28. (cyberpoeme, cyberproze)
~ ciclul Zodiacul Miresmelor Eterne ~
Orbita senzorială a spiritului uman
Motto: „Pământul nu se rotește în jurul soarelui, ci în jurul unui bujor gigantic. Fiecare lună este o nouă halucinație olfactivă prin care universul ne șoptește că suntem, în sfârșit, acasă.”
anatomia jarului şi a catifelei
miresme de iunie
mă dor nările de atâta roșu de atâta jar ce pulsează în aer
iunie nu se privește se simte ca o arsură de catifea pe gât
e o textură de piersică coaptă ce ți se lipește de palme
un miros de mosc încins ce se ridică din trupul pământului
ating marginea unei cireșe și simt cum degetul îmi explodează
într-o succesiune de arome metalice: cupru argint fier vechi
amestecate cu dulceața grea a unui trandafir de magmă
aerul e dens aproape solid ca o jeleu de fructe exotice
îl mestecăm în loc să-l inspirăm simțind sâmburii de polen
cum ne zgârie gâtul cu o asprime de zahăr nears
miroase a ozon a descărcare electrică între doi nori de jad
a praf de pușcă peste care cineva a vărsat parfum de vanilie
o tensiune olfactivă ce ne face părul să se ridice pe brațe
simt gustul sărat al propriei transpiratii ce miroase a tei
suntem niște bureți ce absorb fiecare moleculă de lumină
până când greutatea noastră specifică se schimbă devenind solară
e mirosul de cauciuc încins pe asfaltul ce visează la mare
combinat cu răcoarea bruscă a unei pivnițe pline cu mere
un contrast termic ce ne dă fiori pe coloana vertebrală
jupoaie-mă de realitate și îmbracă-mă în această miasmă de jar
vreau să simt cum porii mei expiră parfum de caise și fum
vreau să simt asprimea firelor de iarbă ce miros a siliciu
iunie e o experiență tactilă a spiritului flămând de forme
o invazie de arome ce ne colonizează fiecare celulă
lăsându-ne fără apărare în fața acestei frumuseți agresive
miroase a smoală ce plânge pe trunchiurile copacilor bătrâni
a mentă strivită sub tălpi grele eliberând un frig verde
și a mătase udă lipită de un trup ce tremură de viață
senzorialul devine mistic mirosul devine rugăciune de carne
o simfonie de texturi ce se bat pentru atenția sângelui nostru
suntem vii atât de vii încât mirosim a explozie solară
într-un iunie ce ne devorează simțurile cu o gură de aur
©Ioan Muntean, 2026
-->
Comentarii