Ai rămas
Ai rămas, atât, scânteie, frunza ce-a strigăt căzând,
într-o lume ca o taină, ce-i pierdută-n bolta nopții,
căutarea cea arzândă, călătoare ani la rând,
peste veacuri de visare, ce-au rămas în gura porții.
Ai să fii, atât, o frunză, care m-a strigat pe nume,
gândul care luminează rece și pășește ca hoinar,
nopți trecute de iubire, care are urme brume,
dăruite la o masă, sau la târguri în bazar .
Ai rămas doar întrebare, ai răspunsul ca povară,
scuturata beznă a nopții, rătăcită printre nori,
ca o zi de sărbătoare, născocită într-o vară,
ce-a înnobilat o ziuă, cu o rană-n albe zori.
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
Numărul zero
Numărul zero este un număr cu soț sau este un număr fără soț?
Citeste mai mult…
Vizualizări: 23

Comentarii