Pe humerusul şarpelui blestemat
(Care Evei poftele i-a încercat),
Se sprijină primordialul păcat
Din care omenirea s-a-ntrupat.
Productul vestitului pom prohibit
De la un joc de cuvinte derivând
Din vechea limbă latină provenit
(„Malum”, „rău” şi „măr” însemnând),
Cu care s-a încălcat interdictul divin
La îndemnul vieţuitoarei cu apodie,
Ademenitor prin coloritul sangvin,
Era, de fapt, un fruct roşu de rodie.
Când ofidianul a ademenit-o pe Eva
(Un dram din trupul lui Ha′adham ),
Foarte discret şi tandru a tras-o alături,
I-a mai prăvălit la ureche încă ceva
Despre care nu se spune nimic în scripturi
Şi rămas pe veci închis în propriul coferdam.
Plimbându-se preocupat prin livadă, Adam
(Ins primordial şi, evident, fără ascendenţă)
A sclipit în vârful gândului că nu-i agam
Şi că e vremea pentru niscaiva decadenţă.
Fulgerat de nurii Evei, pipăindu-şi fiecare coastă,
Arcuită în haremul intercostal, fixă sau flotantă,
A început să conceapă câte-o nouă nevastă,
Din ce în ce mai opulentă şi mai apetisantă.
După ce şarpele biblic a însămânţat pe veci lumină
În despicătura acelei frivole şi martirizante dimineţi,
Din păcatul originar, la cumpăna sufletelor fără vină,
S-au dărâmat destine, dar s-au clădit şi alte vieţi.
Şi azi, Atlas mai cară în spate Pământul şi sfera cerească
Sub semnul unui viitor în braţele lumii de-nceput
Pe care imaculata Maria caută un loc unde să ne nască
Peste lutul şi iubirea din care ea însăşi s-a născut.
Suntem Adam şi Eva în căutarea Edenului pierdut;
Ca un Axis Mundi, speranţa ne menţină-n azimut!
(Drobeta-Turnu Severin, 2O17, O5 ianuarie)
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
Numărul zero
Numărul zero este un număr cu soț sau este un număr fără soț?
Citeste mai mult…
Vizualizări: 23

Comentarii