al morţii marton

trecut-ai gând vreodată

printre cetăţi căzute

să-ţi taie fumul galben

abrazul alb de sete

prin tălpile-ţi lucioase

trecut-ai întuneric

s-atingi cu ele-al morţii

teribil maraton

sau e doar o poveste

limfatică

fluidă

întinsă pe distanţa

oricărui zid de timp

cine mai ştie

poate

lumina se îmbată

cu ce-i scris în HRISOAVE

şi-n clopotul tăcerii

robite urmi

ferice

vor dispărea pe sine

de negură târzie

prin torţile semeţe

ale bravurii reci

prin gândurile mute

suflate-n porţi închise

toti vom sfârşi

ca anii

într-un mindir de umbre

ah

om cu trup de ape

din cercul infinit

dar ce nevoi găseşti

la cele duse-n Ceruri

nevoia de-a te pierde

sau de-a te mântu­­­i

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • Am lecturat cu plăcere aceste versuri minunate

Acest răspuns a fost șters.
-->