Am ascultat cuvântul
şi nu m-am răzleţit
prin ceţurile nalte,
la scara din pridvor.
Din tinda veche
nu mă mai desprind
pe visu-nfipt în carne
ca un cuţit întors.
Alerg din umbra
streşinii bătrâne
la ceasul greu de taină când
trâmbiţa din poartă
de ape şi de iazuri,
în sine, după ger
în miezul coastei rupte,
blând, crengile se-mplântă.
Bibliografie : Înainte de proverbe,
Editura Cartea Românească, 1978
-->
Comentarii