Jocuri de cuvinte - vulpe
Geografie lingvistică
Vulpea
Moto: „Soaţa poartă pălărie,/ Capă, vulpe argintie,/ Gene şi peruci vopsite;/ Soţul... haine ponosite.” (Egalitate, de Gheorghe Ionescu, din Printre epigramiştii olteni, 2008)
Copil de țăran, cu tata fost și pădurar și vânător, cu pădurea la doar 500-700 de metri de casa părintească, aveam să aflu destule despre animalele pădurii, inclusiv despre cumătra vulpe, mamifer carnivor sălbatic, de mărimea unui câine, cu blana roșcată, cu coada lungă și stufoasă, cu urechile ascuțite și cu botul îngust (Vulpes vulpes).
Vulpe în Munții Bucegi
Cuvânt scris prima dată în română în 1449 [MDA2 (2010)], după DEX '09 (2009) are etimologia „lat. vulpes”, confirmată de MDA2 (2010) - „E: ml vulpes”. Așadar, am moștenit cuvântul vulpe din cuvântul latin vulpēs, vulpem, din precedentul volpēs, acesta din proto-italicul *wolpis, împrumutat „gratis” din proto-indo-europeanul *h₂wl(o)p- ~ *h₂ulp-, „vulpe (roșie)”.
În câteva limbi vulpe se traduce cu:
֎ 6wu-li - 狐狸 în chineză wu;
֎ abaɣuɣ - ⴰⴱⴰⵖⵓⵖ în chleuh (marocană abazight), abaɣuɣ în tashelhit;
Comuna Livezeni, Muscel, acum sat al comunei Stâlpeni
֎ abaraɣ în tachawit, abaraɣ, akεeb în chaoui;
֎ abei în eve;
֎ abgahecy – абгахәҷы în abhază;
֎ aguara în guarani;
֎ alepoú - αλεπού în greacă, alṓpēx – ἀλώπηξ, alōpós - ἀλωπός în greacă antică;
֎ ʻālope în samoană, ʻalopeka, ʻalopeke în hawaiiană;
֎ ałves – աղվես în armeană;
֎ amboahaolo în malgașă;
֎ arat – арат în kalmukă, arātu - ᠠᠷᠠ᠍ᡃᡐᡇ în oïrata;
֎ arnard în picardă (vezi renard);
֎ ašɛeb în tarifit;
֎ atuq, atoj în quechua;
֎ azeri în bască;
Baga - бага
֎ badžɛ – баджэ în adige , baje - бажэ în kabardă, baga - бага în abază (din proto-circazianul *baǵá, din proto-nord-vest-caucazianul *bӏagá, „șacal; vulpe”);
֎ bašor – ⲃⲁϣⲟⲣ în coptică, baʕšūm- بعشوم în arabă sudaneză;
֎ bɑñcʰaot – បញ្ឆោត, kɑñchroung - កញ្ជ្រោង în kmeră;
֎ bresitol în kotava;
֎ bualp în dalmată, bulpo în istriotă (din latinescul vulpēs, vulpem, „vulpe”);
֎ buks (com. Sette), vuks (Lucerna, com. Tredici) în cimbriană;
֎ cadno în galeză (de sud);
֎ cáo, hồ ly în vietnameză;
֎ čeḷgyrėqokaḷgyn – чеԓгырэӄокаԓгын în chukchi;
֎ cer - цер în avară;
֎ ch’amak, ch’omak în maya yucatecă;
֎ chichini - 狐 (ちちに) în okinawană;
֎ chik chǭk - ຈິກຈອກ în laoțiană;
֎ chironnup - チロヌッㇷ゚, shumari - シュマリ, kimoppe - キモッペ în ainu;
֎ choksi, chola în alabama, choksi, chula în chickasaw, choksi, cola în koasati;
֎ cḥʳogal - цхьогал în cecenă și în ingușetă;
֎ chula în choctaw;
֎ ĉilóea în yámana;
֎ čipčyaṅ - चिप्च्यङ în sherpa;
֎ coḳal - ცოკალ în bats;
֎ culčla - цулчӀа în lak;
֎ culv în creek;
֎ dawaco în somaleză;
֎ dhelpër, dhelpën, dhelpra în albaneză [dintr-un cuvânt anterior *velpër prin /v/ > /ð/, din proto-albanezul *welpinā, diminutiv al proto-indo-europeanului *h₂u̯l(o)p ~ *h₂ulp, „vulpe (roșie)”, vezi și volpe în italiană, vulpe în română etc.];
֎ dilgi - дилги în tuvenă și în tofalară (din proto-turcicele *tülki, *tilkü, „vulpe”, cognate cu turcicul tilki, bașchirul tölkö - төлкө etc.);
֎ dobi - ᡩᠣᠪᡳ în chineză manciuriană;
֎ dźićy - ӟичы în udmurtă;
֎ entirrash în masai;
֎ fauhō - 𐍆𐌰𐌿𐌷𐍉 în gotică;
A red fox (o vulpe roșie)
֎ Foaks în frizonă Saterland, Fochs în luxemburgheză, foks în frizonă, Fos în frizonă de nord (Sylt), Foss în germană plautdietsch și în prusacă de jos, Foß, Voß, Voss în germană de jos, fox în engleză (din medievalul englez fox, din vechiul englez fox, „vulpe”, din proto-vest-germanicul *fuhs, din proto-germanicul *fuhsaz, „vulpe”, din proto-indo-europeanul *púḱsos, „cel cu coadă”, posibil de la *puḱ-, „coadă”) și în scots, foxe în novială, foxo în ido, Fuchs în germană, germană bavariană și germană alemannică (din medievalul germanic vuhs, din vechiul germanic fuhs, din proto-vest-germanicul *fuhs, din proto-germanicul *fuhsaz etc.), fuks - פֿוקס în idiș, füks în vilamoviană;
Tagfalter „Kleiner Fuchs” (fluturele „mica vulpe”)
֎ fù-lì - 狐狸 în chineză hakka;
֎ funiegve în dongxiang, funige în mongghul;
֎ gambala în lingala;
֎ gaso în o'odham;
֎ gava în shona;
֎ gha în wutunhua;
֎ gīdṛâ - ګيدړه în paștună;
֎ golpe în galiciană, gorpe în toscană, gupil, goupil în franceză veche;
֎ guèine în occitană și în provensală, guineu în catalană;
֎ guilla în catalană;
֎ gurda - гурда în dargină (dargwa);
֎ gürü în araucană;
֎ hahyl - ҺаҺыл în dolgană;
֎ hial - ꠢꠤꠀꠟ în silheti;
֎ hilpa, hulpé, xulpa, culpe în țigănească;
֎ hivalā – හිවලා, nariyā - නරියා în singaleză, ĥ̇iyāl - শিয়াল assameză, hiyaḷu - ހިޔަޅު în dhivehi (maldivă);
֎ hô͘-lî - 狐狸 în chineză min nan, hú - 狐 în chineză (tradițională), hù-lì - 狐狸 în chineză min dong, huli - хули în even, húli - 狐狸 în chineză, húlí – 狐狸 în chineză mandarină, huličan - хуличан în even;
֎ ḥsēni - حسيني în arabă irakiană;
֎ hwzɨ - хўзы, i͡əhwzɨ - ехўзы în chineză dungan;
֎ ikuìì în alcozauca mixtec;
֎ imbgēbge în kirundi;
֎ impungutye în xhosa;
֎ jakkals în afrikaans;
֎ jatŭjol - ятъёл în chukchi;
֎ jawi în malai;
֎ ka₅ /ka'a/ - 𒈜 în sumeriană;
֎ ḳäbäro - ቀበሮ în amharică;
֎ kaviaq în yupik central;
֎ kayuqtuq, pisukkaaq în inupiak;
֎ kaʿlīṭ - كعليط în arabă marocană;
֎ kɑñcroong - កញ្ជ្រោង în kmeră;
֎ kelaź - келазь în mokșa;
֎ kettu în finlandeză (de la kettää, „la piele”, + -u sau un participiu, probabil ca un eufemism pentru repo, „vulpe”, și din cauza importanței vulpii ca animal de piele și blană);
֎ khikhir - खिखिर în maithili, khikhir - 𑂎𑂱𑂎𑂱𑂩 în bhojpuri, khikkhir - 𑂎𑂱𑂍𑂹𑂎𑂱𑂩 în magahi;
֎ kighilgguy în holikachuk;
֎ kitsune - 狐 (きつね), キツネ în japoneză;
֎ kíwakuʼ în pawnee;
֎ kolhā – कोल्हा în marathi;
֎ kollo - कोल्लो în konkani;
֎ kò̩lò̩kò̩lò̩, akátá, alárèkérekè în joruba;
֎ koylal - కొయ్లల్ în gondi;
֎ kúmi-wátsï în purepecha;
֎ kuṟukkan - കുറുക്കൻ în malaialam;
֎ kwɑ'ŋk'ʷsəs în penobscot;
֎ kʼeq - к’еӄ în nivkh;
֎ laiskă în polabă (din proto-slavicul *lišьka);
֎ lapė, lapinas în lituaniană, lapsa în letonă;
֎ lari în aimară;
֎ leetayo în hopi;
Lisa - лиса
֎ lës în cașubă, lis în poloneză, lisa - лиса în rusă, lisa - ліса în bielorusă, lisica - лисица în bulgară, macedoneană, rusă, sârbă, sârbo-croată, slavonică bisericească veche și slavă veche de est, lisica în croată și în slovenă, lisîţa în țigănească, liška în cehă, sileziană, slovacă, sorabă de jos și sorabă de sus, lisŭ - лисъ în slavă veche de est și în slavonică bisericească veche, lys – лис în ucraineană, lysycja - лисиця în ucraineană (din proto-slavicul *lisъ);
֎ llwynog în galeză (de nord);
֎ lomaṛī - لومڑی în urdu, lomṛī - लोमड़ी în hindusă, lumaṛu - لمڙ în sindhi;
֎ lopāśa - लोपाश în sanscrită;
֎ lopsa în latgaliană;
֎ louarn în bretonă, lowarn în corni, lowrie în galică scoțiană [din proto-britonicul *lowwern, din proto-celticul *loɸernos, din proto-indo-europeanul *h₂wl(o)p- ~ *h₂ulp-, „vulpe (roșie)”];
֎ lōv - لوو în kașmiră;
֎ lû în zazaki;
֎ lūbaṛī - ਲੂੰਬੜੀ în pandjabi, lūmbṛī - ਲੂੰਬੜੀ în punjabi;
֎ lûye în zaza;
֎ madadh-ruadh în galică scoțiană, madra rua în irlandeză;
֎ mahkesiis - ᒪᕁᐁᓰᐢ în cree;
֎ māl - მა̄ლ în svan;
֎ mandra în occitană și în provensală;
֎ matsheshu în montagneză;
֎ mąʼii łitsooí în navajo;
֎ mbweha mwekundu, thalabu în swahili;
֎ mela – მელა în gruzină, mali - მალი în mingreliană;
֎ mơja în jarai;
֎ mrehkwe: - မြေခွေး în birmaneză;
֎ mrexani, fraitzu, liori, grupi în sardă;
֎ mumbwe în bemba;
֎ musang în malai;
֎ nä̀gät în han, naggetsʼi în ahtna;
֎ nakka – నక్క în telugu;
֎ naŋʌz în carrier, nɑġʌs’é în tlingit;
֎ nari - நரி în tamilă, nari - ನರಿ în kannada;
֎ ngcolisa, gqunkqisa în zulu;
֎ nouː, beːχou în arapaho;
֎ nzungu în songhaï koyraboro senni;
֎ ohč în maya yucatecă;
֎ òkwës în unami, ôkwses, wôkwses în abenaki;
֎ oztohua, capizcayotl în nahuatl;
֎ phokoje în tsvana, pōkiha în maori;
֎ pūš în torwali;
֎ qaqsoss în malecite-passamaquoddy;
֎ r'nard în normandă (Jersey), rainal în occitană și în provensală, rena - จิ้งจอก în thai, renar - רינאר în sefardă, renar în ladino, renard în franceză (din medievalul francez renard, din vechiul francez renart, numele vulpii Renart în romana medievală), renarr în volapük, renarte în galiciană, renârd în franco-provensală, rinåd, rnåd în valonă, rnâ în franco-provensală (savoyard);
֎ rabosa în catalană, raboso aragoneză, raposa în portugheză și în spaniolă (vezi „raposo”, în Diccionario de la lengua española, Vigésima tercera edición, Real Academia Española, 2014), raposo în galiciană, raposu, rapiega în asturiană, rapoza - ראפוזה în sefardă;
֎ ræv în daneză (din vechiul danez ræf, din vechiul norvegian refr, din proto-germanicul *rebaz etc.), räv în suedeză, rev în norvegiană (ambele din vechiul norvegian refe), revur în feroeză, refur în islandeză;
֎ re'bbi în livoniană, rebane în estonă (din proto-finnicul *repäinen, din proto-finno-ugricul *repä, probabil un împrumut din proto-indo-iranianul *reupōśo-), rebo, repo în careliană, reboi în veps, repän', rebo (copilăresc) în voro, repo în finlandeză, ingriană și votică, rieban în sami de nord;
֎ rekel în neerlandeză (vulpoi, din merdievalul germanic de jos rekel);
֎ resuno, résuno în țigănească;
Rīmm’n - рӣммьн
֎ rieʹmjj în sami skolt, riemnjis în sami de Inari, rīmm’n - рӣммьн în sami kildină, rīmmńe - рӣммнӭ în sami ter (dintr-o limbă finnică, în final din proto-finnicul *repäinen, „vulpe”);
֎ rinaar în métchif;
֎ rivezʹ - ривезь în erza;
֎ robāh - رباه în persană dari, robáh - روباہ în baluchi, ruba - руба în yagnobi, rubah în indoneziană și în malai, rüboh - рӯбоҳ în tádjică;
֎ róka în maghiară (dintr-o tulpină proto-finno-ugrică + ka, (sufix diminutival, sensul argoului fiind probabil o formare inversă de la rókázik. „a vomita”; colegul Imre Nemeth îmi sugerează «a finnugor szó iráni eredetű, vö. oszét рувас, perzsa روباه», „o moștenire finno-ugrică dintr-o limbă iraniană, vezi ruvas – рувас în osetă, rubah - روباه în persană”);
֎ röv în elfdaliană;
֎ rovi, rûvî, rêwî - رێوی în kurdă;
֎ rrūvāsa - [.....] în kotaneză, ruvas - рувас în osetă, ryvyž - рывыж în mari de est;
֎ ruč - руч în komi (din proto-uralicul *repä, vezi repo în finlandeză și după Imre róka în maghiară);
֎ sahıl - саһыл în iakută;
֎ sapias în angevin, sapiau în tourangeau;
֎ shiẏal - শিয়াল bengaleză, šiyāḷ - શિયાળ în gudjarati, shu'ál/ šu‘al - שׁוּעָל în ebraică;
֎ shynnagh în manx, sionnach în galică scoțiană și în irlandeză (din vechiul irlandez sinnach, „vulpe”, din proto-celticul *senūnākos, din proto-celticul *senos, „cel vechi”, substantiv n-stem, + sufixul adjectival *-ākos);
֎ siḳ – сикӏ în lezgină;
֎ sokul – сокул în budukh;
֎ soli – соли, solaki - солаки în nanai, ssol - ссол în archi, sul - сул în tabasaran, šul - шул în udi, sulaki - сулаки în evenki;
֎ sora în hiligaynon, soro în papiamento și în tagalogă;
֎ sori – сори în andi;
֎ soweli în tokipona;
֎ śrugālaḥ - श्रुगालः în sanscrită;
֎ tatul - татул în alutor;
֎ ṯaʕal - ثعل în arabă san'ani, taʕlab - تعلب în arabă egipteană, ṯaʕlab - ثعلب în araba golfului, taʕlab - ثعلب în arabă hijazi, taʿlā - תעלא în aramaică ebraică, taʿlā - ܬܥܠܐ aramaică siriacă, ṯaʿlab - ثعلب în arabă, teʿleb – تعلب în arabă marocană;
֎ terianniaq în groenlandeză;
֎ tilĕ - тилĕ în ciuvașă, tilki în turcă, găgăuză, tătară crimeană și în turcmenă, tölke - төлке în tătară, tölkö – төлкө în bașchiră, tuʻlki în karakalpak, tülgü - тӱлгӱ în hakasă și în shor, tülke - تۈلكە în uigură, tülki - туьлки în nogaï, tülki - түлкі în cazahă, tulki în uzbecă, tulku – тӱлкӱ în altaïcă de sud, tülkü - түлкү în kârgâză, tülkü - тюлкю în karachai-balkară și în kumică, tülkü în azeră (din turcicul otoman تلكی din vechiul turcic tilkü - 𐱅𐰃𐰠𐰚𐰇, din proto-turcicele *tülki, *tilkü);
֎ tiriganniaq - ᑎᕆᒐᓐᓂᐊᖅ în inuktitut;
֎ tod în scots;
֎ tófa în islandeză;
֎ tokalu, šungila în lakota;
֎ tródǝ́y - ترودۍ, troráy - تروری, troṛǝy - تروړۍ în paștună;
֎ tsii²ṫsoak¹ - ᦋᦲᧉᦈᦸᧅᧈ în lü, tsitsho în mohawk;
֎ tsula - ᏧᎳ în cherochee;
֎ tunty - тунты în nganasan;
֎ tus̈huli în chamicuro;
֎ tùxwána în taos;
Tyonya - тёня
֎ tyonya - тёня în nenets;
֎ üneg - үнэг în mongolă, ünege - ᠦᠨᠡᠭᠡ în mongolă de China, ünegen – үнэгэн în buriată, üngn - үнгн în kalmukă;
֎ unõˀkwatkwá în mingo;
֎ vixen în engleză (femela vulpe, alterare a precedentului fixen, din medievalul englez fixen, fie din vechiul englez *fyxen, din proto-vest-germanicul *fuhsini, din proto-germanicul *fuhsinī; analizabil sincron ca fox + -en, v- fiind formele dialectale sudice ale englezei medievale, fie din vechiul adjectiv englez fyxen, „al vulpii”, a î expresia fixen hȳd, „pielea vulpii”);
֎ vóhkéso în cheyenne;
֎ volp în ladină, lombardă, occitană și piemonteză, volp, bolp în friuliană, volp, bolpe, bolp în valenciană și în venetă, volpe în corsicană, italiană și venetă, volpi în malteză, vorpa în franco-provensală, vórpa în napolitano-calabreză, vorpe în genoveză (dialect liguric), vulp în retoromană și în romanșă, vùlpa în romagnolă, vulpe în română și în interlingua, vulpe, vulpi în aromână, vulpeja în spaniolă, vulpes în latină [cu alternativele volpēs, vulpis, din precedentul volpēs, din proto-italicul *wolpis, din proto-indo-europeanul *h₂wl(o)p- ~ *h₂ulp-, „vulpe (roșie)], vulpo în esperanto, vurpe în tarantino, vurpi, jurpi în siciliană;
Vulpēs (vulpe)
֎ vos în neerlandeză (din medievalul olandez vos, din vechile olandeze fus, vus, din proto-vest-germanicul *fuhs, din proto-germanicul *fuhsaz) și în afrikaans, vósj în limburgheză, Voss în saxonă de jos, voxsar - вөхсар în hantî, voxe în yola, vucks în mòcheno și în germană plodarisch;
֎ wa gzig - ཝ་གཟིག în sherpa;
֎ wa mo - ཝ་མོ în tibetană;
֎ wa tse - ཝ་ཙེ în ladakhi;
֎ wa·koh în menominee;
֎ waagosh - ᐙᑯᔥ în odsibva;
֎ waaks în nanticoke;
֎ wakoc, mikeciw în matikamekw;
֎ w̓an în klamath-modoc;
֎ waŋ̇i’i în paiute de nord;
֎ waugoosus în mohicană;
֎ wäxarya - ወኻርያ în tigrină;
֎ wâkoshêha în fox;
֎ wekshi în potawatomi;
Cuvântul vulpe în diferite limbi
֎ wel în volof;
֎ wergers, wɹgɹs în yurok;
֎ wôks în mohegan-pequot;
֎ wokwis în mi'kmaq;
֎ wonkis în lgonquin, wonksis, wonkqŭssis, wonksis, wonkqŭssis în massachusett;
֎ wu4 lei4-2 - 狐狸 în chineză cantoneză;
֎ xuljú – хулю în dungană;
֎ xunugw în daur;
֎ yanyawa în hausa;
֎ yeou - 여우 în coreană;
֎ ÿrvÿž - ӹрвӹ în mari de vest;
֎ zorro în spaniolă;
֎ χæːs în seri;
֎ χʷaχʷáʕ în montana salish.
Continuare la: https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-vulpe-1
Articolul în format pdf este la: Jocuri de cuvinte - vulpe.pdf
NC
-->
Comentarii
coada-vulpii (plantă) s. f. art., g.-d. art. cozii-vulpii
vulpe-de-mare (pește) s. f., g.-d. art. vulpii-de-mare; pl. vulpi-de-mare
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a beli vulpea expr. a vomita după o beție.