Modelând cu nesaţiu
formele în spaţiu,
apă şi foc –
două emoţii vitale creative
şuşotind la urechea cerului,
urmând sfatul luminii,
sângerând căutări
să-şi dea mâna,
împreună,
să dureze cărare.
La capătul lor,
infinitul magic
pe care se proiectează curcubeul
celei mai pure nudităţi
într-un sărut multiplu
cu buze crăpate de dorinţe.
Pe hotarul dintre trup şi suflet,
apa curge ca o flacără prin pădure;
vântul le încurajează deopotrivă.
Cel ce iubeşte curat
e un izvor nesecat
cu suflet de foc.
Dacă marea se aprinde,
ai grijă de inima ta!
Doar flacăra pură iubeşte apa
şi răspândeşte emoţia
care luminează sensurile în piept.
Focul aprins
de la prima ploaie de lacrimi
arde ca o torţă
a dorinţelor policrome
de care se agaţă sângele
într-un respect total
pentru lucruri inflamabile.
Dragostea –
joc creativ
în care focul
fertilizează apa.
Viaţa –
lucrarea marelui fierar;
o combustie fără sfârşit.
(Drobeta-Turnu Severin, 2O17, O6 ianuarie)
-->
Comentarii