Aşternut
(GV)
Se aşterne fără margini iubirea în troiene,
ţâşnind din roca dură,în rostul ei divin
şi chipul tău străluce, lumina de sub gene,
s-ascundă în dor trecutul, puţin câte puţin.
Te simt cum vii tăcută, prin spaţii siderale,
cum porţi un vis din valuri şi îl aşezi în cetini
şi ce rămâne-n noi ,e visul din petale,
colindul meu din timpuri, iubirea mea, din datini.
Prin vise tu străbaţi tăcerile alene,
frânturi de vis se-adună, câte-au rămas în noi
şi noapte ne e drumul, în dorul de selene,
dorinţe nesfârşite,luate câte doi.
Pornesc pe drum cu tine, ne este calea lungă,
lăsând în urmă timpul şi doruri şi amintiri,
prin neulmblate gânduri, în alte să ajungă,
ca vrednicie-a vremii, visatelor iubiri.
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
Numărul zero
Numărul zero este un număr cu soț sau este un număr fără soț?
Citeste mai mult…
Vizualizări: 23
-->
Comentarii