Aş putea ...


Aş putea ...

Aş putea să stau pe marginea ploii
şi te-aş privi şi ţi-aş zâmbi,
să simt şi lutul vremii,
zorii,
în apa buzelor, mai ştii ?

Eu aş putea ca întâia oară,
să caut lacrimii
vreo vină,
dezamăgirea să mă doară,
rostind,
la poarta ta lumină.

Chiar aş putea să fiu mai bun,
deşi din lut tu m-ai durat,
să tac,
câte-aş putea să-ţi spun,
să fiu dorit şi ars
deodat.

Aş dăinui şi sclav ... stăpân,
statui la porţi,
în nepăsare,
opţiuni, creştin, de nu păgân,
când mă topesc
ca lumânare.

★
★
★
★
★
Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

-->