vin dintr-acolo unde nu se-ntunecă niciodată
(aici lumina se tăvăleşte ca o curvă prin beznă )
peronu-i pustiu, iar trenul se zbate şi geme
pe linia moartă
precum o femeie când o mângâi pe gleznă
trenul acesta cu două vagoane e plin de mistere,
de taine
opreşte prin gări sufocate de arbori bătrâni
femei şi bărbaţi sar înăuntru fără bagaje sau haine
cu tigvele desprinse din gâturi şi ţinute în mâini
Moment în care din spatele scenei
apare o haită înfometată și gălăgioasă de câini...

Comentarii