Alei prăfuite cu suflet

Îmi rătăceşte un dor
pe alei prăfuite cu suflet
într-o căutare neîncetată.

Părul ei
cascadă cristalină
de aur topit
aureolându-i umerii de alabastru
şi mâinile cu degete conice
îmi răscolesc genele de prin ochi
transformându-le în îngeri .

Ca într-o beţie
timpul adormit îmi curge sideral
peste meridiane de singurătate
şi mă trezesc în valea tristeţii
ca sa mă pot teleporta
în  magicul astral unde jumătatea mea
mă aşteaptă printre îngeri
pe aleile prăfuite cu suflet.

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • Mulțumesc Camelia pentru lectură ! Cu drag, Dan

  • Suflet pribeag in meandrele iubirii...felicitari, Dan!5.gif

  • Mulțumesc Mircea...

  • mult suflet ai împrăștiat(prăfuit)!

  • Mulțumesc Lenuș ! Cu prietenie, Dan

  • Citit cu drag

Acest răspuns a fost șters.
postarea de blog a lui Ioan Muntean a fost prezentată
1 oră în urmă
Ioan Muntean a apreciat postarea de pe blogul Ioan Muntean epilog în eterna iubire (cybersonet CCCLXV)
1 oră în urmă
postarea de blog a lui Ioan Muntean a fost prezentată
1 oră în urmă
Ioan Muntean a apreciat postarea de pe blogul Ioan Muntean Epilog: Ecoul trialogului
1 oră în urmă
Mai Mult…
-->