Mirări de ciută care înoată-n primul estru
Se-agaţă printre ramuri, înjunghiind săruturi
Din mugurii prin care, un călăreţ pedestru,
Cu gloanţe verzi, va ninge ai primăverii fluturi.
Prin abur de câmpie, la marginea pădurii,
Tăceri înmiresmate, din goană în buiestru,
Se-opresc ca să asculte, cu sete-n cerul gurii,
Mirări de ciută care înoată-n primul estru.
Miroase a plecare, se-aud cărări prin lume
Sub paşii ce aleargă spre patima din ruturi
Şi ochiul, care-n teamă, ce n-are şir sau nume,
Se-agaţă printre ramuri înjunghiind săruturi.
Te simţi ca Demiurgul la facerea din ape,
Suflarea nenăscută-l urmează pe Maestru,
Te crezi sălbăticiunea venită să se-adape
Din mugurii venirii din călăreţ pedestru
Ancestru e cuvântul ce şade sub sechestru
Şi-mpuşcă a mirare cu florile din cnuturi,
Zi după zi, speranţa transcederii-n ecvestru,
Cu gloanţe verzi, va ninge ai primăverii fluturi,
Cu gloanţe verzi va ninge, ai primăverii fluturi,
Din mugurii prin care un călăreţ pedestru
Se-agaţă printre ramuri, înjunghiind săruturi,
Mirări de ciută care înoată-n primul estru.
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
Numărul zero
Numărul zero este un număr cu soț sau este un număr fără soț?
Citeste mai mult…
Vizualizări: 19
-->
Comentarii
un frumos poem. o frumoasa glossa. admir glossa.