Acest blestem
de Gabriela Mimi Boroianu
10.05.2020
În țara libertăților furate
Chiar diavolii în alb s-au îmbrăcat!
Și mor creștini, cu aripile-n spate,
Din ele zborul fiind eviscerat...
Și dacă mor li-e moartea virusată,
Cei ce rămân de ei, buimaci rămân,
Căci rămas bun, să spună n-or să poată,
Fără hârtie dată de stăpân!
Iar clopotele bat a renunțare,
De rugăciuni biserici sun-a gol,
De iad revendicate sunt spitale,
La moarte stau bolnavii-n rând, pe hol...
Chiar îngerii s-au risipit în ceață
Mult prea puțini, prea slabi, plini de nevoi
Și locul gol iubirii-n astă viață
L-au dat nesimțitorilor de soi...
Indiferența astăzi poartă mască,
Halat, mânuși... Și râde printre dinți!
O altă generație să se nască
Și doctori nu vor fi "fără arginți"!
În țara sechestraților în casă
Se sting lumini în candela din sân,
O letargie peste toți se lasă
Și doar tăceri în urma ei rămân...
-->
Comentarii
Domnule Nițu, sunt onorată! Vă mulțumesc mult și abia aștept să citesc materialul promis!
Maria, draga mea, am să încerc să răstorn clepsidra, să mă gândesc că după orice furtună răsare un curcubeu, ca o promisiune a binelui aspra răului. Mulțumesc!
Moto: „Purtăm pe umeri vechi păcate,/ Sau un blestem de la natură,/ Că azi trăim, în libertate,/ Mai rău decât în dictatură!” („Destin”, de Constantin Tudorache din „Terapii de şoc”, 1997)
Uite că în 2019-2020 ne-a lovit blestemul pandemiei. Blestem zisei? Da, blestem, adică o invocare a unei nenorociri sau a mâniei divine împotriva cuiva, dar și o nenorocire adusă de blestem. Blestemul e o afurisenie (din vechiul slavonic aforisat` - афорисать, „a afurisi”), o anatemă (din grecescul anatema - ανάθεμα).
Blestem vine de la verbul a blestema, „a invoca abaterea nenorocirii asupra cuiva”, moștenit din cuvântul latin medieval blastimare. Dar blestem poate proveni din rădăcina cuvântului latin vulgar *blastemium, acesta din cuvântul latin ecleziastic blasphemium, din vechiul latinesc blasphemia, cuvântul blasfemie existând și în limba română (defăimare a lucrurilor sfinte). Comparați cu italianul bestemmia, vechiul cuvânt francez blastenge, vechiul occitan blastenh........
(voi posta în curând „Jocuri de cuvinte - blestem”, în care voi cita și blestemul dumneavoastră)
Respect!
....
„Se sting lumini în candela din sân” - doar atunci când ne lăsăm manipulați de cei întunecați și vedem doar lacrima și umbra vieții! Să nu uităm că oamenii s-au iubit și-n timpul războaielor, și-n lagăre, și-n timpuri de holeră sau ciumă - au răsunat râsete de copii și bucuria a explodat în tranșee sau sub bombardamente! Aceasta-i adevărata sursă a puterii divine ce ne-a fost dăruită! Putem vibra undele subtile ale lacrimii omului - dar dacă nu alchimizăm tot ceea ce pare distrugător, nu ne îndeplinim menirea de fii ai luminii, co-creatori ai universurilor!
Răstoarnă clepsidra draga mea, și vei vedea oportunitatea deschiderii altor portaluri în cunoaștere!
”Blestemul” - poate fi binecuvântare celestă, depinde de raportarea ta la un act sau altul, iar moartea nu există, ne-a revelat fratele nost Iisus acu vreo 2000 și ceva de anișori! Deci, de ce ne spăimim?
Mulțumesc frumos, domnule Arsene!
Mulțumesc din suflet, draga mea Lenuș!
Versuri bine conturate.
Structura versurilor învelit într-un limbaj simplu dar literar.
sensibilă . . .
Mulțumesc frumos, domnule Nițu!
„Indiferența astăzi poartă mască,
Halat, mânuși... Și râde printre dinți!”
Îngerii sunt acei medici, prea puțini ce-i drept, care încă își mai fac meseria și cred în ceea ce fac! Dar se pierd în umbra celor hrapăreți și indiferenți... Cât privește biserica și clopotele - noi suntem cei care lipsim, și nu pentru că vrem... Și de, poezia e tristă, pentru că trăim vremuri triste.
Mulțumesc pentru popas și cuvintele de apreciere!
-
1
-
2
de 2 Următor →