Motto: „Şi de atunci nu s-a mai făcut noapte
pe pământ.”
(Mircea Petean)
astăzi simt din nou
miros de nisip, de palmieri, de apă sărată
miros de ambrozie ca la-nceputurile lumii
privesc cerul
îi simt chemarea de parcă ar fi
un iubit cu trup de foc
venit din trecutul meu
din poveştile trăite în altă viaţă
„eşti moartea şi nemurirea mea”
ţi-am spus după ce călătorisem cu tine
prin toate vieţile
ÎN NOAPTEA ACEEA
DUMNEZEU NE-A FĂCUT NEMURITORI
ţi-aminteşti?
descântasem bolta cerului
pământul din noi căuta oaza
deşertul se umplea de stele
ne crescuseră aripi până la Rai
şi-napoi pe pământ
„o dată în viaţă”, mi-ai spus
şi-am băut picătura de absolut
ca la o altă cină de taină
VIAŢA NE-A ÎNCHIS CA-NTR-UN SĂRUT
cei mai fericiţi prizonieri din toate timpurile
13.11. 2010
-->
Comentarii