4. GRĂDINA RAIULUI FOLCLORIC
Primul meu institut muzical în care am studiat a fost „Cârciumioara fermecată” a tatălui meu Ilie Voican (în Bălceşti de Vâlcea, pe malul Olteţului), cârciumioara fermecată de altădată, pe care aş numi-o „MICUL ATENEU” al ţăranului român, unde am ascultat pe cei mai minunaţi instrumentişti şi rapsozi ai cântecului popular. Ei mi-au trezit în suflet dragostea pentru muzică şi poezie. Doamne, cântau cu atâta farmec şi măiestrie… că nu-mi venea să mai plec acasă. Astăzi, din ce în ce mai rar, se mai aud asemenea zei neîncoronaţi, tot mai puţini sunt cei care păşesc prin „Grădina Raiului Folcloric” – păstrând smerenia şi dragostea slujitorului pentru frumos şi tradiţia populară. Acelor oameni minunaţi le datorez totul şi le aduc prinos de recunoştinţă pentru dragostea ce mi-au trezit-o în suflet, să iubesc muzica adevărată, autentică, să beau din izvorul nesecat al dorului, să culeg florile miresmate ale iubirii care au fost cultivate de grădinari pricepuţi şi cu mult har dumnezeiesc. Din pleiada acestor dascăli ai mei îmi amintesc cu nețărmurită recunoştinţă de următorii: renumitul violonist Gică Chirea, Ioniţă şi Gheorghe Triculescu, Marin Tănăsoiu a cărui vioară avea o goarnă strălucitoare din alamă, Gheorghe şi Mitică Zamfir, fraţii Coliţă (Gheorghe, Mitică şi Ilie), Gogu lui Cirică din Poienari, familia Pascu (Gica, Vasile şi Costică). Tot în acea perioadă am avut prilejul să cunosc pe cele două mari doamne ale cântecului popular, Maria Tănase şi Maria Lătăreţu (tanti Mariţa) de care mă leagă cele mai fericite momente din viaţa mea (Tata venise la București și lucra ca ospătar la restaurantul Calu Bălan, apoi cel de la Gara de Nord) şi o spun din tot sufletul: acestor zeiţe trebuie să mă închin, cât voi trăi, cu smerenie şi credinţă, mi-au fost adevăraţii mei dascăli în a-nţelege şi iubi muzica populară. Le-am compus melodii cu-o nepreţuită dragoste şi veneraţie. Când am început să scriu aceste melodii, auzeam vocea de înger a mamei Elisaveta (Neta), care-mi fredona cu glasul ei fermecat ritmuri duioase ce păstrau în ele căldura unui suflet minunat, fiindu-mi un îndemn real de-a nu lăsa uitate florile melosului vâlcean și gorjenesc, adevărate nestemate ale cântecului oltenesc.
Accesați:
LUNĂ, ZÂNA MEA CEA BUNĂ
50. 003 - Luna, zana mea cea buna - Muzică - Trilulilu
www.trilulilu.ro/muzica-populara/003-luna-zana-mea-cea-buna
LA FÂNTĂNĂ
47. Rodica Anghelescu - La fantana - Muzică - Trilulilu
www.trilulilu.ro/muzica-populara/rodica-anghelescu-la-fantana-1
LA FÂNTÂNA DE LA DEALU 9CÂNTĂ M.V.GHIOROIU)
http://www.trilulilu.ro/muzica-populara/19-la-fantana-de-la-dealu-canta-m-v-ghioroiu#ref=cauta
-->
Comentarii