mai mult decât de cuvinte,
percep acele influxuri nervoase
care-mi schimbă reacţiile.
Posed alcătuirea nebănuit de profundă
care simte sufletul omului întâlnit,
aura lui de lumină ori de întuneric.
În inima care bea din fiecare iubire
sângele se îmbată din priviri.
Între noi respiră imagini violete
piele ta de piersică aromată
ascunde dulcele gust al fericirii
ce devine o taină
legată ca umbra de trup.
Privindu-ne-n adânc în ochi
înţelegem tot ce nu se vede.

Comentarii