BROASCA ŞI BARZA

(Fabulă)

Într-un stat îndepărtat 
Nu știu cum din întâmplare,
Că ajunse împărat 
O broască cu gura mare.

Bălăcindu-se-n mocirlă,
Peste măsură de-avară, 
Ar fi vrut, gândind senilă,
Doar a ei întreaga țară.

Staff-ul întreg şi-l adună,
Ceru sfaturi și păreri
Ce metodă e mai bună
Să strângă rapid ... averi.

Sfătuită de-oarecine, 
Gând năuc prin minte-i trece, 
Că se poate trăi bine 
Cu pâine și apă rece.

Ca să vadă ce și cum 
Pe teren cum șade treaba, 
Se găti, plecă la drum, 
Că-i era prea mare... graba! 

Vrând să știe, curioasă,
Iarna cu ce s-or hrăni,
Cât li-i de bogată masă
Și ce dări mai pot plăti,

Întreba în drumul său
Care, cine, ce mănâncă,
De li-i bine, de li-i rău,
Dacă hran-o să le-ajungă?

În țară se dumiri,
Întrebă pe urs, pe lup,
Dar niciunul nu crâcni,
Team-aveau cu toți de... zdup!

Pleava oricum nu conta, 
La un semn strigau cu toții :
"Să trăiești Maria Ta!"
Că-i mânau din spate... hoții! 

Gândind că nu sunt probleme
Și-ale ei de-acum sunt toate
Întrebă, după o vreme,
Barza din străinătate

Ea cum o mai duce,-i bine?
Ar dori să vin-acasă?
Hrană, (uite iarna vine !)
Are să pună pe masă?

Curioasă, suparată,
Neprimid răspuns, atunci
Repeta (moară stricată !) :
« -Barză, iarna ce mănânci? » 

N-avea frică de nimica,
Nici de barză, bunăoară,
Însă barza, venetica,
Răzbună o-ntreagă țară,

Căci ostentativ privind,
Enervată de-ntrebare
Îi răspunse clămpănind:
« O broască cu gura... mare! »

Și făcând doi pași în spate,
Speriată de-acum rău,
Zise broasca pe-nfundate
Către doamna barză : « Zău... ! »

Prea târziu însă gândi 
Că trebui’ gura să-şi ţină, 
Barza iute o-nghiți 
Și nimeni nu-i găsi... vină! 

Morala 

Orice faptă se plătește: 
Semeni vânt, culegi furtună...
Tot naşul naş îşi găseşte, 
Fiindcă soarta... se răzbună!

de Gabriela Mimi Boroianu
05.06.2015

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

Acest răspuns a fost șters.
-->