಮರಕುಟಿಗ în kannada, maraṅkotti - മരംകൊത്തി în malaialam;

֎ marteniello în napolitano-calabreză;

֎ me'na în chamicuro;

֎ meleta în lituaniană (genul Picus sau Dryocopus);

֎ nakár – נקר în ebraică, naqār al-ḵašab - نَقَار اَلْخَشَب‎ în arabă, naqqar - نقّار în arabă, naquba - ناقوبة în arabă;

֎ ngorkaan li în volof;

֎ nkotemesi în lingala;

֎ nok hua khwan – นกหัวขวาน în thai;

֎ okil în bască;

֎ palát·atà- în sierra în miwok central;

֎ pego în esperanto și în ido;

֎ pelekâs – πελεκᾶς în greacă antică;

֎ peto în galiciană;


12225514500?profile=RESIZE_400xUn pivert


֎ pic în franceză (din vulgarul latin *piccus, din latinescul pīcus, din proto-italicul *pikos, din proto-indo-europeanul *(s)peyk-, „ciocănitoare; coţofană”,de unde și latinescul pīca, „coțofană”), friuliană și occitană, pic-vert, (ciocănitoarea verde) în franceză, picamaderos în spaniolă, picapau în galiciană, picapau, pica-pau în portugheză, picatau în occitană, picatroncos în spaniolă , picatueru în asturiană, picchio în italiană, pico în interlingua și în spaniolă, picot în catalană, occitană și provensală, picus în latină, pikholts -
פּיקהאָלץ‎ în idiș, pikit în volapük, pitgalain în retoromană și în romanșă, pito în spaniolă, pivert în franceză (vezi pic-vert, din pic, „ciocănitoare”, + vert, „verde”);

12225515698?profile=RESIZE_710x

Cuvântul ciocănitoare în diferite limbi

 

֎ pigòzo în venetă;

֎ pilakta – пилакта în nanai;

֎ piquelo în galiciană;

֎ piziformeak în bască;

֎ pʿaytpʿorik - փայտփորիկ în armeană;

֎ qarra' - قرّاع în arabă;

֎ qizilishton în uzbecă;

֎ qukapik, qukapikorët în afrikaans;

֎ quoga - ᏉᎦ în cherokee;

֎ qutğudu - къутгъуду în kumică (dialectal);

֎ rähn în estonă;

֎ sactaukhngak - သစ်တောက်ငှက်, hkaukhrahngak - ခေါက်ရှာငှက် în birmaneză;

֎ šekšata – шекшата în erza, šište - шиште în mari de est, šištÿ - шиштӹ în mari de vest;

֎ sizʹ - сизь în komi și în udmurtă;

֎ snagan-daraich în galică scoțiană;

֎ sonduul - сондуул în mongolă;

֎ spæta în feroeză și în islandeză, spætte în daneză, Specht (din medievalul germanic specht, din vechiul germanic speht, din proto-vest-germanicul *spiht, din proto-germanicul *spihtaz, din proto-indo-europeanul *spiktós, ciocănitoare; coțofană”) în germană și în germană plautdietsch, specht, groene specht în neerlandeză, speged în bretonă, speight, spight în engleză, spett, hakkespett, hakkespette în norvegiană, Spiecht în luxemburgheză, spjocht în frizonă, spwè în valonă;

֎ strakapoud în cehă;

֎ șjakșata – шякшата în moksha;

֎ șontl – шонтл în kalmukă;

֎ t`amaduku – тӀамадуку în lak;

֎ takyldak -такылдак în nogaï;

֎ tariktik în tagalogă;

֎ tavayo – तवयो, koTkoTo - कोट्कोटो în konkani;

֎ tikka în finlandeză, tikku în careliană;

֎ tomurtka – томуртка în altaică de sud;

֎ tonqtonq – тонкътонкъ în kumică;

֎ toñsoğoy – тоҥсоҕой în iakută, tonșuul – тоншуул în buriată și în mongolă, tonșur – тоңшур în kalmukă;

֎ toŋkuldak - тоңкулдак, doŋkuldak – доңкулдак în kârgâză,

֎ toqyldaq - тоқылдақ, toqyldauyq – тоқылдауық în cazahă;

֎ torgalyg – торгалыг în tuvenă;

֎ torhon - ᡨᠣᡵᡥᠣᠨ în manchu;

֎ toŭhorgu – тоъһорғу în tofalară;

֎ trypokárydos – τρυποκάρυδος în greacă;

֎ tsin yiłkaałii în navajo;

֎ ttakttaguri - 딱따구리 în coreană;

֎ tumïrtqa – тумыртҡа în bașchiră;

֎ tuqran în tătară;

֎ ulatakka – улатакка în ciuvașă;

֎ uttyrėvymrėv - уттырэвымрэв în chukchi;

֎ vaḍraṅgipiṭṭa – వడ్రంగిపిట్ట în telugu;

֎ virdare în română (ciocănitoare, cu penele verzi împestrițate cu roșu, galben, negru și alb, Picus viridis);

֎ woodpecker (din wood, „lemn, copac” +‎ pecker, „ciocănitor”,vezi și medievalele engleze wod spek, „ciocănitoare”, wodehake, „ciocănitoare”, wodewale, „ciocănitoare”), pecker în engleză;

֎ xenakʼur - хенакӏур în cecenă;

֎ yaka-yaka în quechua;

֎ źiśelc în sorabă de jos;

֎ žolna în slovenă, žovna – жовна în ucraineană, žuna - жуна în sârbo-croată, žuna în croată;

֎ χenakIur – хенакIур în cecenă;

֎ хŭӕdхоj – хъӕдхой în osetă;

֎ ਕਠਫੋਡ਼ਾ în pandjabi.

 

           Continuare la: 

https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-ciocanitoare-1

 

 

          Articolul în format pdf: Jocuri de cuvinte - ciocănitoare.pdf

Cunoscători sau nu de vreun gen de ciocănitoare, să fiți iubiți, că trebuiți, cumva, cândva, cuiba, undeva!

 

NC

 

 

 

Citeste mai mult…

Jocuri de cuvinte - ciocănitoare (1)

 

Jocuri de cuvinte - ciocănitoare

Geografie lingvistică

 

 

           Prima parte la:

https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-ciocanitoare

 

 

          Ciocănitoarea în viață

 

          Moto: „„Păsărica e pe val,/ Că e mică sau e mare,/ Şi te bagă în spital.../ Dacă este migratoare!” (Ornitologică, de Valentin David )

 

Născut în fosta comună Livezeni, din fostul județ Muscel, acum sat al comunei Stâlpeni, județul Argeș, aveam pădurea de foioase de mii de hectare la 700 de metri de casă. Tata era atunci pădurar, iar unul din bunici dogar (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-butoi). În plimbările prin pădure m-am obișnuit cu vegetația, animalele și păsările habitatului.

Ciocănitoare (Picidae, Piciformes) este numele dat mai multor specii de păsări agățătoare de pădure cu aripile scurte, cu cioc conic, puternic, care ciocănesc coaja copacilor, distrugând insectele dăunătoare și larvele lor.

12225515882?profile=RESIZE_710x

Casa părintească era la doar 700 m de marea pădure de foioase

 

Aceste păsări se găsesc în întreaga lume, cu excepția Australiei, Noii Guinee, Noii Zeelande, Madagascarului și a regiunilor polare extreme. Cele mai multe specii trăiesc în păduri sau habitate împădurite, deși sunt cunoscute câteva specii care trăiesc în zone fără copaci, cum ar fi dealurile stâncoase și deșerturile, iar ciocănitoarea Gila este specializată în exploatarea cactusilor.

În cea mai mare parte, ciocănitoarea caută prada între insectele de pe trunchiurile și ramurile copacilor și adesea le auzi bătând cu ciocul, producând un sunet reverberator specific. Unele specii își completează dieta cu fructe, ouă de păsări, animale mici, sevă de copaci, chiar și cu resturi de animale. De obicei, cuibăresc și se adăpostesc în găurile pe care le excavează în trunchiurile copacilor, iar găurile lor abandonate sunt importante pentru alte păsări care ocupă cavitatea.

Picidae reprezintă una dintre cele nouă familii vii din ordinul Piciformes. Familia Picidae include aproximativ 240 de specii aranjate în 35 de genuri. Aproape 20 de specii sunt amenințate cu dispariția din cauza pierderii habitatului sau a fragmentării habitatului.

Ciocănitoarea își folosește coada pentru sprijin. Detalii despre mai multe tipuri de ciocănitoare găsiți prin clic pe expresiile: ciocănitoare cu spatele alb; ciocănitoare cu trei degete,  ciocănitoare-de-munte; ciocănitoare-de-grădinăciocănitoare pestriță de grădină; ciocănitoare neagră; ciocănitoare pestriță mare; ciocănitoare pestriță micăciocănitoare mică; ciocănitoare verde; ciocănitoare verzuie; ciocănitoare pestriță mijlocie; ciocănitoare-de-stejar și ce mai știți.

 

 

 

          Ciocănitoarea în (c)arte

 

          Moto: „Pe la şaisprezece ani,/ Inocentă, măricică,/ A-ntrebat nişte ciobani:/ - Cât rezistă-o... păsărică? (Feciorelnică, de George Filip din Cuget, deci exist, dar nu mai rezist, 2005)

 

Scriitorii români au amintit de ciocănitoare, Sadoveanu de două ori („Pe ici, pe colo, ciocănitorile colorate băteau toaca de sară.” sau „Ciocănitori tocau în scoarța arborilor, strigăte melancolice veneau de departe și se stingeau între frunzișurile neclintite.”), iar Emil Gîrleanu o singură dată („Ciocănitoarea se cațără cu ghiarele. de trunchiul unui mesteacăn și-l ciocănește de jos pînă sus.”).

Englezii numesc ciocănitoarea woodpecker (din wood, „lemn, copac” +‎ pecker, „ciocănitor”,vezi și medievalele engleze wod spek, wodehake, „ciocănitoare”, wodewale, „ciocănitoare”).

 

12225516287?profile=RESIZE_584x

Mitraliera grea japoneză de tip 92

 

În al doilea război mondial, soldații americani care au luptat contra japonezilor în Asia au creat argoul militar woodpecker, „ciocănitoare”, pentru mitraliera grea japoneză de tip 92 (vezi imaginea de mai sus).

În 1886, într-o traducere de H.L. Brækstad a lucrării Povești și basme de Peter Christen Asbjørnsen, scriitor norvegian, se scria: Pe vârful său se înălța bradul despre care se face referire adesea, ca un catarg puternic, plin de găuri de ciocănitoare.” (On its summit towered aloft the fir tree which has often been referred to, like a mighty mast, full of woodpeckers' holes. Peter Christen Asbjørnsen, Folk and Fairy Tales, translated by H.L. Brækstad,  1886, page 89).

Există și un joc cu calculatorul (că „pe calculator” e impropriu), Pokémon Pikipek, care a fost introdus în generația a șaptea de jocuri cu numele Pokémon Sun and Moon (soarele și luna pokemon). Pentru un omagiu vizual adus ciocănitoarei (pileated woodpecker), intrările în enciclopedia jocului Pokédex descriu zborul minunatei păsări.

Toți iubitorii de desene animate știți de Woody woodpecker, ciocănitoarea nostimă, „lemnoasă”! Filmele cu Woody au fost realizate de Walter Lantz și distribuite de Universal Pictures între 1940 și 1972.

12225517063?profile=RESIZE_400xWoody woodpacker (clic AICI)

 

Primul filmuleț cu Woody woodpacker a fost creat în 1940 de Lantz și de Ben "Bugs" Hardaway, creatorul altor două personaje, Bugs Bunny și Daffy Duck, în anii 1930 la Warner Bros. cartoon studio. Fiindcă vorba lungă e sărăcia omului, puteți viziona destule filme dacă introduceți la un metacăutător precum Google sau Bing expresia „Woody woodpecker youtube”. Succes!

12225517084?profile=RESIZE_400x

A black woodpecker (ciocănitoarea neagră)

 

Sinonime în engleză pentru woodpecker sunt speight și spight (ambele din medievalul ernglez nordic specht, „ciocănitoare”, din vechile engleze *spiht, *speoht, din proto-vest-germanicele *spiht, *speht, din proto-germanicele *spihtaz, *spehtaz, din proto-indo-europeanul *(s)peyk-, „un tip de pasăre, ciocănitoare, coţofană”).

Francezii au pentru ciocănitoare pic, moștenit în secolul al XIV-lea din vulgarul latin *piccus, acesta din latinescul pīcus, „ciocănotoare”, din proto-italicul *pikos, din proto-indo-europeanul *(s)peyk-, „ciocănitoare; coțofană”, de unde a derivat și latinecul pīca, „coțofană”.

12225517870?profile=RESIZE_400x

Un pic sur un tronc d'arbre (o ciocănitoare pe un trunchi de copac)

 

Jules Michelet, în Pasărea, scria în 1856: „Arborele ajuns la maturitate, e stăpânit de ciocănitoare, care se stabilește acolo; acolo își va exersa arta. Acest copac este gol, deci stricat, așadar populat; acolo locuiește un trib de insecte.” (L’arbre éprouvé mûrement, le pic se l’adjuge, s’y établit; là il exercera son art. Ce bois est creux, donc gâté, donc peuplé; une tribu d’insectes y habite. [Jules MicheletOiseau, 1856]).

Francezii au și cuvântul pivert, apărut în secolul al XVI-lea, format din pic, „ciocănitoare”, + vert, „verde”. Atenție, că același cuvânt pivert era atribuit de mult timp ursului pescar în anumite regiuni ale Franței (Côte d’Or, Jura, etc.). Se mai folosesc pivert bleu (ciocănitoare bleo) sau pivert d’eau (ciocănitoarea de apă) pentru a le diferenția de pic vert (ciocăniotoarea verde).

Charles Nodier, în Povești, scria în 1961: „Vânătoare fericită, curajosule Bâti! adu-ne niște păsări, o corvidă albastră mare cu mustăți, un graur frumos cu negru și galben sau una dintre acele ciocănitori urâte care ne fac găuri în copaci.” (Bonne chasse, brave Bâti! rapportez-nous quelque oiseau, un gros geai bleu à moustaches, un beau compère-loriot noir et jaune, ou un de ces méchants piverts qui font des trous dans nos arbres. [Charles Nodier, Contes, textes et documents inédits, 1961]).

Nemții numesc ciocănitoarea Specht, cuvânt moștenit din medievalul germanic specht, acesta din vechiul germanic speht, la rându-i din din proto-vest-germanicul *spiht, aista din proto-germanicul *spihtaz, în final din proto-indo-europeanul *spiktós, ciocănitoare; coțofană”.

Cei ce vor o documentare ca lumea, pot afla multe doar cu un clic pe cuvânt: SpechtîDuden online; Spechtîn Digitales Wörterbuch der deutschen Sprache (Dicționar digital al limbii germane); Spechtîn Deutsches Wörterbuch von Jacob und Wilhelm Grimm (Dicționar german de Jacob și Wilhelm Grimm), 16 volume, Leipzig 1854–1961. Succes!

Într-o traducere a romanului Cecile din 1884, de Theodor Fontane, se scria: „Frunzele foșneau, soarele se juca printre ramuri și din pădure se auzea ciocănitoarea și din când în când cucul.” (Das Laub raschelte, die Sonne spielte durch das Gezweig, und aus dem Walde her vernahm man den Specht und dann und wann auch den Kuckuck. [Theodor Fontane: Cécile. Roman. Nymphenburger, München 1969, Seite 74. Entstanden 1884/5]).

12225518080?profile=RESIZE_400x

Ein Buntspecht (o ciocănitoare mare pătată)

 

Folclorul german are multe referiri la ciocănitoare. Se spunea că ciocănitoarea apărea diferit la nivel regional pe 23, 24 sau 31 decembrie. Trebuia să aduci resturile în grădină, la o răscruce de drumuri, pe un câmp sau la marginea pădurii sau chiar să scuturi pomi fructiferi pentru ca ea să se liniștească (hrănește ciocănitoarea").

Așa se credea că obiceiul va asigura o recoltă bogată de fructe în viitorul an. În altă parte, ciocănitoarea a fost și este reprezentată de săteni deghizați, penele și ciocul fiind cele mai comune elemente. Alte elemente ale deghizării pot fi haine vechi, cârpe cu fante pentru ochi (uneori cu stropi de sânge) și lanțuri de fier.

Ciocănitoarea poartă o pereche mare de foarfece sau o seceră, precum și o piatră de moară, cu care taie simbolic, na, drace, burta copiilor obraznici și o umple cu paie. În vremurile de demult, ea apărea brusc și alerga prin sat. Se striga mai demult wetz de, wetz de - Baach aafschnei'n (macină-te, macină-te, taie-ți burta)". Copiii și adolescenții care așteptau ciocănitoarea fugeau țipând și dispăreau în case. Ciudat nobicei! Acum în UE și comandată de OMS, educația sexuală e necersară! Iar: ptiu, drace!

După istoricul Harald Fähnrich [Harald Fähnrich pe ciocănitoarea de pe onetz.de], obiceiul a fost practicat în acest fel cel puțin până în 1979 în rândul a 25 de familii din districtul Tirschenreuth. Variantele mai moderne ale ciocănitoarei sunt mai puțin înfricoșătoare și arată mult mai uman. Fie la ei!

Uităm obiceiul nemțesc și trecem la ruși, care folosesc cuvântul djatel - дятел pentru ciocănitoare, ca și ucrainenii, moștenit din proto-slavicul *dętelъ și fiind rudă „bună” cu detel - детел în bulgară, detao – дѐтао în sârbo-croată, detel în slovenă, ďateľ în slovacă, dětel în cehă, dzięcioł în poloneză, dźećelc în sorabă de sus, źeśelc în sorabă de jos.

12225518293?profile=RESIZE_400x

djatel - дятел

 

A. K. Tolstoi, rudă cu Lev Tolstoi, în Prințul (de) Argint, scria: Ciocănitoarele care continuau ciocăne, agațându-se de scoarța cu mușchi a trunchiurilor copacilor, și-au întors o clipă capetele roșii spre noii veniți și au reînceput ciocănitul bătând în copacul uscat. (Пёстрые дятлы продолжали цепляться за мшистую кору древесных стволов, повёртывали свои красные головы на пришельцев и опять принимались стучать в сухое дерево. [А. К. Толстой, «Князь Серебряный»,  1842–1862 гг., НКРЯ]).

Andreev, în Guvernatorul, scria în 1905: „S-a oprit câteva minute, apoi, undeva deasupra capului, în încrengătura de ramuri luminate de soare, se auzea ciocănitul distinct al unei ciocănitoare.” (Минутами он останавливался, и тогда где-то над головой в путанице освещённых солнцем ветвей слышался отчётливый рабочий стук дятла. [Л. Н. Андреев, «Губернатор»,  1905 г.,  НКРЯ]).

Rușii au expresiile: a trecut nebunul (достучался дятел); ciocănitoare de anul nou (дятел новогодний); ciocănitoare de rumeguș (опилочный дятел); ciocănitoare cenușie (седой дятел); ciocănitoarea pătată comună (средний пёстрый дятел); ciocănitoare cu trei degete (трёхпалый дятел) și câte-or mai avea...

 

 

          Ciocănitorea în onomastică

 

      Moto: „Când mi te văzui mireasă/ Păreai pasăre măiastră,/ Dar, după însurătoare,/ Devenişi ciocănitoare!” (Evoluţie matrimonială, de Loghin Alexeev-Martin, din Epigrame cu şi despre femei, 2010)

 

No, păsărica asta mică, ciocănitoarea, zisă și ghionoaie, regional și bocănitoare, scobitoare, tocănitoare, verdaică, verdoaică, virdare sau ce mai știți, este numele dat la circa 200 de specii de păsări specializate în locomoția prin cățărare, de talie mijlocie.

Pe la noi, cu vreo 10 specii din cele 200, ciocănitoare e doar argou pentru oameni, pe de o parte atribuit unei femei de moravuri ușoare, nimfomană, iar pe de altă parte unei persoane care vorbește mult, care te bate la cap, care-ți face capul calendar.

La alte etnii e nume de familie sau prenume. Și rușii au argouri, numind, na, drăcie, djátel – дя́тел, ciocănitoare un informator sau un turnător enkavedist sau caghebist, dar și pólnyj djátel - по́лный дя́тел (complet idiot) unuia dus cu capul.

Nemții certifică faptul că au Specht nume de familie și prenume. Cu o căutare în rețeaua facebook, puteți găsi ușor persoane cu acest nume sau prenume. Nu faceți nicio legătură cu argoul românesc.

La englezi, dar mai ales la americani, Woody, numele fermecătoarei păsări din desenele animate despre care am scris mai sus, a devenit prenume pentru mulți oameni. La englezi se atribuie bărbaților, fiind un diminutiv al lui Woodrow, provenit de la un toponim, Woodrow, wood, „arbore” + row, „șir”, nume topografic dat unui șir de copaci în evul mediu, legat de medievalul englez dweller, un șir de case lângă o pădure. În SUA Woodrow, cu diminutivul Woody, este „răspândit” după 1910 în onoarea președintelui Woodrow Wilson.

12225519066?profile=RESIZE_710x

Specht – nume de familie

12225519096?profile=RESIZE_710x

Djatel – Дятел, nume slav de familie

12225519276?profile=RESIZE_710x

Alde Woody își fac cunoscută prezența

 

Articolul în format pdf:  Jocuri de cuvinte - ciocănitoare.pdf

Cunoscători sau nu de vreun gen de ciocănitoare, să fiți iubiți, că trebuiți, cumva, cândva, cuiba, undeva!

 

NC

 

 

 

Citeste mai mult…

Jocuri de cuvinte - burlac

 

 

 

Jocuri de cuvinte - burlac

Geografie lingvistică

 

 

 

          Burlacul

 

          Moto: „Te-am zărit cum, în tramvai,/ Cu privirea o sorbeai;/ Tânăra, ghicindu-ţi focul,/ Îţi cedă îndată... locul (Unui flăcău tomnatic, de Ionel Gologan în Antologia epigramei româneşti, 2007)

 

Cum pe la noi și pe aiurea s-au cam generalizat concubinajele, orice bărbat trece prin faza de burlac, substantiv, dar adesea și adjectiv, adică matur și necăsătorit, numindu-se și celibatar, holtei, flăcău, becher și cum mai știți de prin regiunea unde viețuiți.

Am moștenit cuvântul din rusescul burlák - бурла́к sau ucraineanul burlák – бурла́к. Istoric, în vechea Rusie, era un edecar de pe Volga, cel ce împreună cu alții, trăgea de funii nava pentru a se deplasa spre amonte. A definit apoi o persoană fără un serviciu stabil sau o locuință permanentă, un „om fără casă”.

12224556063?profile=RESIZE_400x

Edecarii de pe Volga (Ilia Repin, ulei pe pânză, 1873)

 

După colegul și prietenul Igor din Irkutsk, interpretarea cuvântului pare dificilă. Ekblom (ZfslPh 10, 14) sugerează o relație cu Buryag și o schimbare a sufixelor la tătari sau lângă Volga, ipotezî care nu poate fi confirmată prin ipoteze paralele.

Starostin sugerează împrumutul din mongolă, din barluɣ, „slujitor, sclav, slugă” (modern barlag în mongolă). Dispute! În evul mediu, în Nijni Novgorod, numele de bûrlach și bûrschap însemnau în dreptul civil apartenența la o „comunitate (țărănească”.

Și, na, drăcie, din burlak au derivat lituanianul burlõkas, letonul burlāks, finlandezele purlakka, purlakko și românescul burlác, toate cu semnificații diferite! Înțelesul cuvântului rusesc burlak, împrumutat și de englezi, a trecut de la edecar la țăran care merge la muncă, băiat mare, burlac, vagabond... Adică „de capul lui”, acum, sanchi, „persoană fizică (ne)autorizată”!

La ruteni, burlak însemna muncitor pe șlep („zilier, persoană fără adăpost, vagabond”). La polonezi există burɫak, moștenit din din ucraineană („bătrân credincios, vagabond, om mare”). Igor a folosit datele din dicționarul lui M. Vasmer (данные словаря М. Фасмера). Mulțumesc, Igor!

 

În diferite limbi cuvântul se traduce prin:

 

֎ aɛezri în chaoui;

֎ ágamos - άγαμος în greacă;

֎ agglegény în maghiară (din agg, „în vârstă”, +‎ legény, „băiat; flăcău”);

֎ Alleinstehender în germană;

֎ amouri - ամուրի în armeană;

֎ anípantros – ανύπαντρος în greacă;

֎ aniybu în tarifit;

֎ baċċellerat în malteză, bachelor în engleză [cu mai multe semnificații, din medievalul englez bacheler, din anglo-normandul și vechiul francez bacheler (în franceză acum bachelier), din medievalele latine baccalārius, baccalāris (vezi toscanul baccalare, „piață”)], bakaluryus – بكالوريوس în arabă, bakalaurs în letonă, bakalauras în lituaniană;

֎ baguntao în tagalogă;

֎ bárdni, bárdnelaš în sami de nord;

֎ bećar - бећар în sârbo-croată, becher în română (popular și familiar), beḱar – беќар în macedoneană, bekar, bekyar în ladino, bekâr, bekâr erkek în turcă, bekiáris – μπεκιάρης în greacă, beqar în albaneză, bokher - בחור‎ în idiș (din turcicul otoman bekâr - بیكار‎, din persanul bi-kâr - بی‌کار‎, „șomer, inactiv, vagabond”);

֎ Betschla în germană plautdietsch;

֎ beʼesdzą́ą́ ádinii în navajo;

֎ boydaq în karakalpak, boydaq – бойдақ în cazahă, boydaq - бойдакъ în kumikă, boydok - бойдок în kârgâză, bo'ydoq în uzbecă, buyðaq – буйҙаҡ în bașchiră;

֎ burlac în română;

֎ caelebs în latină (etimologie necunoscută; sugestiile includ proto-indo-europeanul *kéywelos, „singur”, dar rădăcina e obscură și sufixul sunt neexplicate, vezi și sanscritul kévala - केवल, „singur”; posibil o sufixare a proto-indo-europeanului *koyl- *keh₂i-lo-, „sigur, nevătămat, întreg”, prin neatestatul *cael), celiba, celibulo în ido, célibataire în franceză, celibatar în română (din cuvântul francez célibataire), celibatari în catalană și în occitană, celibe în italiană (din cuvântul latine caelebs, „burlac”), selibat în indoneziană (din franțuzescul célibat, „celibat” etc.);

֎ cavaler în română (din rusescul kavalér - кавале́р, din franțuzescul cavalier, din italianul cavaliere), kawaler în poloneză (din italianul cavaliere, din vechiul occitan cavalier, din neo-latinul caballārius);

֎ dānshēnhàn - 單身漢, 单身汉, dānshēn - 单身 (單身) în chineză, dānshēnhàn – 單身漢/单身汉 chineză mandarină;

֎ dizimez în bretonă;

֎ độc thân în vietnameză;

֎ doksinja - 독신자, chonggak – 총각 în coreană, dokushinsha - 独身者 (どくしんしゃ) în japoneză;

֎ donado în bască;

֎ dyn sengl în galeză;

֎ ēḯtheos - ἠΐθεος în greacă antică;

֎ Ēkaka - একক în bengaleză;

֎ ergen - ерген în bulgară și în macedoneană, ergénis – εργένης în greacă (din turcicul otoman ergen – اركن‎, „burlac”, acesta din karakanidul erŋgen - ارنكان‎, „bărbat necăsătorit”, rudă cu vechiul turcic er- - 𐰼‎, „a fi”);

֎ estèrle în occitană;

֎ etycsávo biromnyáko în țigănească;

֎ fadrí în catalană;

֎ fantinu în corsicană;

֎ flăcău în română (eventual de la făt prin forma *fătlău, sau din vechiul slavonic bisericesc xlakŭ, hlakŭ - хлакъ, „necăsătorit”), frășcău în română (în Transilvania);

֎ fleasgach în galică scoțiană;

֎ fraŭlo în esperanto;

֎ frijfeint în frizonă;

12224544670?profile=RESIZE_710x

Cuvântul burlac în diferite limbi

 

֎ hagosteald în engleză veche;

֎ holostjak – холостяк în rusă (din adjectivul holostój - холосто́й, „singur”, + -ják‎ - -я́к), holtei în română (din rusinul hulʹtjaj – гультяй), xalascják - халасця́к în bielorusă, xolostjak – холостяк în ucraineană;

֎ jonggesel în afrikaans, Jonggesell în luxemburgheză, jongkêrel în afrikaans, jonkman în afrikaans, Junggeselle în germană (din Jung, „tânăr”, + Geselle, „calfă”);

֎ kapera, mseja în swahili;

֎ kom los - កំលោះ în kmeră;

֎ kũvārā - कुँवारा în hindusă;

֎ lesoha în sotho;

֎ lu-pyui – လူပျို în birmaneză;

֎ mansevu în ladino (la mănăstire);

֎ mládenec în cehă, starý mládenec în cehă și în slovacă;

֎ mnamdji în shingazidja;

֎ modjarad - مجرد în persană;

֎ necăsătorit în română;

֎ nežanaty - нежанаты în bielorusă, neženja – нежења în sârbo-croată, neženja în bosniacă în croată, nežonatyj - нежонатий în ucraineană, nježenjenc în sorabă de sus;

֎ nuorimies în finlandeză (din nuori, „tânăr”, +‎ mies, „bărbat”);

֎ oujongkerel în afrikaans;

֎ parubok - парубок în ucraineană (din proto-slavicul *paorbъkъ, echivalent cu pa- - па- +‎ vechiul slavic de est robŭ - робъ, „rob, sclav”, + ‎-ok - -ок; robul cui?);

֎ pho hrang - ཕོ་ཧྲང în tibetană;

֎ piparsveinn, einhleyplingur, ókvæntur maður în islandeză;

֎ poikamies în finlandeză;

֎ qeerroo în oromo;

֎ ravak - רווק în ebraică;

֎ samec în slovenă;

֎ scapolo, scapolone în italiană (de la scapolare, „a evita”, acesta din vulgarul latin *excapulāre, de la ex- +‎ capulus, „mâner, căpăstru”; sugestiv, nu?);

֎ seana-ghille în galică scoțiană;

֎ singil în irlandeză, Single în germană;

֎ solteiro, mozo solteiro în galiciană, solteiro, solteirão în portugheză, solter în catalană, soltero, solterón în spaniolă;

֎ subay în azeră (posibil derivă din mongolă, vezi mongolul suvaj - сувай, „steril”); înrudit cu kârgâzul și iakutul subay - субай, „animal sterp, animale care trebuie sacrificate”, subay în chagatai, „neîncărcat; singur; cavalerie ușoară”; sensul „burlac; „fără copii” apare și în dialectele turcești, posibil ca o împrumut din azeră);

֎ svobodný în cehă;

֎ takakau, tāne takakau în maori;

֎ ungersven în suedeză, ungkar în norvegiană, ungkarl în daneză și în suedeză, ungmö în suedeză;

֎ vanhapoika în finlandeză și în ingriană;

֎ vrijgezel în neerlandeză, vrygesel în afrikaans;

֎ zito, zitello în italiană (din forma zitu în napolitană sau siciliană, probabil din vulgarul latin pittitus, „mic, fără valoare”);

֎ ʔaʕzab – أعزب, ʕāzib - عَازِب‎ în arabă.

 

Continuare: https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-burlac-1

 

Burlaci sau căsătoriți, să fiți iubiți, că trebuiți, cumva, cuiva, cândva, undeva!

Fișierul în format pdf:  Jocuri de cuvinte - burlac.pdf

NC

 

 

Citeste mai mult…

Jocuri de cuvinte - burlac (2)

 

 

 

 

Jocuri de cuvinte - burlac

Geografie lingvistică

 

 

 

          Burlaci celebri

 

          Moto: „Am înţeles târziu ideea,/ şi astăzi sunt perfect convins:/ De când mi-am cucerit femeia,/ eu m-am simţit mereu... învins!” (Pocinog, de Janet Nică)

 

Știți de burlacii din jurul dumneavoastră, dar e ușor să aflați despre burlaci celebri, căutând în engleză famous bachelors, „becheri faimoși”, pentru care există un link în instagram https://www.instagram.com/famousbachelors. Puteți vedea și 28 din burlacii faimoși (https://www.ranker.com/list/single-male-celebrities-2023/) ai anului 2023 (the 28 most eligible bachelors of 2023).

Puteți folosi expresiile de căutare: „célibataires célèbres” în franceză (veți găsi și https://www.parismatch.com/People/Ces-stars-celibataires-et-fieres-de-l-etre-1094458, ces stars célibataires et fières de l'être); „berühmte Junggesellen” în germană; znamenityye kholostyaki - знаменитые холостяки (găsiți traducerea în rusă a unui articol din revista ELLE cu 10 burlaci „veșnici” din lume care se cam tem de însurătoare sau de „prizonierat” (https://elle.ua/ludi/blog_o_zvezdah/vechnyie-holostyaki-10-znamenitostey-kotoryie-begut-ot-braka/). Primul e Enrique Iglesias!

Noi ne oprim acum la un veșnic burlac celegru francez, Gustave Flaubert, un mare senzual și amator de vulve, cu începuturi stranii. Frecventa cu asiduitate bordelurile, a încercat sexul cu bărbați și a avut relații amoroase cu destule dame. Chipeș, dar nu tocmai partenerul ideal, inveteratul burlac Gustave Flaubert a avut totuși succes la doamne – chiar la acelea pentru a căror companie nu plătea.

Cea mai îndelungată relație a lui a fost o idilă de opt ani cu o poetă care, fără să știe, l-a ajutat inspirându-i personajul principal din controversatul său roman Doamna Bovary.

Vreți ceva din roman? «O birjă cu storurile trase, „bălăbănindu-se ca o corabie”, se târa de-a lungul străzilor din Rouen (Franța, pe ude am predat și eu în 1996), ieșind apoi pe drumurile de țară din împrejurimi.»

În birjă, Emma Bovary avea o întâlnire pasională cu un iubit din trecutul ei. Faimoasa scenă erotică din Doamna Bovary, capodopera lui Gustave Flaubert, a fost inspirată de una din întâlnirile lui amoroase din viața reală cu poeta Louise Colet, care avusese loc în trăsura ei, în timp ce se învârteau în jurul unui parc de la marginea Parisului.

 

12224546852?profile=RESIZE_400x

Gustave Flaubert

 

La 12 ore după ce amanții se despărțiseră, Flaubert se afla în casa familiei sale din Croisset, un sat din Normandia, scriindu-i epistole pătimașe lui Louise. Îi întreținerea ardoarea o colecție de mici suveniruri pe care i le dăruise poeta, inclusiv o pereche de papuci, o șuviță de păr bond și o batistă pătată de sânge, pe care el ar fi dorit-o „înroșită complet”. Într-o misivă, Flaubert își informa iubita că ar fi vrut să o muște, în timp ce în alta a pus un trandafir din grădina mamei lui, instruind-o „Du-l repede la gura ta și apoi – știi tu unde”. Ghicitorului recompensa de la urmă, o pictură...

Când scriitorul, în vârstă de 24 de ani, a cunoscut-o pe Louise în iulie 1846, în atelierul unui sculptor unde ea era model, încă nu publicase nimic. Cu 11 ani mai în vârstă, Louise era deja bine-cunoscută în cercurile literare pariziene și avea un salon frecventat.

Ca și Emma Bovary, se căsătorise, în parte, ca să scape de plictiseala vieții provinciale, dar se simțea neîmplinită în căsnicie. După nuntă, împreună cu soțul ei, profesor de muzică, venise la Paris, unde nimfomana căuta să-și facă o carieră de jurnalistă și poetă.

În timp ce cariera soțului ei stagna, Louise începuse să obțină un oarecare succes, ceea ce nu era puțin lucru pentru o scriitoare la vremea aceea, ba chiar câștigase un premiu de poezie acordat de prestigioasa Academie Franceză.

 

12224546682?profile=RESIZE_400x

Louise Colet

 

Căsnicia celor doi Colet a început curând să sufere de necazuri bănești și gelozie, cu soțul dominator dictându-i lui Louise cum să se îmbrace și cu cine să aibă de-a face. În cele din urmă, nefericitul cuplu s-a  destrămat.

Flaubert a crezut că el și impetuoasa Louise fuseseră predestinați să-și încrucișeze drumurile și, la câteva zile după ce se cunoscuseră, se întâlneau în trăsura ei care începea să se hâțâne sau să se balanseze. Nu era nici singurul amant al lui Louise, nu era nici descumpănit de trecutul ei ușuratic. O legătură de durată cu filozoful  și istoricul  Victor Cousin, proeminentă personalitate din guvern, îi deschisese „gagicei” Louise o ușă pentru scrierile ei și-i adusese o oarecare notorietate nedorită.

Când a rămas însărcinată, după cinci ani de căsnicie lipsită de puradei, un ziarist de scandal  a publicat un articol în care sugera că tatăl ar fi Cousin. Furioasă la culme, Louise i-a făcut o vizită acasă reporterului și a încercat, fără succes, să-l înjunghie cu un cuțit de bucătărie.

Știut fiind caracterul lui retras, Flaubert s-a ținut la distanță de gagica sa și de scenele ei de teatru. La insistențele lui, idila lor s-a desfășurat în principal prin corespondență, cu rendez-vous-uri doar ocazionalele. Își răscumpărau lipsa de apropiere fizică prin promisiuni expansive de atenții viitoare „Vreau să te acopăr cu dragoste data viitoare când te voi vedea… Vreau să te ghiftuiesc cu toate bucățile cărnii, până când ai să-ți pierzi cunoștința și ai să mori!”

În pofida aparentului său entuziasm pentru relația lor, chiar și în primele lui scrisori către Louise trimitea semnale cu dublu sens. Declara că-i lipsește nespus și o asigura că există un gol în inima lui când nu erau împreună, făcând în același timp aluzie, cu cruzime, la sfârșitul relației lor. „Să nu mă blestemi niciodată! Ah, o să te iubesc mult înainte de a nu te mai iubi!”, îi făgăduia.

În vreme ce Flaubert era mulțumit să-și permită întâlniri pasionale și apoi să se retragă ca un călugăr pe domeniul său de pe malul Senei, unde locuia cu mama și cu nepoata lui, Louise îl implora să se vadă mai des și să se mute la Paris. Rezistând rugăminților ei, Flaubert i-a interzis să vină să-l viziteze la Croisset și a ținut legătura secretă față de mama sa zgripțuroaică autoritară.

Ca și Charles Bovary, devotatul, dar mărginitul soț al Emmei, și el se simțea prins la mijloc între cele două femei. În prima scrisoare către Louise, după ce abia se despărțiseră la Paris, i-a descris situația de acasă: „Mama m-a așteptat la stația de diligențe. A plâns când m-a văzut întorcându-mă. Tu ai plâns când m-ai văzut plecând”, scria el. „Cu alte cuvinte, astfel e soarta noastră tristă, încât nu ne putem mișca nici o leghe fără să provocăm lacrimi și de o parte, și de cealaltă, în același timp!

Cu toate că era mămos, cu adevărat apropiat de mama sa, Flaubert o folosea ca pretext ca s-o țină pe Louise la distanță. „Viața mea e încătușată de voința altcuiva și așa va rămâne cât timp va trăi ea, își informa el amanta. Într-un limbaj încă mai lipsit de echivoc, o avertiza: „Nu trebuie să vii niciodată aici”. Flaubert și-a păstrat mare parte din pasiune pentru scrierile sale și, în timp ce coresponda cu Louise, trudea cu stăruință obsesivă la opera lui.

Scriitorul n-a făcut niciun secret din aversiunea sa față de căsătorie (prizonierat) sau față de paternitate, spunându-i odată lui Louise, când ea își exprimase dorința de a avea cu el un copil, că doar la gândul acesta se simțea îngrozit. Ca să întărească ideea, a declarat că mai degrabă s-ar arunca în fluviu cu o ghiulea legată de picioare. Când amanta sa l-a anunțat mai târziu că e însărcinată, a fost consternat și imediat i-a spulberat bucuria, încurajând-o să facă un avort. Spre ușurarea lui, ea l-a ascultat și, odată criza înlăturată, i-a spus: „Cu atât mai bine că n-o să am urmaș. Numele meu umil va pieri odată cu mine.”

Stăruința nemiloasă a lui Flaubert nu i-a știrbit lui Louise dragostea pentru el; ea chiar i-a propus să fugă împreună în lume așa cum și Emma Bovary îi sugerează amantului ei. În loc de asta cuplul s-a despărțit curând și Flaubert a plecat singur într-o călătorie de 18 luni în Orientul Mijlociu. Louise a continuat să fie îndrăgostită de scriitorul care nici măcar nu-și luase rămas-bun înainte de plecare.

În vreme ce Louise Colet rămăsese departe și se afla la un pas de sinucidere de dorul lui, Flaubert se zgâia la piramide, străbătea cursul Nilului cu barca și frecventa prostituate. Vizitarea bordelurilor nu era o distracție nouă pentru scriitor, care a adus acasă un nedorit, dar binemeritat suvenir din sejurul lui în Orientul Mijlociu, sifilisul.

În călătoriile lui, niciun bordel nu i se păruse într-atât de mizer, încât el să nu se plece să-și satisfacă poftele. Nici sifilisul nu l-a oprit (cu toate că o prostituată l-a alungat din pricina unei răni deschise) și, la un moment dat, a susținut că s-a folosit de trei femei înainte de prânz și de încă una după desert.

În călătoria lui, scriitorul s-a delectat și cu prostituate bărbați, într-una din scrisorile lui notând că în sfârșit „o făcuse și pe-asta, la băi”, într-un interludiu sexual cu „un tânăr pungaș, cu fața ciupită de vărsat și cu turban alb.” Mai nota și că fusese o experiență ce merita repetată. Ca în UE, la neomarcsiști!

Ultima porțiune a voiajului l-a purtat pe Flaubert, împreună cu un tovarăș de călătorie, prin Grecia și Italia, unde li s-a alăturat și mama scriitorului. Un zvon din Franța pe care aceasta i l-a împărtășit, despre nefericirile și ghinionul unui tânăr doctor de țară, a cărui soție adulteră își luase viața, avea să fie sămânța din care va crește Doamna Bovary.

După ce Flaubert s-a întors în Franța, Louise Colet, încă suferind din dragoste pentru el (și acum văduvă), a încălcat regula lui de căpătâi. Cum Flaubert nu-i răspunsese la scrisoarea pe care i-o trimisese, s-a dus la el acasă, la Croisset, unde, el fiind la o masă cu musafiri, a refuzat s-o primească.

Nedescurajată, Louise a continuat să se plimbe prin fața casei până când Flaubert a apărut și i-a făgăduit că va veni s-o vadă mai târziu, în seara aceea. În pofida refuzului său aparent ferm de a reînnoda idila cu ea, Flaubert se va lăsa înduplecat o lună mai târziu, când cei doi și-au reluat obiceiurile. Au reînceput să schimbe scrisori, adesea conflictuale, și să se întâlnească la răstimpuri.

Scriitorului perfecționist, care lucra adesea și 12 ore pe zi, uneori reușind să producă o singură pagină de text toată ziua, i-au trebuit 5 ani ca să termine Doamna Bovary. Se crede că reînnodarea relației cu Louise la scurt timp după ce a început să scrie romanul nu a fost o simplă coincidență. Nu numai că a extras pe ascuns detalii din viața ei, dar a și folosit-o ca eșantion de public, cerându-i părerea despre roman în timp ce îl scria. Potrivit mărturiilor lui Louise, Flaubert o iubea „într-un mod profund egoist, pentru a-și satisface simțurile și pentru a-mi citi din lucrările lui.

La un an după reluarea legăturii, Flaubert a aflat că avea un competitor la dragostea lui Louise în persoana poetului și dramaturgului Alfred de Musset. Gelos, deși nu-i stătea în fire, i-a sugerat amantei câteva replici tăioase pe care le putea folosi ca să se descotorosească de celălalt gagiu după ce își atinsese scopul, și anume de a-l face pe Musset să citească una dintre poeziile lui la Academia Franceză.

La fel de necaracteristic, Flaubert i-a făgăduit, neglijent, lui Louise, care suferise atât, ca în curând aveau să fie permanent împreună. Schimbarea lui de atitudine a fost de scurtă durată și, după câteva săptămâni fericite, petrecute împreună la Paris, el a revenit la Croisset, unde, inexplicabil, s-a întors împotriva ei, susținând că avea nevoie să se dedice romanului său.

Relația înfocata de 8 ani a celor doi s-a terminat brusc. Ultima oară când s-au văzut față în față a fost în apartamentul lui Louise de la Paris, unde ea a plâns și a dat glas tuturor frustrărilor, l-a „caftit” lovindu-l de mai multe ori pe Flaubert în picior, pentru a marca accentele. În loc să-și pocnească amanta enervantă cu un lemn aprins, așa cum îi trecea prin minte, el pur și simplu s-a ridicat și a ieșit. Flaubert și-a pierdut definitiv interesul pentru Louise după această scenă, cu toate că diva a mai tânjit după el și a încercat, fără succes, să-l vadă măcar o dată când se afla la Paris.

Doi ani mai târziu, în 1856, scriitorul de 34 de ani își făcea triumfal debutul literar cu Doamna Bovary, roman publicat în foileton în Revue de Paris. Chiar fără faimoasa scenă a trăsurii, scrisă mai sus, care a fost tăiată, fiind socotită prea licențioasă, povestea tot a atras atenția cenzorilor publici ai lui Napoleon al III-lea. Flaubert a fost dat în judecată pentru ofense aduse moralei publice, religiei și decenței în acea perioadă profund conservatoare. În cele din urmă, scriitorul a câștigat procesul. Vânzările romanului (https://ro.wikipedia.org/wiki/Doamna_Bovary) Doamna Bovary au crescut vertiginos în urma scandalului public, cimentându-i autorului reputația mai bine decât ar fi făcut-o orice campanie publicitară sau un critic literar. „Toată lumea l-a citit, îl citește sau vrea să îl citească”, se fălea Flaubert.

O altă furtună, mai personală, s-a stârnit atunci când Louise a citit romanul și a recunoscut detalii din viața ei oglindite în narațiune. Nu numai că ea și Emma Bovary semănau ca înfățișare și ca stil de a se îmbrăca, inclusiv în privința rochiei albastre pe care o purtase ea la prima întâlnire cu Flaubert, dar semănau și în privința deciziilor de viață și a trăsăturilor de personalitate. La fel ca Louise, Emma, spirit independent, devenind rapid dezamăgită de bărbați, își folosise soțul și amanții ca să-și îmbunătățească statutul social și să-și îndeplinească visurile. Ce, fu prima?

Louise a fost mai cu seamă înfuriată de aluzia lui Flaubert la un dar pe care i-l făcuse ea într-o vreme când nu-și putea permite să fie așa de generoasă, un portțigaret gravat cu cuvintele „Amor nel cor” (Cu iubire în inimă). Emma Bovary îi oferă un sigiliu cu același motto libertinului ei amant Rodolphe Boulanger, care mai târziu pune capăt relației lor printr-o scrisoare pe care aplică tocmai romanticul sigiliu. Pe bună dreptate, unul dintre gesturile de răzbunare literară ale lui Louise a fost publicarea unei poezii într-un periodic popular, intitulată Amor nel cor. A scris și un roman semiautobiografic, Lui, bazat pe triunghiul amoros dintre ea, de Musset și Flaubert, în care acesta din urmă e înfățișat ca un bufon și bădăran.

În pofida faptului că, în timp, și-a pierdut înfățișarea atrăgătoare din tinerețe, care o fermecase pe Louise Colet, nici la jumătatea vieții Flaubert n-a dus lipsă de atenție feminină. I-a făcut curte unei actrițe și a întreținut o lungă relație cu guvernanta englezoaică a nepoatei sale. Dar, consecvent în privința abținerii de la căsătorie, Flaubert a rămas un burlac a cărui moștenire de frunte este Doamna Bovary, romanul îndrăzneț ce a făcut furori și i-a asigurat locul în istoria literară.

Dar cel mai bine avea să ne demonstreze visul unui burlac normal, cadoul promis, cum arată împricinata vulvă, o femeie pictoriță, Dorrie Lasne, care expune tabloul Wondrous Vulva Puppet (Minunata Păpușă Vulva, vizitați Wondrous Vulva Puppet Home).

12224547652?profile=RESIZE_400x

Minunata păpușă Vulva (în culorile toamnei; ptiu, drace, se va preda în grădinițe la educație sexuală?)

 

 

          Burlacul în onomastică

 

 

Având conturi în facebook, acum demostrez prezența numelui de familie doar cu câțiva prieteni.

12224547683?profile=RESIZE_710x

Colegul Ghiorghi Burlacu a predat în facultatea unde am fost decan, Cristinei i-am predat câteva discipline la Universitatea din București

 

Puteți căuta nume și pentru sdinonimele cuvântului burlac sau pentru traducerile lor în alte limbi. Eu i-am combinat pe slavi cu englezii și americani și am găsit câțiva cu numele Burlacu.

12224548061?profile=RESIZE_710x

Combinație slavo-engleză cu alde Burlacu

 

Burlaci sau căsătoriți, să fiți iubiți, că trebuiți, cumva, cuiva, cândva, undeva!

Fișierul în format pdf: Jocuri de cuvinte - burlac.pdf

NC

 

 

Citeste mai mult…

Jocuri de cuvinte - burlac (1)

 

 

 

Jocuri de cuvinte - burlac

Geografie lingvistică

 

 

 

          Burlacul în expresii

 

        Moto: „Cum a pescuit în radă/ O sirenă, pe-nserate,/ I-a scurtat doi coţi din coadă…/ Şi-a făcut-o... «jumătate»!” (Unui pescar burlac ,de George Zarafu, din Pledoarie pentru epigramă, 2007)

 

Puteți căuta multe cuvinte compuse sau expresii cu cuvintele burlac, becher, celibatar, flăcău, fecior, holtei etc. Atenție, că bachelor în engleză, cu sinonimele bachelour (arhaic), batcheler și batchelor, pe lângă semnificația de bărbat bun de însurătoare, încă nu prizonier, nepredat dușmanului, are și sensul de bacaolaureat, absolvent cu diploma luată!

Cuvântul francez célibataire, derivat din célibat, „celibat”, +‎ -aire, „-ar”, poate fi documentat doar cu un clic pe „célibataire”, în Trésor de la langue française informatisé [Tezaurul digitalizat al limbii franceze], 2012.

12224544873?profile=RESIZE_400x

Un probable célibataire mangeant seul (un probabil burlac mâncând singur)

 

Nemții au pentru burlac mai multe cuvinte, ca adjectiv ledig („burlac”, din medievalele germanice ledec, ledic, acestea din germanicele de jos lēdich, leddich), alleinstehend (vezi „alleinstehend” în Duden online), unverheiratet („burlac”, vezi „unverheiratet” in Duden online), ehelos, ca substantiv Junggeselle, Alleinstehender, Single.

Cunoscătorii de germană le pot găsi în multe cuvinte compuse și expresii (etwas los und ledig sein, se întâmplă ceva și ești singur, cuvinte compuse din Junggeselle: Junggesellenabschied, „petrecere de burlaci”, Junggesellenbude, burlac, Junggesellendasein, burlac, Junggesellenwohnung, apartament de burlac, Junggesellenzeit, timp de burlac” etc.).

12224545681?profile=RESIZE_710x

Ein unvergesslicher Abschied von der Junggesellenzeit (un rămas bun de neuitat de la un burlac)

 

Rușii au pentru burlac cuvântul holostjak - холостяк (неженатый мужчина, „bărbat necăsătorit), derivat din adjectivul holostój - холосто́й, „inactiv; singur” +‎ -ják - -я́к. Celui care tot așteaptă și nu se însoară i se zice staryj holostjak - старый холостяк, burlac bătrân”.

Se folosesc și cuvintele holostoj - холостой (adjectiv), care stă la baza substantivului holostjak – холостяк, dar și bobyl` - бобыль.

 

 

 

 

          Becherul în (c)arte

 

          Moto: „E un holtei, e singur cuc,/ Ce declanşează gelozie,/ Nu are soacră, nici soţie,/ Şi nu trăieşte sub papuc.” (Burlacul, definiţie epigramatică de Nicuşor Constantinescu, din Epigrame cu şi despre femei, 2010)

 

Despre acest bărbat necăsătorit; celibatar, holtei, becher și cum mai vreți să-l denumiți au scris mulți. Camil Petrescu amintea de un flăcău tomnatic („O grădină de flori cultivată de medicul-șef, un burlac filozof în felul lui...”).

Ce este nașpa e că proletcultistul Pas deplângea burlacii („Dumneata ai băgat de seamă că burlacii se trec mai repede decât cei însurați?”). Culmea e că nici nu are cine să le facă pomenile și coliva. Dar colacii îi primesc în viață, după cum îndemna Alecsandri cu forma adjectivală („Fă colaci mari de doi saci,/ Pentru cumnăței burlaci.”).

Burlacii își cam fac de cap, că nu au cui da socoteală, cum declara martorul Teodorescu („Las’să beau, că n-am muiere.../ Lasă-mă să beau revac,/ Că sunt voinicel burlac.”). Despre becher, moștenit din turcescul becâr, au scris Caragiale („ - Cum becher? - Adică necăsătorit.”) și Odobescu („Câți becheri zgârciți nu vor fi lingușit slugărește pe bătrânul monah.”).

Șăineanu ne lămurea în 1929 că burlak în rusă însemna „muncitor cu ziua” [Șăineanu, Dicționar universal al limbii române, ed. VI, 1929], iar Scriban în 1939 că burlak însemna „lucrător cu ziŭa la corăbiile de pe Volga”, dar și „haimana” [August Scriban, Dicționaru limbiĭ româneștĭ (Etimologii, înțelesuri, exemple, citațiuni, arhaizme, neologizme, provincialisme), Editura "Presa Bună", Iași, 1939].

Profesorul (româno-)american Mihai Vinereanu scria despre burlac: «burlac – bărbat necăsătorit. Rus. burlak (Cihac, II, 35; Berneker, I02; Vasmer, I, 246; Ciorănescu, 1217). Berneker admite că termenul este obscur în rusă. În schimb, Vasmer crede că din rusă a fost împrumutat în mai multe limbi; cf. lituan. burlokas, let. burlakas, fin. purlaka, pulaka. Totuși, lichida r în poziție silabică finală indică un împrumut relativ târziu în limba rusă, fapt ignorat de Vasmer. Provine probabil din latina târzie (cf. eng. Bachelor). Der: burlăcie, burlăcesc, burlăce#te.» [Mihai Vinereanu, Etymological Dictionary of the Romanian Language, Dicționar etimologic al limbii române, Journal of Romanian Linguistics and Culture, nr. 25/2020]. Eu am scris la început despre etimologia rusescului burlac, consultându-mi amicul Igor din Irkutsk (lingvist și academician).

Englezii au bachelor, bărbat bun de însurătoare, dar încă nu s-a păcălit sau nu s-a predat prea-frumoasei. Geoffrey Crayon scria în Scrisorile unui călător: „Un burlac la fel de vesel și blând ca întotdeauna a urmat un câine.” (As merry and mellow an old bachelor as ever followed a hound. [Geoffrey Crayon [pseudonym; Washington Irving], Tales of a Traveller,  (part=1 to 4), Philadelphia, Pa.: H[enry]  C[harles]  Carey & [saac]  Lea, [], OCLC]). Berhman, în Regina Cristina, scria: „Voi muri burlac.” (I shall die a bachelor. [S. N. BehrmanQueen Christina]).

Francezii folosesc célibataire, derivat din célibat, „celibat”, +‎ -aire, „-ar”. Alphonse Allais, în Gânduri (reflecții), scria: „Persoanele căsătorite îmbătrânesc mai repede decât persoanele singure. Este povestea picăturii de apă care, căzând necruțător în același loc, ajunge să găurească granitul.(Les gens mariés vieillissent plus vite que les célibataires. C'est l’histoire de la goutte d’eau qui, tombant sans relâche à la même place, finit par creuser le granit. [Alphonse AllaisLes Pensées]).

Cu 200 de ani înainte de, zice-se, revoluția română, după anul revoluției franceze, 1789, la 13 martie, Contele de Sanois medita asupra unor Întrebări propuse tuturor adunărilor, de un membru al nobilimii celei de Meaux: Nu ar exista modalități de a pune lucrurile în ordine, de a încuraja căsătoriile și de a reduce numărul excesiv al burlacilor din toate clasele de cetățeni? (N’y aurait-il pas de moyens d’y mettre ordre, de faire en sorte d’encourager les mariages, et de diminuer le nombre excessif des célibataires dans toutes les classes de citoyens ? [Comte de SanoisQuestions proposées à toutes les assemblées, par un membre de la noblesse de celle de Meaux, 13 mars 1789]).

În Ziarul celor 20 de minute, se scria în 2022: „Acest portret al unei femei, scris în colaborare cu François Decodts, dă locul de mândrie bărbaților care vizitează viața acestei celibatare care a încercat să îmbine cariera și maternitatea. (Ce portrait de femme, coécrit avec François Decodts, laisse la part belle aux hommes visitant la vie de cette célibataire qui a tenté de mener de front carrière et maternité. [journal 20 minutes, édition Paris-IDF, 14 septembre 2022, page 12]).

Nemții au pentru burlac mai multe cuvinte, ca adjectiv ledig, alleinstehend, unverheiratet, ehelos, ca substantiv Junggeselle, Alleinstehender, Single. Junggeselle, din jung, „tânăr”, + Gesele, „calfă” în secolul al XV-lea, adică tânăr meseriaș calfă (cam ca burlak la ruși) care era în mișcare. Încă din secolul al XVI-lea, cuvântul se referea la tânărul necăsătorit ca fiind deosebit de soț și mai târziu la orice persoană singură.

Alleinstehender este o substantivare a lui alleinstehend, „singur”. Hans Fallada, în romanul Omulețul , publicat prima dată în 1932, scria: „Este burlac, iar preocupările lui în acest domeniu nu au mers niciodată mai departe decât să se asigure că prietena lui are întotdeauna lucrurile în ordine.” (Er ist ja ein Junggeselle, und seine Besorgnisse auf diesem Gebiet sind nie weiter gegangen, als daß die Freundin jedesmal ihre Sache in Ordnung gehabt hat. [Hans Fallada: Kleiner Mann - was nun?. Roman. 4. Auflage. Aufbau Verlag, Berlin 2012, ISBN 978-3-7466-2676-5, Seite 223. Erstveröffentlichung 1932]).

Într-o traducere a cărții Pisica lui Pembrok, de Philip J. Davis, originalul în engleză din 1988, o poveste minunată despre o pisică care filosofează, o veche problemă de matematică și dragoste, se scria: „Lucas Fysst era burlac și locuia la facultate.” (Lucas Fysst war Junggeselle und wohnte im College. [Philip J. Davis: Pembrokes Katze. Die wundersame Geschichte über eine philosophierende Katze, ein altes mathematisches Problem und die Liebe. Fischer Taschenbuch Verlag, Frankfurt/Main 1991, ISBN 3-596-10646-X, Seite 40. Englisches Original 1988]).

Într-o traducere din feroeză a romanului Amintiri de Jóanes Nielsen, dintr-o ediție daneză din 2012, se scria: „Ingvald era burlac când a cunoscut-o pe Kristensa și chiar și după căsătorie și-a păstrat unele obiceiuri ale unui domn singur.” (Ingvald war Junggeselle, als er Kristensa kennenlernte, und auch nach der Heirat behielt er einige Gewohnheiten eines alleinstehenden Herren bei. [Jóanes Nielsen: Die Erinnerungen. Roman. btb Verlag, München 2016, ISBN 978-3-442-75433-5, Seite 297. Original in Färöisch 2011, Übersetzung der dänischen Ausgabe von 2012]).

Jakob Hessing, în Glume în idiș, scria în 2020 (o poveste plăcută): „Dar, mai presus de toate, este un vechi burlac, asta devine rapid clar.” (Vor allem aber ist er ein alter Junggeselle, das wird schnell deutlich. [Jakob Hessing: Der jiddische Witz. Eine vergnügliche Geschichte. Beck, München 2020, ISBN 978-3-406-75473-9, Seite 91]).

Amatorii de lectură în limba germană pot citi destule online despre becherul numit Alleinstehender cu un clic pe: Uni Leipzig: Wortschatz-Portal Alleinstehender“; The Free Dictionary „Alleinstehender“; Duden online „Alleinstehender“. Asta ca să vedeți cum stau alții cu digitalizarea și că unii tot îi dau cu zicerea „cartea nu și-a trăit traiul”. Eu de două deceniio am citit sute de cărți doar online... Cred că mă credeți că citesc în câteva limbi și scriu doar online... Succes!

Rușii au pentru burlac cuvântul holostjak – холостяк (неженатый мужчина, „bărbat necăsătorit), derivat din adjectivul holostój – холосто́й, „inactiv; singur” +‎ -ják - -я́к. Turgheniev scria în anul 1860, în romanul Prima dragoste: Eu, domnilor, mărturisesc, punând problema primei iubiri, am sperat la voi, nu voi spune bătrâni, dar nici tineri burlaci.” (Я, господа, признаюсь, поднимая вопрос о первой любви, надеялся на вас, не скажу старых, но и не молодых холостяков[И. C. Тургенев, «Первая любовь»,  1860 г., НКРЯ]).

Petrov-Vodkin, în romanul Povestea mea (Spațiul lui Euclid), scria în 1932: Fratele, burlac, locuia la parter, iar sora lui, văduvă cu copii, locuia la etaj. (Внизу жил брат, холостяк, а наверху его сестра, вдова с детьми. [К. С. Петров-Водкин, «Моя повесть», Часть 2. «Пространство Эвклида», 1932  г., НКРЯ]).

Iskander, în Un incident în munți, scria: „Este burlac, dar are aceeași amantă de cincisprezece ani.” (Он холостяк, но у него уже пятнадцать лет одна и та же любовница. Ф. А. Искандер, «Случай в горах», 1980–1990 гг. [НКРЯ]). La Temișan a durat 13 ani, la ăla care tot cânta repetat „Ți-am dat un inel” mai mulți și trei copii, dar degeaba, cucoana a renunțat la cântăreț! Papucii!

Era să-l uit Ernest Miller Hemingway (1899-1961), romancier, nuvelist, prozator, reporter de război, laureat al Premiului Pulitzer în 1953, laureat al Premiului Nobel pentru literatură în 1954, unul dintre cei mai cunoscuți scriitori americani din întreaga lume. El a scris în 1927 Men Without Women (Bărbați fără femei, povestiri).

 

Continuare: https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-burlac-2

 

 

 Burlaci sau căsătoriți, să fiți iubiți, că trebuiți, cumva, cuiva, cândva, undeva!

Fișierul în format pdf:  Jocuri de cuvinte - burlac.pdf

NC

 

Citeste mai mult…

MUZICĂ BUNĂ

 

 

 

 

 

          MUZICĂ BUNĂ

 

          (doar cu un click pe nume!)

 

 

           La fiecare solist sunt cca 60 de melodii !     1)  Elvis Presley    2)  Roy Orbison    3)  Beatles    4)  Abba    5)  Bee Gees    6)  Michael Jackson    7)  John Lennon    8)  Celine Dion    9)  Frank Sinatra  10)  Creedence Clearwater Revival  11)  Julio Iglesias  12)  Queen  13)  Neil Diamond  14)  Paul Mccartney  15)  Rolling Stones  16)  Pink Floyd  17)  Bruce Springsteen  18)  Elton John  19)  U2  20)  George Harrison  21)  Cliff Richard  22)  Tina Turner  23)  Bob Marley  24)  Andrea Bocelli  25)  Dire Straits  26)  Barbra Streisand  27)  Eagles  28)  Madonna  29)  Simon & Garfunkel  30)  Ac/Dc  31)  Bob Dylan  32)  Dean Martin  33)  Andr? Hazes  34)  Tom Jones  35)  Eric Clapton  36)  John Denver  37)  Eros Ramazzotti  38)  Deep Purple  39)  Led Zeppelin  40)  Rod Stewart  41)  Status Quo  42)  Louis Armstrong  43)  Fleetwood Mac  44)  Bryan Adams  45)  Jimi Hendrix  46)  Barry White  47)  Nat King Cole  48)  Santana  49)  Michael Buble  50)  Gipsy Kings  51)  David Bowie  52)  Adriano Celentano  53)  Robbie Williams  54)  Charles Aznavour  55)  Metallica  56)  Doors  57)  Shakira  58)  Beach Boys  59)  Cat Stevens  60)  Bon Jovi  61)  Ub40  62)  Joe Cocker  63)  Whitney Houston  64)  Phil Collins  65)  Enrique Iglesias  66)  Ricky Martin  67)  Ray Charles  68)  K3  69)  Zz Top  70)  Van Morrison  71)  Ringo Starr  72)  Stevie Wonder  73)  Gloria Estefan  74)  Supertramp  75)  Jethro Tull  76)  Black Sabbath  77)  Marco Borsato  78)  Guns N? Roses  79)  Neil Young  80)  Chuck Berry  81)  Billy Joel  82)  Sting  83)  Kinks  84)  R.e.m.  85)  Laura Pausini  86)  Genesis  87)  Who  88)  Monkees  89)  Animals  90)  Simple Minds  91)  Prince  92)  Aretha Franklin  93)  B.b. King  94)  Iron Maiden  95)  Pearl Jam  96)  Christina Aguilera  97)  Alice Cooper  98)  Depeche Mode  99)  Nirvana100)  Gary Moore.

AUDIȚIE PLĂCUTĂ!


Mulțumesc! 


Și fără împrumuturi la FMI! Că e dobânda mare!

https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-femeie-1

https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-femeie-2

https://storage.ning.com/topology/rest/1.0/file/get/10540288874?profile=original

 

Constantin NIŢU

1) „Amintirile noastre sunt singurul paradis din care nu putem fi izgoniți." Jean Paul Richte;

2) „Dacă-ți ștergi amintirile, e lege: praful se alege!...” Ananie Gagniuc

https://cronopedia.ning.com/members/NituConstantin

 

 

 

 

 

 


Citeste mai mult…

Jocuri de cuvinte - orez

 

Jocuri de cuvinte - orez

Geografie lingvistică

 

 

 

          Orez

 

       Moto: „Ingredientul «minune», recent descoperit, care se găsește în compoziția cimentului din Marele Zid Chinezesc era făina de orez.”

 

Fiind eu în China, în Beijing, Dalian, Xian, Șanhai și cel mai mult timp la Observatorul Astronomic Militar din Ceng-Chew, pentru măsurarea distanței Pământ – Lună, cu specialiști ruși, americani și chinezi, nu ni s-a dat decât de șapte ori orez la masă. Carnea și legumele au fost baza mâncării.

 

12218376891?profile=RESIZE_400x
Tipuri de orez

 

Orezul este o plantă alimentară din familia gramineelor, cu tulpina dreaptă, cu frunze liniare alungite și cu spice mici, cultivată în terenuri umede pentru fructele ei cu semințe foarte hrănitoare, bogate în amidon (Oryza sativa).

Orez este și numele semințelor acestei plante, dar chiar și mâncarea preparată din ele. DEX '09 (2009) precizează etimologia: „E: bg. oriz - ориз”. De fapt am moștenit cuvântul orez din cuvintele grecești orýzi - ορύζι, rýzi – ρύζι, acestea moștenite din grecescul bizantin orúzion – ὀρύζιον, la rându-i din óruzon - ὄρυζον, „orez”, + -ion -‎ -ιον, sufix diminutival. Probabil l-am moștenit parțial și prin intermediul limbii bulgare.

Mihai Vinereanu, (româno-)american, scrie despre orez: «orez (ar. uriz) – plantă din familia gramineelor cultivată pe terenuri umede (Oryza sativa). Ngr. ορύζι „orez” (Tiktin; Vasmer, Gram., I06; Ciorănescu, 5922); cf. v.sl. orizŭ, alb. oriz, bg., scr. Oriz. Der: orezărie.» [Mihai Vinereanu, Etymological Dictionary of the Romanian Language, Dicționar etimologic al limbii române, Journal of Romanian Linguistics and Culture, nr. 25/2020].

 

 

În diferite limbi orezului i se spune:

 

aleysi în sranan;

aló în palenquero, alóós în navajo;

arici - அரிசி în tamilă;

aros în papiamento, arròs în catalană, arroz (din arabicul andaluz ar-rawz - الرَّوْز‎, din arabicul ʔaruzz - أَرُزّ‎, „orez”) în asturiană, bască, galiciană, ladino, portugheză și spaniolă, ’arz, ’áruzz - أرز,‎ ruzz - رز în arabă‎;

bat - බත් în singaleză;

beras în indoneziană și în malai;

berenj - برنج în persană;

bhāt - भात în marathi, bhat - ভাত în bengaleză;

bigás în tagalogă;

birinc în kurdă, birinj - биринҷ în tadjică, brinj - բրինձ în armeană, brinji - ბრინჯი în gruzină, bürünç în turcmenă;

'bras - འབྲས་ în tibetană;

bu în acehi;

byeo - (plantă), ssal - (semințe) în coreană;

cā'uḷa - ଚାଉଳ în orija;

cāmala - चामल în nepaleză;

ćāval - चावल în hindusă, cāval - چاول în ‎urdu, ćāval - ਚਾਵਲ, ćaul - ਚੌਲ în pandsabi (înrudite cu persanul čelow - چلو‎, „orez gătit”, moștenit dintr-o limbă indiană);

12218377677?profile=RESIZE_400x

čelow - چلو‎, „orez gătit” (și cartofi)

 

ceeb în volof ;

cōṟu - சோறு în tamilă;

dào - (plantă), dàmǐ - 大米 (semințe) în chineză;

dhan - ধান în assameză, dhan – ধান în bengaleză;

diri în creolă haitiană;

diugiu - дюгю în kumică, döge - дөге în tătară, dögö - дөгө în bașchiră, duga – дуга în cecenă și în ingușetă, düyü în azeră (din proto-turcicul *tüg-, „a bate”);

gạo, cơm în vietnameză;

gnaari în songhaï koriaboro senni;

guruch în uzbecă;

hāl - හාල් în singaleză;

hrísgrjón (plantă și semințe), hrís (plantă) în islandeză;

hta.mang: - ထမ în birmaneză;

ine - (いね) în japoneză;

irris în bască;

kâao - ข้าว în thai, khao - ເຂົ້າ în laoțiană;

küriş - күріш în cazahă, kürüç - күрүч (orez decorticat) în kârgâză;

layisi în zulu;

lúa (orez dedecorticat) în vietnameză;

malo (semințe), kini (plantă) în bambara, malo în volof;

12218378083?profile=RESIZE_710x
Cuvântul orez în diferite limbi

 

mchele, mpunga în swahili;

mov în hmong blanc;

nasi în indoneziană;

nell - നെല്ല് în malaialam;

ntsohole, matsidza, tsohole în shimaoré;

orez în română, órez - אורז în ebraică, oriz - ориз în bulgară și în macedoneană. oriz în albaneză, óryza - όρυζα în greacă, oryza în latină, uriz în aromână, vorezo în țigănească;

padi în indoneziană și în malai;

palay în tagalogă, pale în kapampangan;

► pari în javai;

pirinač - пиринач în sârbo-croată, pirinç (din turcicul otoman birinç - برنج‎, din persanul berenj - برنج‎, „orez”)) în turcă, găgăuză și tătară crimeană, pirinc în zazaki, princ - принч în karatchaï-balkară;

polo - برنج în persană;

12218378285?profile=RESIZE_400x

Unpolished rice - grains of Oryza sativa (orez nedecorticat - boabe de Oryza sativa)

 

► raese în soto, raihi în maori, Räis în luxemburgheză, rayz - רײַז în idiș‎, Reis (din medievalul germanic rīs, împrumutat din latinul târziu rīsum sau rīsus, din latinescul orīza etc.) în germană, reis în velșă, reise, reesh în manx, rhis în velșă, rice (din medievalul englez rys, din vechiul francez ris, acesta din vechile italiene riso, risi, moștenite din grecescul bizantin óruza - ὄρυζα, împrumutat dintr-o limbă iraniană de est, rudă cu medievalul persan Persian blnj, *brinǰ) în engleză, riis în estonă, riisa în sami de nord, riisi în finlandeză, rijst în neerlandeză, ris - рис în rusă, ris în daneză, feroeză, interlingua, irlandeză, norvegiană, occitană și suedeză, risat în volapük, rīsi, rīss în letonă, riso în italiană, risu în corsicană, rixo în valenciană, riz în franceză și în bretonă (din vechiul francez ris, din italianul riso, din latinul oryza, din grecescul antic óruza - ὄρυζα, din vechea persană; după Alain Daniélou, cuvântul din greaca antică ar proveni direct din cuvântul în tamilă ce a trecut prin Orientul Mijlociu), riž în slovenă, riža - рижа în sârbo-croată, riža în bosniacă și în croată, rizo în esperanto și în ido, rizs (az olasz riso szóból, „din italianul riso după Imre Nemeth) în maghiară, ross în malteză, roz - روز în arabă marocană, rruz în kabylă, rus în galică scoțiană, rúza - ρύζι în greacă, rys - рыс în bielorusă, rys - рис, ryž - риж în ucraineană, rys în afrikaans, corni și frizonă, ryža în slovacă, rýže în cehă, rýzi - ρύζι în greacă, ryžis în lituaniană, ryż în poloneză;

sholi în uzbecă, șaly - шалы (plantă și orez nedecorticat) în kârgâză;

srəw - ស្រូវ în kmeră;

tāṇaḍula - ताणडुल în sanscrită;

tutarga - тутарга (ᠲᠤᠲᠤᠷᠭ᠎ᠠ), tsagaan budaa - цагаан будаа (ᠴᠠᠭᠠᠨ ᠪᠤᠳᠠᠭ᠎ᠠ) în mongolă;

vaḍlu - వడ్లు, biyyaṃ - బియ్యం în telugu;

vari - వరి în telugu, vary în malgașă;

waabanoomin, manoomin în odsibva;

xahóikasí în pirahã;

yáfakh în tsolyani;

zaday (plantă), zadaya (orez decorticat), zadayolk (semințe) în kotava.

 

 

 

 

          Orezul în viață

 

          Moto: „Dorinţa ei nu o parez,/ Sunt bucuros şi-o spun oricui,/ Că-n faţa mea mânca orez/ Şi-n spate... trei pulpe de pui!” (Ura... nevastă-mea ţine regim?!, de Petre G. Nicolae, din Când pleca odată, la război, un om..., 2010)

 

Iată o cereală cultivată în zone umede și mlăștinoase din țările „calde”. Ulterior a avut loc o „împingere geografică a orezului către Indonezia, precum și către Tibet și Japonia”. La orezul acvatic, acest „orez nobil” la care ne gândim cel mai des și care ocupă doar suprafețe relativ mici, este indicat să adăugați orezul și cultura uscată, sau „orez sărac”, însămânțat pe uscat. În arătură se găsește în special în Malaezia, Indonezia, Madagascar, precum și în anumite regiuni din India și Vietnam. (François Gros, L'Ingénieur du vivant, 1990, pagina 37).

Se zice că orezul este cea mai cultivată cereală din lume, fiind alimentul de bază pentru mai mult de jumătate din omenire. Pe lângă utilizarea sa directă în alimentația umană, boabele de orez sunt folosite pentru a produce alcool, amidon și derivate, ulei, produse farmaceutice, alimente dietetice etc.

12218379676?profile=RESIZE_400x

Oryza sativa

 

Subprodusele obținute din orez (pesmet, făină, turte), cojile și paiele sunt utilizate în hrana animalelor. Cojile de orez sunt folosite ca combustibil, iar cenușa ca îngrășământ. Paiele sunt folosite și ca gunoi, ca materie primă pentru fabricarea celulozei sau pentru fabricarea hârtiei.

Prin înlocuirea făinii de grâu cu făină făcută din trei părți făină de orez cu conținut scăzut de amiloză și o parte făină de orez glutinoasă se produc chifle bune pentru persoanele sensibile la gluten.

Reținem că orezul are două forme sălbatice, Oryza rufipogon (plantă anuală, orezul sălbatic clasic) și Oryza nivara (plantă perenă). Ambele se pot încrucișa împreună, dar și cu orezul cultivat, de aceea unii cercetători sunt de părere să fie tratate ca aceeași specie.

Orezul sălbatic este întâlnit numai în regiunile tropicale și subtropicale umede din Asia, Burma, Thailanda, Laos și sudul Chinei (Valea Yangtse), de asemenea în Coreea de Sud, orezul cu spicul lung sau scurt. Cultivarea orezului se poate aminti din perioada neolitică, se presupune că în Valea „Celui mai lung fluviu din Asia", Yangtse ( 6.300 km), a fost cultivat și Oryza japonica.

12218379890?profile=RESIZE_400x

Un spic de orez (, ine), înfățișat pe moneda japoneze de 5 yeni (五円), simbolizează nemurirea, abundența și puritatea primordială

 

Producția mondială de orez are aspecte interesante. Din punct de vedere istoric, Egiptul este unul dintre cei mai mari producători și operatori de orez, dar acesta întâmpină dificultăți încă din 2008, când a interzis, exportul producției sale de orez.Mali este un producător major de două tipuri de orez, tradițional inundat (glaberrima) și irigat (Office du Niger).

În Europa, orezul se cultivă în câmpia Po (Italia), în Camargue (Franța), în Spania, în Rusia, în Grecia, în Portugalia, în Ucraina sau în Bulgaria. Italia, cu 1,5 Mt (2009), este principalul producător european și al 28-lea la nivel mondial. Cultivarea este concentrată în principal în regiunile Piemont și Lombardia, în triunghiul Vercelli, Novara, Pavia. Franța a produs 138.035 de tone în 2009, în principal în Camargue. Să vedem o clasificare a producției de orez în anul 2014.

 

 

 

Principalele țări producătoare în 2014

12218380894?profile=RESIZE_710x

 

 

          Orezul în cuvinte compuse și expresii

 

          Moto: „Bău sakeul de orez,/ Ca orişicare japonez/ Şi a făcut, de bună seamă,/ Hara-kiri-n epigramă.” (Lui Ion Diviza la volumul „Kamikadze", de Zeno Dulca, din Cuget, deci exist, dar nu mai rezist, 2005)

 

Din cuvântul orez au derivat cuvinte compuse și expresii ca bol de orez, orez nedecorticat, orez decorticat, orez spart, făină de orez, smântână de orez, zeamă de orez, tort de orez, bob de orez (expresie în tehnica porțelanului), tăiței de orez. pâine de orez, hârtie din orez, pui cu orez, orez cu bob lung, orez african, orez gras, orez cu lapte (îmi făcea bunica în copilărie), orez basmati, orez alb, orez brun, orez cantonez (am vizitat o orezărie în China), orez inca (sinonim Quinoa), orez auriu, orez roșu din Camargue, orez sălbatic și aș mai putea continua cu încă de două ori pe atâtea.

Deși am mâncat de puține ori orez în China, am degustat de multe ori rachiu din orez (Lā qiū dé ào léi sī - 拉丘德奥雷斯 în chineză) și vin din orez (Wēn dé ào léi sī – 溫德奧雷斯 în chineză), iar la vizita pe un vapor în portul Dalian, fostul Port Arthur, am degustat o bere din orez (Bèi léi dīng ào léi sī - 貝雷丁奧雷斯 în chineză).

Din familia de cuvinte face parte și felul de mâncare risotto (https://www.youtube.com/watch?v=u28GZUaE53w), aici propunându-vă o rețetă Maria Popescu. Risotto e moștenit din cuvântul italian risotto, din riso, „orez”, un fel de mâncare italiană sărată preparat cu orez și alte ingrediente, ca pui, fructe de mare, ciuperci, parmezan, legume etc.

 

12218381856?profile=RESIZE_710x
Gătind risotto

 

 

Englezii au expresiile: ant-rice (de fapt o iarbă din specia Aristida oligantha, cultivată de fermierii din Texas pentru semințele ca orezul, expresie importată în ediția din 1913 a dicționarului Webster); arborio-rice, Arborio-rice, (arbore de orez); oily-rice (în Singapore, un fel de orez uleios, aromat, preparat cu grăsime, bulion, ghimbir, usturoi și frunze de pandan, vezi cum se prepară la https://www.youtube.com/watch?v=gFCjVgHWnA4); omu-rice (formă a lui omurice, un fel de mâncare japoneză constând dintr-o omletă de ouă cu orez cu ketchup în centru, moștenit în engleză din omuraisu - オムライス în japoneză, japonezii luându-l combinând cuvântul francez omelette, „omletă”, cu englezescul rice, „orez”, vezi la adresa https://www.bing.com/videos/riverview/relatedvideo?&mid=B9282B66BC8AAD9234FAB9282B66BC8AAD9234FA&ajaxhist=0).

Nici nemții nu se lasă mai prejos. Ei au Eierreis (orez cu ou, vezi Videoclipuri Bing Erbsenreis);  Gemüsereis (orez cu legume, vezi AICI); Jasminreis (orez cu iasomie); Kochbeutelreis (orez fiert în pungă, la https://www.youtube.com/watch?v=u-vFO_PwgSg);  Langkornreis (orez cu bob lung), Milchreis (budincă de orez sau orez cu lapte);  Nassreis (orez umed); Naturreis (orez brun), Rundkornreis (orez cu bob scurt), Schnellkoch-Kochbeutelreis (orez pentru fierbere rapidă); Basmatireis (orez basmati), Rangunreis/Rangun-Reis (Orez Rangoon/Orez Rangoon); Thaireis (orez thailandez), Wildreis (orez sălbatic) etc.

Francezii au destule combinații cu orezul numit de ei riz: alcool de riz (rachiu de orez), bol de riz en fer (castron metalic de orez), brisure de riz (orez spart), crème de riz (cremă de orez), eau de riz (zeamă de orez), galette de riz (biscuit de orez), gâteau de riz (prăjitură de orez), grain de riz (bob de orez, în tehnica porțelanului), nouille de riz (tăiței de orez), orizé (în bob de orez, tehnica confecțiilor), paille de riz (pai de orez), pain de riz (pâine de orez), papier de riz (hârtie din orez), pâte de riz (pastă de orez), poudre de riz (făină de orez), poule au riz (orez cu pui), riz à grain long (orez cu bob lung), riz africain (orez african)), riz à la cantonaise (orez cantonez), riz à l'amande (> risalamande, orez cu migdale), riz à l'impératrice (https://www.youtube.com/watch?v=rajqCHPWuu4), riz au lait (orez cu lapte), riz basmati (orez basmati), riz blanc (orez alb).

Și mai au, cine vrea, să traducă și să caute: riz brun, riz bomba, riz cantonais, riz cargo, riz carnaroli, riz complet, riz couché, riz de Caroline, riz de Casamance, riz des Incas : (syn. : quinoa), riz doré, riz en paille, riz glacé, riz gluant, riz glutineux, riz gras, riz huesca, riz impératrice, riz indica, riz japonica, riz minute, riz nacré, riz perlé, riz paddy, riz-pain-sel, riz pilaf, riz pilau, riz pilaw, riz précuit.

V-ați plictisitt? Stați că mai au: riz rond, riz rouge de Camargue, riz sauvage, riz semi-complet, riz thaï, riz vialone nano, riz wolof, rizaire, rizerie, rizette, rizeuse, rizibizi, rizicole, rizière, riziculteur, rizicultrice, riziculture, riziforme, rizine, rizipisciculture, rizon, rizot, vermicelle de riz, vin de riz etc. Uf!

Nici rușii, cu al lor ris – рис, „orez”, moștenit din vulgarul latin оrуzа etc., nu duc lipsă de expresii sau cuvinte compuse cu orezul. Enumerăm doar câteva: бурый рис (orez brun), канадский рис (orez canadian), коричневый рис (orez brun), красный рис (orez rosu), чёрный рис (orez negru), рисовое вино (vin de orez), рисовая мука (făină de orez), рисовый бренди (rachiu de orez), рисовый плов (pilaf de orez) etc.
Amatori de vodcă, bu puteau să nu creeze рисовая водка, „vodcă sau votcă din orez”. Nedând informații despre votca asta, prietenul Igor din Irkutsk îmi trimite: виноградное бренди, подготовка бочки, промежуточное видео, „țuică de struguri, preparat în butoi, video intermediar”, la preasfânta adresă în internet https://www.youtube.com/watch?v=QkqvUEauRmE.

 

 

 

 

          Orezul în (c)arte

 

          Moto: „Sictirit, abandonez/ Epigrama, berea, micu',/ Beau sake, mănânc orez/ Şi voi scrie doar haiku.” (Karma, de Valentin David)

 

Foclorul a păstrat mărturii asupra verdelui foii de orez (Verde foaie de orez,/ Marița cu ochii verzi), iar literații au scris și ei pomenind orezul, precum Sadoveanu (exploata zeci de moșii și visa culturi rare de orez și trestie de zahăr) sau Camil Petrescu (Nu se mai sătura privindu-l pe Nicu... cum mănâncă lacom, ca acum zece ani, farfuria plină cu orez cu lapte aromat cu coajă de lămâie).

 

12218382086?profile=RESIZE_400x
Orez brun

 

Francezii au cuvântul riz, moștenit din vechiul francez ris, furat din italienescul riso, moștenit din latinescul oryza, moștenit din grecescul antic óruza - ὄρυζα,, acesta din vechea persană etc. Hector Malot, în romanul În familie, scria în 1893: „Când orezul a fost gătit la perfecțiune, abia crăpat și nu redus la ciupercă, deoarece bucătarii parizieni îl servesc adesea, ea l-a aranjat pe un castron într-o piramidă lată și l-a dus în trăsură.” (Quand le riz fut cuit à point, à peine crevé et non réduit en bouillie, comme le servent bien souvent les cuisinières parisiennes, elle le dressa sur une écuelle en une pyramide à large base, et le porta dans la voiture. [Hector MalotEn famille, 1893]).

Stucy Johnson se referea 1988 la un studiu privind orezul în hrana omului: „Prin înlocuirea făinii de grâu cu o făină care conține trei părți făină de orez cu conținut scăzut de amiloză și o parte făină de orez glutinos. au fost produse chifle satisfăcătoare pentru cei sensibili la gluten.” (En remplaçant la farine de blé par une farine composée de trois parts de farine de riz à faible teneur en amylose pour une part de farine de riz gluant. on a produit des petits pains satisfaisants pour les personnes sensibles au gluten. [Stucy Johnson, 1988, Bienvenido O. Juliano, Le riz dans la nutrition humaine, 1994, page 127]).

12218383053?profile=RESIZE_584x

Riz pilaf (pilaf de orez)

 

Nemții au cuvântul Reis, „orez”,moștenit din medievalul germanic rīs, împrumutat în secolul al XIV-lea din medievalul latin risum, prin latinescul orīza etc.

În romanul Tranzit, Anna Seghers scria: „Heinz m-a invitat la cină, la orez și fioliwurst”. (Heinz lud mich zum Abendessen ein, zu Reis und Fioliwurst. [Anna Seghers: Transit. Roman. Süddeutsche Zeitung, München  2007, ISBN 978-3-86615-524-4, Seite  136.  Zuerst 1951]).
Nava Ebrahimi scria în romanul Şaisprezece cuvinte: „Îmi doresc o linguriță caldă de orez în stomac, să-l pun în plus în timp ce mama mea și Ramin vorbesc politică.” (Ich wünsche mir eine warme Kugel Reis im Bauch, löffle besonders viel in mich hinein, während sich meine Mutter und Ramin über Politik unterhalten. [Nava Ebrahimi: Sechzehn Wörter. Roman. btb, München  2019,  ISBN 978-3-442-71754-5, Seite 199]).
12218384252?profile=RESIZE_400x
                          Плантация риса (plantație de orez)

Rușii au cuvântul ris – рис, „orez”, moștenit din medievalul germanic ris, din vulgarul latin оrуzа etc. În secolul al XIX-lea Molokhovets oferea Un cadou pentru tinerele gospodine sau un mijloc de reducere a cheltuielilor casnice/ O listă de reguli eterogene pentru gătit: Dacă orezul este fiert pentru supă, este nevoie de zeamă de orez, atunci orezul spălat este scufundat în apă rece și fiert până devine moale.” (Если рис варится для супа-пюре, так что нужен рисовый отвар, то перемытый  рис  опускается в холодную воду и варится, пока не разварится. [Е. И. Молоховец, «Подарок молодым хозяйкам, или средство к уменьшению расходов в домашнем хозяйстве / Перечень разнородных правил при приготовлении кушаний»,  1875-1900 гг., НКРЯ]).
În final, trebuie să știți că în 100 grame orez există componentele: carbohidrați (74,10 g), amidon (72,70 g), zaharuri (0,60 g), fibre alimentare (2,21 g), proteine (​​7,78 g), grăsime (2,20 g, din care saturate 0,61 g, omega-3 0,03 g, omega-6 0,78 g, omega-9 0,55 g), apă (13,10 g), cenușă totală (1,20 g).
Nu mai umblați pe la farmacii după suplimente alimentare, deoarece în 100 grame orez există minerale și oligoelemente: bor (0,275 mg), calciu (16 mg), crom (0,0026 mg), cupru (0,3 mg), fier (3,2 mg), iod (0,0022 mg), magneziu (110 mg), mangan (2,1 mg), nichel (0,037 mg), fosfor (282 mg), potasiu (260 mg), seleniu (0,010 mg), sodiu (10 mg), zinc (1,6 mg). Poftă bună la pilaf, orez cu lapte și ce mai doriți!
Fișierul în format pdf (descărcați, distribuiți):
Jocuri de cuvinte - orez.pdf

 

          Iubitori sau nu de orez, să fiți iubiți!
	          Constantin NIŢU1) „Amintirile noastre sunt singurul paradis din care nu putem fi izgoniți." Jean Paul Richte;2) „Dacă-ți ștergi amintirile, e lege: praful se alege!...” Ananie Gagniuchttp://webdidacticanova.blogspot.ro/  http://webdidacticanova.blogspot.ro/ https://cronopedia.ning.com/members/NituConstantin nitu.constantin@yahoo.com 
Citeste mai mult…

Jocuri de cuvinte - iarnă

Jocuri de cuvinte - iarnă

Geografie lingvistică

 

 

 

          Iarnă

 

          Moto: „Mi s-a spart, Doamne, liniștea-n bucăți/ Și mi-a rămas doar umbra ei în mână,/ Pleacă toamna peste alte hărți,/ Pleacă toamna, nu vrea să rămână...” (Nicolae Nicioară-Horia, „Pleacă toamna...”)

 

Din DEX '09 (2009) aflăm că iarnă s. f., ierni pl., este anotimpul cel mai friguros, care urmează după toamnă și precedă primăvara, cuprins între solstițiul (din francez solstice, din latinescul solstitium) de la 22 decembrie și echinocțiul (din francezul équinoxe, din vechiul francez equinoce, din latinul medieval equinoxium, din latinescul aequinoctium, din aequus, „egal” + nox, „noapte”, când ziua este egală cu noaptea) de la 21 martie. Este moștenit din latinul hiberna [tempora], din hībernum, din hībernus, din proto-indo-europeanul * ǵʰey-m-r-ino-, din * ǵʰey-, echivalent cu hiems, „iarnă, frig, ger”, + -rnus, sufix.

În alte limbi iarnă se traduce prin:

āʒən - аʒын în abhază;

calikālaṃ - చలికాలం, śītakālamu - శీతకాలము în telugu;

cheimónas, khjimónas - χειμώνας m în greacă, kheimṓn - χειμών m în vechea greacă;

dimër în albaneză (din proto-albanezul târziu *dimənə < *ðimənə, din proto-albanezul *j́īmanʉh, din proto-indo-europeanul *ǵʰéymōn < *ǵʰeym-, „iarnă”; cognat cu vechiul grec kheimṓn - χειμών, „iarnă”);

dōngjì - 冬天, 冬季 în chineză;

fuyu - ふゆ în japoneză;

gaeaf m în velșă (din galezul medieval gayaful, din vechiul galez gaema, din proto-celticul * gyamo-, din proto-indo-europeanul * ǵʰyem-), geamhradh m în galeză, geimhreadh m în irlandeză (din vechiul irlandez gemred, din proto-celticul *gamur, din proto-indo-europeanul *ǵʰyem-), goañv în bretonă, gwav în cornish, geurey m în manxi;

gyeoul - 겨울 în coreeană;

hai în navajo;

hcaung: - ဆောင်း în burma;

hĕlle - хĕлле în ciuvașă;

hemanta - हेमन्त m în sanscrită;

hibierno m în aragoneză, enviern m în romanșă, hiver m în franceză, hivern m în catalană, ibérru m în sardă, inverno m în galiciană, italiană, portugheză și spaniolă, ivèrn m în occitană, iviernu m în asturiană, nvèrnu m în siciliană, unvier m în friuliană (toate, pe diferite căi, din latinul vulgar *invernum, o modificare a latinului hībernum (tempus), din hībernus,  „de iarnă”, din proto-indo-europeanul *ǵʰey-m-r-ino-, din proto-indo-europeanul *ǵʰey-);

iarnã în aromână, iarnă f în română;

jivend, jevend, ivend, ivendvent, jivénd, nyilény în țigănească (romani);

jmeṙ - ձմեռ în armeană;

khóref - חורף‏‎ m în ebraică;

kipupwe, majira ya baridi, kipindi cha baridi în suaheli;

kış în turcă, kış - кыш în chirchiză, qïš - ҡыш în bașchiră, gyş în turcmenă, qıs - қыс în cazahă, qish - قىش‏‎ în uigură, qish în uzbecă, qış - кыш în tătară, qış în azeră (din vechiul  turcic kış, „iarnă”, din proto-turcicul *kïĺ, „iarnă”);

 

 

Cuvântul „iarnă” în diferite limbi

 

la-dū-nāo - ລະດູໜາວ în laoțiană;

mùa đông - 務冬, đông - 冬 în vietnameză,

musim dingin în indoneziană și în malai;

negu în bască;

övöl - өвөл în mongolă;

réu-doo năao - ฤดูหนาว în thai;

sardī - सर्दी f, jāṛā - जाड़ा m,śiśir - शिशिर m în hindi;

seʔseʔreaʔ - សិសិរៈ, heemɑn, heemɑntaʔ - ហេមន្ត în kmeră;

śiśir - سسر‏‎ m, jāṛā - جاڙا‏‎ m, sarmā - سرما‏‎ m, zimastān - زمستان‏‎ m în urdu;

śiśira ṛtuva - ශිශිර ඍතුව în singaleză;

šitá’ - شتاء‏‎ m în arabă ();

śītakāl - শীতকাল,śīt - শীত în bengali;

taglamig în tagalogă;

takurua în maori;

talv în estonă, talvi în finlandeză; dálvi în sami, tăl - тӑл în khanty de nord, tāl - та̄л în manxi sau mansi, tel - тöв în komi, tél în maghiară, tel - тел în mari de vest, tele - теле în mari de est și în erzia, tələg - тәләг în khanty de est, tĕtə în khanty de sud, tjala - тяла în moksha, tol - тол în udmurtă, töl - тӧл în komi-zyrian, töv - тӧв în komi-permyak (toate, pe diferite căi, din proto-uralicul * tälwä, „iarnă”);

vetur m în feroeză și în islandeză,vinter în daneză, suedeză, norvegiană nynorsk și norvegiană, vínter - װינטער‏‎ m în idiș,  (yi)vintro în esperanto, Wanter m în luxemburgheză, winter în engleză, olandeză (nl), africană (afrikaans) și frizonă, Winter m în germană;

xitokal - শীতকাল, xit – শীত în asameză;

xitwa în malteză;

zamtari - ზამთარი în gruzină;

zëma f în casubă (ramură slavă, în nord-vestul Poloniei), ziema f în letonă, žiema f în lituaniană, zima - зима f în bulgară, macedoneană, rusă și sârbo-croată, zima - зіма f în belarusă, zima f în cehă, poloneză, slovacă și slovenă, zimiston - зимистон în tadjică, zimiston în zazachi, zivistan, zistan - زستان‏‎ în kurdă, zyma - зима f în ucraineană, zyma f în sorba veche, zymæg - зымӕг în osetiană (cele din zona slavă din proto-slavicul *zima, din proto-ondo-europeanul *ǵʰeymeh₂);

zemestān - زمستان‏‎ în persană (din persanul medieval ẕmstʾn' /zamestān/, din proto-indo-iranianul *ȷ́ʰimás, din proto-indo-europeanul *ǵʰyem-).

 

 

Peisaj de iarnă

 

 

Iarna în (c)arte

 

Moto: „... /Iarna e aproape de cuvânt,/ De-a început să ningă cu vocale,/ Nici nu mai știu prin viață unde sunt/ Și cine-aleargă-n urma mea pe cale...” (Nicolae Nicoară-Horia, „Pleacă toamna...”)

 

 

Cu o lună înainte de venirea iernii prevestirea despre plecarea toamnei o dădea amicul Nicolae Nicoară-Horia prin noiembrie în poezia „Pleacă toamna...”, tocmai din Kuppenheim, la 24 noiembrie 2019, cel care ne informa pe 3 decembrie 2019 că a căzut zăpada (romglezii ar zice „the pada”)...

 

       A căzut zăpada...
       Kuppenheim, 3 Dcembrie 2019

 

A căzut zăpada peste casa mea,
Troienindu-mi pașii, gândurile, anii,
Albul ei m-apasă ca o cergă grea,
Precum pe altare sfintele litanii

 

A căzut zăpada, ce cădere înaltă!
Mi-a fost dor de fulgii vălurind sub cer,
Sufletul din mine ca un prunc tresaltă,
Veșnic lui nu-i pasă că afară-i ger!

 

A căzut zăpada pentru-ntâia oară
Și cu ea deodată sus pe Dealuri lin
Murmură Colindul, îngeri parcă zboară:
În curând se naște Fiul Cel Divin!

 

Doamne, ce cuvinte! Cât de luminoase!
A căzut zăpada peste-Acasa mea,
Nimeni nu-i acolo, storurile-s trase,
Dincolo lumina stă-n genunchi și ea...

 

Nicolae Nicoară-Horia

 

       Și ce-aș fi vrut să mă uit cum ninge decembrie... Poate vreți să ascultați scrisoarea la inceput de iarnă  a lui Ducu Bertzi, unde puteți citi și versurile. Și dacă vreți să știți ce prefer eu, treceți la Winter Night Jazz Music...

 

 

Studii..., studii... Meritocrație, taică!

 

       Asta după ce am tot văzut zilele astea perorații multiple despre așa zisa revoluție și când totul demonstrează că a fost eliminată meritocrația și promovați toți cei cu studii și rezultate incerte și totul a fost DEGEABA (... pentru noi luminile s-au stins...)! Acum pot veni colindătorii! Asta pentru că, în amintirile mele, e strașnic iarna pe uliță!

       Cu sau fără zăpadă, să fiți iubiți!

 

     

 

       Constantin Nițu

1) „Amintirile noastre sunt singurul paradis din care nu putem fi izgoniți." Jean Paul Richte;

2) „Dacă-ți ștergi amintirile, e lege: praful se alege!...” Ananie Gagniuc

http://webdidacticanova.blogspot.ro/

https://cronopedia.ning.com/members/NituConstantin

nitu.constantin@yahoo.com

 

constantin.nitu@g.unibuc.ro

 

Citeste mai mult…

Jocuri de cuvinte - ciocârlie (2)

 

Jocuri de cuvinte - ciocârlie

Geografie lingvistică

 

 Prima parte este la adresa: 

https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-ciocarlie

A doua parte la asdresa:

https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-n-ciocarlie-1

 

 

          Ciocârlia în muzică

 

          Moto: „Că e nuntă sau deces,/ O pagubă sau succes,/ Că-i hambarul plin sau troacă/ Românii... cântă şi joacă.” (Cântec, joc şi voie bună, de Gheorghe Ionescu, din Epigrame, 2006)

 

Nu doar acel lăutar Buruiană, pomenit mai sus de Hogaș, era vestit în interpretarea respectivului cântec. Ciocârlia este la origine melodie de dans lăutărească cu o largă circulație, întâlnită în repertoriul lăutarilor  din România,  Ungaria, Polonia și ai unor țări din Peninsula Balcanică [Dicționar de termeni muzicali, Istitutul de Istoria Artei G. Oprescu al Academiei Române, Editura Enciclopedică, 2010].

Există opinii care afirmă că inițial melodia ar fi provenit din Asia Centrală, sub forma unei melodii de dans pe care o interpretă dansează imitând mișcările ciocârliei [Arhiva articolului original Despre portul, dansul si cantecul turco-tatarilor din Romania, Maria Oprea, portalul alar.ro al Asociației Liga Albanezilor din România, accesat la 21.12.2022].

Cântată în spațiul cultural românesc cu predilecție la vioară și la nai, melodia și-a pierdut funcția dansantă și reprezintă acum o piesă concertantă de virtuozitate instrumentală, de inspirație populară. Reformularea componistică explică prezența în structura sa a unor elemente onomatopeice și de bravură instrumentală ce tind să redea trilul ciocârliei.

Melodia a fost inițial culeasă și reformulată instrumental de  naistul  Angheluș Dinicu (bunicul violonistului și compozitorului Grigoraș Dinicu) și făcută celebră de către acesta împreună cu violonistul Sava Pădureanu la Expoziția Internațională de la Paris din 1889.

Angheluș Dinicu a fost cel mai înzestrat și mai desăvârșit cântător din naiu pe care i-a avut țara noastră și breasla ei lăutărească. Faimoasa «Ciocârlie», — cocarda muzicei românești în toate manifestările ei din afară de hotare sau față de marile personalități ce ne vin dintr-acolo, — a cărei melodie a fost schițată încă de pe vremea lui Barbu Lăutarul, a fost adăugită și desăvârșită de acest neîntrecut depozitar artistic al stilului curat al adevăratului cântec românesc. Când scotea Angheluș, din buzunarul din dreapta al vestei lui, boabele de fasole sau de mazăre uscată, să le împartă în țevile naiului său ca să zică o Ciocârlie, — toată lumea adunată în localul unde cânta taraful lui încremenea cu paharul la gură, pentru ca apoi, la trilurile sfârșitului, să isbucnească în aplauze ce deveneau adevărate ovațiuni.” [George Costescu, Bucureștii vechiului regat, Editura Universul, 1944, p. 278].

La succesul acestei piese au mai contribuit lăutarii Grigoraș Dinicu (nepotul lui Angheluș, care a adaptat piesa pentru vioară) și Fănică Luca prin recitalurile, concertele și ale sale înregistrări, precum și compozitorul George Enescu, cel care a inclus-o în Rapsodia română  (1901-1902). Au fost lansate diverse variante instrumentale ulterioare, printre care și cea rock, a trupei Phoenix.

Pe cei iubitori de muzică clasică îi îndemnăm să asculte (la adresa https://www.youtube.com/watch?v=1l3uA-lQFS4), Rapsodia Română de George Enescu dar și să vizioneze filmulețul cu imagini frumoase din România. Amatorii de muzică populară îl pot asculta și viziona pe Grigoraș Dinicu (https://www.youtube.com/watch?v=0V3AAniGYMg), cel care interpretează melodia Ciocârlia la vioară.

12212567253?profile=RESIZE_710x

Statistică vizionare youtube pe TV în 2022 (Nițu C.)

 

Dacă preferați naiul (https://www.youtube.com/watch?v=d6ajKT9xzvU), urmăriți-l pe Gheorhe Zamfir, tot cu Ciocârlia. Eu ascult și viziones destul de des două orchestre (la https://www.youtube.com/watch?v=QdOuUg-UeU0), întrunite din Republica Moldova cea a fraților Advahov și cea a fraților Ștefăneț, cu o suită instrumentală de excepție, de mă „spionează” și youtube și mă informează ce am ascultat în anul 2022.

Printr-un mesaj email Luminița B. îmi trimite din Szeged o „nestenmată” adresă youtube cu Ciocârlia (https://youtu.be/g5MQDy-I5XE), interpretată de Baldi Olier, A famous Romanian tune, originaly composed for violin, here magnificently performed by the phenomenon Baldi Olier. Filmed at "Tur Sinai" Farm in Jerusalem, 2006” (o melodie românească celebră, compusă inițial pentru vioară, aici interpretată magnific de fenomenul Baldi Olier. Filmat la Ferma „Tur Sinai” din Ierusalim, 2006).

Prietenul budapestan Imre Nemeth, nepotul marelui lingvist Gyula Németh (1890–1976), mă informează de orchestra celor 100 de violoniști țigani din Budapesta, (https://www.youtube.com/watch?v=xLMJHsI8qco), care interpretează și Ciocârlia. Orchestra interpretează multe alte melodii din folclorul maghiar și din folclorul țărilor vecine.

La noi există ansamblul Ciocârlia al ministerului afacerilor intene, unde activează o orchestră de muzică populară de excepție și unde au activat numeroși soliști cunoscuți de muzică populară, printre care Gheorghe Turda, Steliana Sima, Cornelia și Lupu Rednic, pe unde au trecut Irina Loghin, Maria Ciobanu, Elena Merișoreanu și mulți alții.

Fanfara Ciocârlia este o formație cunoscută de muzică balcanică formată din 12 lăutari țigani din satul Zece Prăjini, din nord-estul României. Membrii Fanfarei Ciocârlia sunt considerați pionieri ai genurilor Balkan Brass (Alama balcanilor) și Balkan Beats (Beat-uri balcanice).

Rapiditatea, dinamica, inteligența, vioiciunea, precum și tonul estic unic ce caracterizează muzica Fanfarei Ciocârlia le-a asigurat popularitatea pe plan internațional. Toți membrii formației sunt romi, famfara fiind recunoscută ca una dintre cele mai populare formații țigăneșt contemporane din Europa (cu Moliendo Cafe la https://www.youtube.com/watch?v=QiHmiZQNgL4).

Fanfara Ciocârlia are talentul de a rearanja cântece celebre (Born To Be Wild, James Bond Theme, Caravan, Summertime) într-o manieră proprie. Fanfara Ciocârlia nu folosește niciodată partituri în concertele sale. Din 1996, de la apariție, Fanfara Ciocârlia a susținut mai mult de două mii de concerte în peste 70 de țări. În 2016, formația a sărbătorit 20 de ani de la înființare prin intermediul unui turneu mondial.

 

 

 

          Ciocârlia în onomastică

 

          Moto: „Însemn purtat de-o-ntreagă lume/ Ce dificil îl denumeşti,/ Că una e cum te numeşti/ Şi alta e să ai un nume.” (Numele, definiţie epigramatică de A.C. Dragodan, din Dicţionar de epigrame, 1981)

 

Nume se dau oamenilor (prenume și nume de familie) sau elementelor topografice sau geografice (toponime), companiilor etc. Toponimia nu putea să se lipsească de ciocârlie.

12212567490?profile=RESIZE_584x

Comuna Ciocârlia

 

În România, în Dobrogea, în județul Constanța, există comuna Ciocârlia, formată din satele  Ciocârlia și  Ciocârlia de Sus. În 2011, conform  recensământului, populația comunei se ridica la 3.220 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.041 de locuitori.

Majoritatea locuitorilor sunt români (85,03%), cu o minoritate de tătari (11,18%). Din punct de vedere confesional, locuitorii sunt în majoritate (82,14%), ortodocși, dar există și minorități de musulmani (11,86%) și penticostali (2,33%).

n exemplu de produs denumit cu numele ciocârlie este cel al unui elicopter ușor cu un singur motor, Aérospatiale Alouette III, cu numele proiectelor  SA 316 și SA 319, realizat de compania franceză de aparate de zbor Sud Aviation. Au fost realizate peste 2.000 de unități, dar au fost date licențe și altor fabricanți.

Alouette III a fost un elicopter de succes după  Alouette II. Fiindcă scriam despre realizarea după licență și în alte țări, elicopterul a mai fost construit de către Hindustan Aeronautics Limited (HAL) îIndia, ca HAL Chetak, de către Industria Aeronautică Română (IAR) îRomania, ca IAR 316 și F+W Emmen, îElveția.

12212567095?profile=RESIZE_584x

IAR 316 (Alouette III) la un spectacol aerian, Otopeni, 2010

 

Anticipând viitorul, ciocârlia a devenit numele unei alte companii, Alauda Aeronautics, din Australia, care va proiecta și produce autovehicule care pot și zbura, (Myer Court, Beverley SA 5009, Adelaide).

În România, există în București, pe Splaiul Unirii, nr. 168, Alouette Urban Osteria, unde puteți servi o masă pe cinste, dar puteți comanda meniuri online și pentru acasă. Și dacă mai căutați, găsiți și în alte localități.

Numele s-a extins și la numele de familie. Începem cu noi și cu vecinii noștri, cu care suntem la pachet în Schengen. Bulgarilor și românilor, alergători spre Schengen, nu le lipsesc numele de familie Ciocârlie sau Ciocîrlie (čučulíga – чучулига).

12212568466?profile=RESIZE_710x

Nume de familie bulgărești în facebook

12212568296?profile=RESIZE_710x

N ume de familie românești în facebook

12212568678?profile=RESIZE_584x

Nume de familie finlandeze într-o rețea

 

Am ajuns la numele Lark al englezilor (din lark, „cocârlie”), care din poreclă la început a devenim și nume de familie și prenume. Există și un râu numit Lark în Anglia, la granița dintre Suffolk și Cambridgeshire.

12212568855?profile=RESIZE_710x

Și ciocârlia engleză e nume de familie

 

Alte exemple le puteți găsi și singuri, alegând cuvinte sau grupuri de cuvinte, cu simple căutări de pagini web în internet. Așa ne dăm seama că micuța pasăre cântătoare a creat în jurul ei un univers. Pătrunderea în acest univers vă aduce satisfacții nebănuite.

12212568880?profile=RESIZE_710x

Sârbii au Ciocârlia ca prenume (Șeva)

 

Iubitori sau nu ai minunatei ciocârlii, să fiți iubiți, că trebuiți, cumva, cândva, undeva, cuiva!

Fișierul în format pdf (descărcați, păstrați, distribuiți!): Jocuri de cuvinte - ciocârlie.pdf

 

NC

 

Citeste mai mult…

Jocuri de cuvinte - ciocârlie

 

Jocuri de cuvinte - ciocârlie

Geografie lingvistică

 

 

          Ciocârlia

 

          Moto: „Pluteşte lin,/ Pe cerul senin,/ Câutând şi în zbor,/ Melodii de amor.” (Ciocârlie, de Mircea Ursei)

 

Toți știți ce e pasărea numită ciocârlie, dar puțini i-au auzit cântecul original sau i-au văzut cuibul cu ouă și pui. Fiul de țăran născut în comuna Livezeni, județul Muscel, acum sat al comunei Stâlpeni, județul Argeș, cu tata pădurar, a avut acest noroc. Ciocârlia este o pasăre cântătoare mică, cu penele pestrițe, care zboară vertical la mare înălțime (Alauda arvensis). Toți ați auzit de ea măcar de la numele unui celebru cântec popular care imită trilul ciocârliei.

12224071300?profile=RESIZE_710x

Comuna Livezeni, județul Muscel (acum sat al comunei Stâlpeni, Argeș)

 

12212563082?profile=RESIZE_400x

Ciocârlie

 

Ca să analizăm etimologia ne luăm după DEX '09 (2009), „cf. ciocârlan”, după Șăineanu, „srb čokrlja”, după MDA2 (2010), „E nct” și tot așa. Mai corect e că ciocârlie derivă din cioc, + îrlă + -ie, cioc fiind probabil un cuvânt de substrat, achin sau rudă cu albanezul çukë, „vârf de munte, deal etc.; cioc”, poate derivat din proto-slavicul *čuka sau din proto-slavicul sukë. Mai săpăm!

Noroc că ne ajută profesorul (româno-)american Mihai Vinereanu, care scrie despre ciocârlie: «ciocârlie – 1. pasăre cântătoare mică de culoare cafenie care zboară vertical la înălțimi mari (Alauda arvensis); 2. numele unui cântec popular care imită ciripitul ciocârliei. Hașdeu (Col. lui Traian, 1873, 110) îl consideră dacic. Philippide (2, 706) îl pune în legătură cu alb. zog „pasăre”. Candrea (Elemente, 405) îl derivă de la cioc cu suf. -ârlie. Ca și Hașdeu, Reichenkron (105-107) îl consideră, de asemenea, dacic, pornind de la PIE *skeu-d „a țâșni, a se grăbi” (IEW, 955-56) bazând-se pe faptul că ciocârlia face mișcări rapide în zborul ei, cu un formant în xk, astfel de la un IE *(s)keu-k-ro-s la un dacic k’ukər > rom. ciocâr- la care se adaugă suf. -lie. Privitor la semantica semnalată mai sus, Reichenkron arată că de la același radical provin și lituan skubrus și let. skubrs ambele cu sens de „rapid, iute”. Din rom. ciorcârlan provine sb. čokrljan (Candrea, Elemente, 40). Origine traco-dacă. Der: ciocârlan.» [Mihai Vinereanu, Etymological Dictionary of the Romanian Language, Dicționar etimologic al limbii române, Journal of Romanian Linguistics and Culture, nr. 25/2020]. E clar?

 

          În câteva limbi ciocârlie s-ar traduce prin:

 

❁ abɛ́li în mbochi;

❁ accuccadìta în sassareză;

❁ aimenal, aimenel în quenya;

❁ alauda în interlingua, italiană (poetic), latină și velșă, alaude în novială, alaŭdo în esperanto și în ido, alauseta în occitană (provensală), alc'hweder, ec'hweder în bretonă, aldola și pitricaghjola în corsicană, allòdola, alàuda, alimannu în sardă, allodola, lodola în italiană, alondra în spaniolă, alontxa în bască, alosa în catalană (toate pe diferite căi, în final din latinescul alauda, împrumutat din galezul *alauda, „ciocârlie”, literalmente „smoc”; comparați cu proto-germanicul *laiwarikǭ, „ciocârlie”, care ar putea aparține unui substrat celto-germanic);

12212563690?profile=RESIZE_400x

Alauda

 

❁ alouaette, alout'raesse, alouette în normandă, aloue, alouette în gallo, alouette (din vechiul francez aloëte, diminutiv aloe +‎ -ette, din latinescul alauda, din galezul *alauda, „ciocârlie”) și alouette des champs în franceză, ålouwete în valonă, alwate, olwote în lorrain, alwetta în malteză;

12212564076?profile=RESIZE_400x

Alouette des champs (ciocârlie de câmpie)

 

❁ artuyt - արտույտ în armeană;

❁ asyr torgaj - асыр торгай, boz torgaj - боз торгай în nogaï, boztorğai - бозторғай în cazahă, boztorğay în tătară crimeană, haban tyrğajy - һабан турғайы în bașchiră, torağay în azeră, torğay - торгъай în kumikă, torgaý în turcmenă, torgoj - торгой în kârgâză, torḥa - торһа în kalmukă, toygar în turcă, turgaj – тургай și saban turgae - сабан тургае în tătară;

❁ awhesyth în corni;

❁ bānāḍi - ಬಾನಾಡಿ în kannada;

❁ calandiri, calandironi în campidaneză, calandra, calhandra în portugheză, calandria în spaniolă, calandru în gallureză (din medievalul latin calandra, din grecescul antic kálandra - κάλανδρα, kálandros – κάλανδρος, „ciocârlie”, din pregreacă sau anatoliană);

❁ chim chiền chiện în vietnameză;

❁ chiriklo-gilibano, chirikli-gilibani în țigănească;

❁ ciocârlie în română;

❁ cīrulis în letonă;

12212564484?profile=RESIZE_400x

Polska čučulíga - Полска чучулига (Alauda arvensis)

 

❁ cotovia în portugheză (imitativ, achin cu cuvântul latin totovía, „ciocârlie”);

❁ čakâvak - چکاوک în persană;

❁ çoçamiy în tătară crimeană;

❁ čučulíga - чучулига în bulgară și în macedoneană (imitativ din chemarea ču-ču - чу-чу, „cu-cu”, + -iga - -ига);

❁ doresoldore, d'oresoldore în solrésol;

❁ ehedydd în galeză;

❁ eulouge în tourangeau;

❁ fuiseog și circín starraiceach în irlandeză;

❁ hibari - 雲雀 (ひばり) în japoneză;

❁ jenkaj - енкай în komi;

❁ jongdari – 종다리, nogojiri - 노고지리 în coreană;

❁ kiuru în finlandeză, ingriană și kareliană, kiur dialectal în estonă, tšiuru în votică (din proto-finicul *kiuru, posibil rudă cu letonul cīrulis, în care caz the cuvântul finic kiuru poate fi moștenit din baltică);

❁ kllawkure - کڵاوکوره în kurdă;

❁ korudós - κορυδός în greacă antică, korydallós - κορυδαλλός, staríthra - σταρήθρα în greacă;

❁ küöregey - күөрэгэй în iakută;

❁ lærke, sanglærke în daneză, lævirki și sönglævirki în islandeză, lark – לאַרק în idiș, lark în bosniacă, lark (din medievalele engleze laverke, larke, din vechile engleze lāwerce, lǣwerce, lāuricæ, din proto-germanicele *laiwarikǭ, *laiwazikǭ, din *laiwaz etc.), skylark și skyer în engleză, larka - লার্ক în bengaleză, lärka și sånglärka în suedeză;

12212565091?profile=RESIZE_400x

A crested lark (ciocârlie cu creastă, Galerida cristata)

 

❁ laud și felalaud în volapük;

❁ laureshë în albaneză;

❁ lava - लवा în hindusă;

❁ laverca în galiciană și în portugheză, laverock în scots, leeuwerik și veldleeuwerik în neerlandeză (din suevicul *lāwerka sau din goticul *laiwērkō - *𐌻𐌰𐌹𐍅𐌴𐍂𐌺𐍉, din proto-germanicul *laiwarikǭ);

❁ Léierchen în luxemburgheză, Lerche (din medievalul germanic lē̆rche, din vechiul germanic lērahha etc.) și Feldlerche (din Feld + Lerche) în germană, lerke în norvegiană, lerkie în afrikaans, lerkur în feroeză, Lewark în germană de jos sau niederdeutsch, liychła în vilamoviană, ljurk în frizonă;

❁ leivo, leivonen în finlandeză, leivvoš în sami de nord;

12212565491?profile=RESIZE_710x

C uvântul ciocârlie în diferite limbi

 

❁ lodola în ladino ș în romanșă, lòdoła în venetă, lôdula în corsicană, lodule și odule în friuliană;

❁ lőoke, pőldlőoke în estonă;

❁ pacsirta în maghiară;

❁ poljska - пољска în sârbo-croată;

❁ prantaritta în logudoreză;

❁ qubbara – قُبَّرَة în arabă;

❁ ševa – шева (atenție, ca argou e și cuplare sexuală) și ševrljuga - шевpљугa în sârbo-croată și în sârbă, ševa în croată;

❁ škobrjonk în sorabă de jos, skovran – сковран în bulgară, škovránok în slovacă, škowrončk în sorabă de sus, skowronek, skowronek polny în poloneză, skřivan, skřivan polní în cehă, škrjanec, poljski škrjanec în slovenă (din proto-slavicul *skovornъ, „ciocârlie”);

❁ tarlakuşu în turcă;

❁ tări - тăри în ciuvașă;

❁ tjoppeli cypcykъ - тёппели чыпчыкъ și cokajbaș cypcykъ - чокайбаш чыпчыкъ în karatchaï-balkară;

❁ topag în galică scoțiană;

❁ ṭorola – ტოროლა în gruzină;

❁ uiseag în galică scoțiană, ushag y tappee, ushag happagh în manx;

❁ vāṉampāṭi - வானம்பாடி în tamilă;

❁ vieversys, vyturys în lituaniană;

❁ vitsur, gieddeurjjá în sami lule;

❁ wulpa în kotava;

❁ yúnquè - 雲雀, 云雀, băilíng - 百灵 în chineză;

❁ žajvoronok - жайворонок, žajvoronok polʹovyj - жайворонок польовий în ucraineană, žavaranak - жаваранак în bielorusă, žavoronok - жаворонок în rusă;

לְהִשְׁתַעֲשֵׁעַ în ebraică.

 

Continuare la: https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-n-ciocarlie-1

 

Iubitori sau nu ai minunatei ciocârlii, să fiți iubiți, că trebuiți, cumva, cândva, undeva, cuiva!

Fișierul în format pdf (descărcați, păstrați, distribuiți!): Jocuri de cuvinte - ciocârlie.pdf

 

NC

 

Citeste mai mult…
-->