lacrimi dulci
pe loc de rană
întredeschisă
lovind în plex
dezamăgiri triviale.
ștergi temeinic
nori, la tâmple reci
de ploaie,
și țărâna dintre
pagini pustii.
rupi calendar
prea sfânt
în sărbători la minut
din povești demult
nespuse și nescrise.
umple-mi bradul
cu fiori de iarnă caldă.
îndoaie-mi umărul
cu tristețea ta... fostă
și nu mă lăsa
să cuvânt
decât limbă
de noi,
iubire
de vânt.
întinde mâinile larg.
nu-i așa că iubirea
ne zbate?
21 04 2012
Ștefan Oană
Comentarii
Imbratisez cu drag!
Semn de lectură.Cu drag!