Adun

 

 

Stelele în noapte cad pe pământul înflorat.

Albastru şi-a întins cerul lui pe ape

ca o „zgârcă” să le adune pe toate

 

şi eu, eu privesc spectacolul de lumini.

Aşez câteuna care şi-a pierdut direcţia,

să păstreze calea pe care sufletul zboară

 

şi zboară din constelaţie în constelaţie

ca un fluture să mă ajungă înainte de zori,

să-mi aşeze inima în odihna de peste zi,

 

să-mi fie pregătită privirea să alerge

în noaptea ce va urma, să adune

 

stele, flori, iubire.     

 

11.08.2014, ora 12,32’

 

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • multumesc mult Ana, o zi frumoasa, Marius

  • ,,sa-mi fie pragatita provirea sa alerge 

    In noaptea ce va urma ''sa adune ''

    O minunata simbioza stilistica de concret si abstract ce confera puterea due sugestie,care strabate dr altfel intreg poemul .

  • multumesc mult Agafia, o noapte binecuvantata, Marius

  • Frumos poem!

  • multumesc mult Lenus, o zi asa cum ti-o doresti, Marius

  • Frumoase versuri!

  • multumesc din suflet Gabriela, o zi minunata, Marius

  • Frumos zbor are sufletul tău şi câtă frumuseţe dă versului pe care îl scrii!
Acest răspuns a fost șters.
-->