Ţară, azi, a cui mai eşti?
Vasile Neagu-Scânteianu
Ţara mea cu dalbe creste
Îndreptate spre zenit,
Chipul tău îmbătrâneşte-
Zâmbetul ţi-e împietrit!
Din meleaguri de poveste
Au ramas doar amintiri,
Că nici Codrul nu mai este-
Decât cioturi în priviri!
Nici izvoarele prin matcă
Nu mai curg şipotitor,
Doar torentele-şi descarcă-
Mâlul gros pe firul lor!
Fii ţi-s plecati în lume,
Tu pe hoţi îi pripăşeşti,
Nu mai ai înţelepciune-
Buruiana s-o stârpeşti!
Tot te stingi, fără de vlagă,
Cu tristeţea te hrăneşti,
Că mă-ntreb, fără de şagă:-
Ţară, azi, a cui mai eşti?
28-09-2016

Comentarii