03. (eseu, cybersonet)
~ ciclul Temperatura dintre cuvinte ~
cybersonete despre locul unde sensul devine piele, scrise până când limbajul începe să transpire
Temperatura dintre cuvinte
cybersonete despre locul unde sensul devine piele, scrise până când limbajul începe să transpire
Prolog (3) – intenţia autorului
Privind înapoi la întregul proces de creație, realizez că fiecare cybersonet într-un vers din acest mini-ciclu este mai mult decât un experiment formal; este un mod de a trăi intens fiecare clipă de apropiere și dor, condensând-o într-o respirație unică de 28 de cuvinte. Această limitare nu este constrângere; dimpotrivă, ea oferă libertatea de a explora fiecare nuanță a intimității, a dorului și a erotismului, concentrând emoția și sugestia într-un flux continuu, dens și aproape palpabil.
Fiecare cuvânt, fiecare virgulă, fiecare pauză a fost aleasă cu grijă, astfel încât cititorul să poată simți întreaga structură a unui cybersonet clasic – catrene, terține, tensiune, volta și rezoluție – dar într-un singur vers compact. Această formă permite o „simultaneitate a experienței”: se citește, se simte, se respiră și se trăiește. Este o formă care provoacă, seduce și implică, obligând cititorul să participe activ la densitatea emoțională și erotică.
În februarie, frigul nu este doar un cadru; el este un catalizator al dorului, al apropierii și al explorării interioare. Mini-ciclul de 28 de sonete devine astfel un jurnal poetic al unei luni interioare, unde fiecare zi adaugă o nuanță, o intensitate, un gest sau o emoție. Întregul flux este o orchestră subtilă a simțurilor și sentimentelor, în care cititorul devine co-creator, completând spațiile invizibile și respirând ritmul fiecărui cybersonet într-un vers.
Această formă condensată oferă și o „dimensiune ritualică”. Fiecare vers este un micro-eveniment, o ceremonie a dorului și a intimității, un moment în care cititorul este invitat să se oprească, să simtă și să trăiască. Nu e doar lectură; este o experiență corporală și emoțională, o explorare a intensității erotice și a frumuseții abstracte a iubirii și dorului.
Prin această metodă, densitatea și concentrarea nu diminuează emoția, ci o amplifică. Cititorul simte cum fiecare cuvânt vibrează, cum fiecare imagine erotică și poetică pulsează în ritmul propriei sale respirații. Fiecare cybersonet devine astfel o „micro-lună”, o clipă care cuprinde întreaga experiență a dorului, a anticipării, a intimității și a apropierii.
În plus, conceptul de „cybersonet într-un vers” oferă un joc subtil între vizibil și invizibil. Cititorul percepe gesturile, tensiunea și dorința, dar și tăcerile, sugestiile și pauzele invizibile care construiesc întregul univers al mini-ciclului. Aceasta este esența experimentului: transformarea unui cybersonet clasic într-o „experiență densă, continuă și palpabilă”, în care fiecare unitate este completă, dar parte a unui întreg mai vast.
Pe măsură ce închei acest prolog, simt că întregul mini-ciclu devine o „hartă a iubirii în februarie”, un jurnal interior, poetic și erotic, în care timpul este suspendat, iar fiecare cybersonet într-un vers reprezintă o clipă densă și completă. Este o explorare a intimității, a dorului și a erotismului, dar și o meditație asupra formei și densității poetice.
În final, cititorul este invitat să pătrundă în acest univers cu ochii, cu mintea și cu inima deschise. Fiecare cybersonet este un punct de plecare, fiecare respirație este o invitație, fiecare cuvânt este o cheie care deschide ușa către un spațiu intim, interior, febril și erotic. Prologul acesta este deci atât ghid, cât și invitație: ghidul formei, al intenției și al mecanicii sonetului într-un vers; invitația de a trăi intens fiecare clipă din mini-ciclul ce urmează.
Astfel, cu inima deschisă și cu mintea pregătită pentru intensitatea experienței, începem „mini-ciclul de 28 de sonete într-un vers”, fiecare cybersonet o respirație, fiecare zi o explorare a frigului, a dorului, a apropierii și a frumuseții interioare condensate într-un singur puls de 28 de cuvinte.
©Ioan Muntean, 2026
-->
Comentarii