Cerneala s-a uscat în călimară
Și râuri de metafore-au secat,
Iar gându-acesta parcă mă doboară,
Să îți scriu cât te iubesc eu am uitat.
Din vocea mea un cântec de iubire
Este oglindirea unui strigăt mut,
Iar gându-acesta e-a vieții amăgire,
Să îți cânt cât te iubesc eu m-am temut.
Din mintea mea cuvintele-și iau zborul
Și rătăcesc pierdute în eter,
Iar gându-acesta nu-mi alină dorul,
Să îți spun cât te iubesc eu tot mai sper.
Și fost-au zile grele în tăcere,
Dar peste toate astea am trecut,
A fost de-ajuns o tandră mângâiere,
Urmat-apoi de cel mai cald sărut.
Căprar Florin
-->
Comentarii
Multumesc din suflet!
Felicitari. Continua.