trecut-ai gând vreodată
printre cetăţi căzute
să-ţi taie fumul galben
abrazul alb de sete
prin tălpile-ţi lucioase
trecut-ai întuneric
s-atingi cu ele-al morţii
teribil maraton
sau e doar o poveste
limfatică
fluidă
întinsă pe distanţa
oricărui zid de timp
cine mai ştie
poate
lumina se îmbată
cu ce-i scris în HRISOAVE
şi-n clopotul tăcerii
robite urmi
ferice
vor dispărea pe sine
de negură târzie
prin torţile semeţe
ale bravurii reci
prin gândurile mute
suflate-n porţi închise
toti vom sfârşi
ca anii
într-un mindir de umbre
ah
om cu trup de ape
din cercul infinit
dar ce nevoi găseşti
la cele duse-n Ceruri
nevoia de-a te pierde
sau de-a te mântui
Comentarii
Am lecturat cu plăcere aceste versuri minunate