Călătorii geodezice, Austria – toponimie, regionime (IV)

 

(postarea precedentă)

 

Regionime: nume de regiuni, districte

 

Moto: „Există un singur copil drăguţ în lume şi fiecare mamă îl are.” proverb austriac

 

1979394344?profile=original

Landurile Austriei (I)

 

1979394445?profile=original

Landurile Austriei (II)

 

Enumerăm landurile și sediile lor administrative, pe care convenim să le numim capitale, cu referiri la originea denumirilor. Germanii și austriecii denumesc regiunile administrative de ordinul întâi landuri, care ar însemna „state”.

 

1.Burgenland ( în maghiară ŐrvidékFelsőőrvidék, în croată Gradišće) are capitala Eisenstadt. Semnificația numelui este Țara castelelor (burg – „castel”). S-a numit în trecut Vierburgenland (Țara celor patru castele), deoarece a fost creat din patru regiuni, respectiv Pressburg Bratislava), Wieselburg (Orașul „nevăstuicii”), Ödenburg (Orașul mohorât) și Eisenburg (orașul Fierului). Analog cu „Siebenbürgen” (Transilvania, Țara celor șapte castele), în 1919, numele Burgenland a fost ales legat de eliminarea denumirilor germano-ungare pentru fostele comitate din Ungaria de Vest, Bratislava, Wieselburg, Ödenburg și Eisenburg (sugestii originale: Vierburgenland, apoi Dreiburgenland, când a devenit clar că Bratislava a fost revendicată ca parte a noului stat cehoslovac.

 1979394493?profile=RESIZE_1024x1024

Landul Burgenland În Austria

 

Exonimele pentru Burgenland sunt بورغنلاند (Būrġnlānd) în arabă, Burgenland în engleză, franceză, italiană, olandeză, poloneză, portugheză, suedeză, slovacă, și spaniolă, Μπούργκενλαντ (Bourngenland) în neogreacă, Gradišće în croată, Burgenlandia în latină, Burgenlande în letonă, Burgenlandas în lituaniană, Бургенланд  (Burgjenland) în rusă,  Gradiščanska în slovenă, Burgenlandsko sau Hradsko în cehă și Felsőőrvidék, ŐrvidékLajtabánságVárvidék în ungară.

Landul este format din șapte districte (Eisenstadt-Umgebung, Güssing, Jennersdorf, MattersburgNeusiedl am SeeOberpullendorf și Oberwart) și din 167 localități. Nu vom arăta etimologia numelor districtelor.

 

2.Kärnten (în română Carinthia sau Carintia, în slovenă Koroška) are capitala Klagenfurt.  Influența slavă din trecut este vizibilă încă din nomenclatura locurilor. În țările slave, Klagenfurt, este cunoscut uneori sub denumirea de Celovec. Etimologia pleacă de la stratul celtic până la indo-europeanul *(s)kar-o-nt, adică „rocă, zonă stâncoasă", derivat din cuvântul rădăcină indo-european *(car); cuvântul Carontani „Karantanen" este menționat de geograful din Ravenna în jurul anului 700 d.Hr.; despre Carantanum scrie în anul 800 d.Hr. istoricul lombard Paulus Diaconus ( călugăr benedictin și cronicar, cunoscut pentru istoria longobarzilor).

 1979396734?profile=RESIZE_1024x1024

Landul Kärnten în Austria

 

            Karantania (în slovenă Karantanija, de asemenea Korotan) a fost fondată în principatul slav din secolul al VII-lea, cu un posibil centru în zona Carintiei de astăzi. Despre Carintia se spune că a fost prima structură de stat independentă și stabilă, după ce migrația popoarelor a fost decisivă pentru istoria Carinthiei, Stiriei și Sloveniei. Landul este împărțit în 8 districte rurale și două districte urbane (Klagenfurt și Villach). Sunt 132 de municipalități, din care 17 orașe și 40 de târguri (Marktgemeinden).

Exonimele pentru Kärnten sunt Carintia în română și portugheză, Carinthia în engleză, Kärnten în finlandeză, Carinthie în franceză, Καρινθία (Karinthia) în neogreacă, קרינטיה în ebraică, Kärnten în islandeză, Carinzia în italiană, Carinthia în latină, Karintija în estonă, letonă și lituaniană,   Karinthië în olandeză, کرنتن în persană, Karyntia în poloneză, Каринтия (Karintija) în rusă, Kärnten în suedeză, Корушка (Koruška) în sârbă, Korutánsko în slovacă, Koroška în slovenă, Carintia în sopaniolă, Korutany în cehă, Karintiya în turcă, Karintia în maghiară.

 

3.Niederösterreich (în română Austria Inferioară) are capitala  St. Pölten. Aici nu e greu să ghicim etimologia denumirii, traducerea în limba română fiind semnificativă.

 1979396926?profile=RESIZE_1024x1024

Niederösterreich în Austria

 

Exonimele pentru Niederösterreich sunt النمسا السفلى în arabă, Baixa Austria în aragoneză, Austria Beherea în bască, Donja Austrija în bosniacă, Niederösterreich în daneză, Lower Austria în engleză, Alam-Austria în estonă, Ala-Itävalta în finlandeză, Basse-Autriche în franceză, Baixa Austria în galiciană, Κάτω Αυστρία (Kato Afstria) în neogrecă, אוסטריה תחתית în ebraică, Neðra Austurríki în islandeză, Bassa Austria în italiană, ニーダーエスターライヒ州 în japoneză, Baixa Àustria în catalană, Donja Austrija în croată, Lejasaustrija în letonă, Žemutinė Austrija în lituaniană, Neder-Oostenrijk în olandeză, Bassa Àustria în occitană, Dolna Austria în poloneză, Austria Inferioară în română, Нижняя Австрия (Nishnjaja Awstrija) în rusă, Niederösterreich în suedeză, Доња Аустрија în sârbă, Dolné Rakúsko în slovacă, Dolnja Avstrija în slovenă, Dolna Awstriska în sorbă de sus, Baja Austria în spaniolă, Dolní Rakousy sau Dolní Rakousko în cehă, Aşağı Avusturya în turcă, Нижня Австрія în ucraineană, Alsó-Ausztria în ungară, Basa Austria în venețiană și Awstria Isaf în velșă.

 

4.Oberösterreich (în română Austria Superioară) are capitala Linz. Nici aici nu e necesar să explicăm etimologia denumirii, ea rezultând din simpla traducere. S-a mai numit și Austria ob der Enns „Austria deasupra râului Enns".

 1979398975?profile=RESIZE_1024x1024

Oberösterreich în Austria

 

Exonimele pentru Oberösterreich sunt Upper Austria în engleză, Haute-Autriche în franceză, Alta Austria în italiană, spaniolă și catalană, オーバーエスターライヒ州 în japoneză, Gornja Austrija în croată, Augšaustrija în letonă, Opper-Oostenrijk în olandeză, Górna Austria în poloneză, Верхняя Австрия (Wjerhnjaja Awstrija) în rusă, Oberösterreich în suedeză, Gornja Avstrija în slovenă, Horní Rakousy în cehă și Felső-Ausztria în ungară. Landul este împărțit administrativ în 15 districte (Bezirke), trei municipii (Statutarstädte) și 442 de municipalități.

 

5.Landul Salzburg are capitala Salzburg. Etimologia este destul de clară. Denumirea landului este aceeași cu denumirea capitalei, numele compus formându-se din salz („sare”) și burg („oraș”), semnificând „orașul sării”. Provine din vechiul cuvânt german „zaltsbʊrk”. Orașul Salzburg a fost populat încă de timpuriu, din perioada neolitică, în mare parte datorită salinelor din zonă. La aproximativ 1000 î.Hr. se găsea aici o colonie destul de numeroasă de iliri, atrasă de exploatarea salinelor de pe Dürnberg (Muntele Dürn), lângă Hallein. După 400 de ani locul este ocupat de celți. Începând cu anul 15 î.Hr. micile comunități umane din zonă formează un oraș pe malurile râului Salzach (Râul Sării). Romanii îl denumesc în timpul împăratului Claudius (41-45 î.Hr.) Juvavum și îl recunosc ca municipiu, fiind unul din cele mai importante orașe ale provinciei Noricum.

Următorul moment semnificativ în istoria Salzburg-ului este venirea misionarului Rupert, în anul 700 d.Hr., întemeietorul orașului Salzburg (construiește o biserică închinată apostolului Petru, renovează Mănăstirea Sfântul Petru și pune temeliile unei mânăstiri de măicuțe pe muntele Nonnberg).

În secolul al VIII-lea, în timpul domniei lui Carol cel Mare, Salzburg devine capitala domnitorilor bavarezi. În 1816 Salzburg trece sub administrația Austriei. Doi ani mai târziu, în urma unui incendiu puternic, orașul nou este distrus în întregime.

Exonimele pentru Salzburg sunt Salzburg în olandeză, poloneză, română și  engleză, Salzbourg în franceză, Σάλτσμπουργκ (Sáltsbourg) în neogreacă, Salisburgo în italiană, Salisburgum în latină, Зальцбург în rusă, Salzburška, Salzburg și Solnograd în slovenă și Salzburgo în spaniolă.

 1979398951?profile=RESIZE_1024x1024

Salzburg în Austria

 

Landul Salzburg este împărțit în cinci districte (Gaue, cu centrul administrativ al districtului între paranteze): Pinzgau (Zell am See), Pongau (Sankt Johann im Pongau), Lungau (Tamsweg), Tennengau (Hallein) și Flachgau (orașul Salzburg, care este în același timp și capitala landului).

 

6.Al doilea land ca mărime din Austria, Steiermark, (în română Stiria) are capitala Graz. Steiermark este locul originar al dinastiei Otakar, Steyr în Austria de astăzi. Exonimele pentru Steiermark sunt  Styria în engleză, poloneză și latină, Stiria în română,  Štajerska în slovenă,  Stájerország în ungară, Štýrsko în cehă, Штајерска în sârbă, Štajersko în slovacă, Штирия (Știrya) în rusă.

 1979401121?profile=RESIZE_1024x1024

Steiermark în Austria

 

7.Tirol are capitala Innsbruck. Etimologia toponimului Tirol este destul de interesantă. Cuvântul își are originea în cuvântul celtic tir („teritoriu"), care se trage la rândul său din proto-celticul *tīros, din proto-indo-europeanul *ters- („uscat”), adică „teren uscat" (vezi și latinul teras).

 1979401275?profile=RESIZE_1024x1024

Landul Tirol în Austria

 

„Exonimele pentru Tirol sunt Tirol sau Tyrol în majoritatea limbilor, chiar și în rusă Тироль (Tiroli) și în sârbă Tирол (Tirol).

 

 

8.Landul Vorarlberg are capitala Bregenz. Landul este împărțit în 96 de municipalități.

 1979404228?profile=RESIZE_1024x1024

Landul Vorarlberg în Austria

 

Ca etimologie, Vorarlberg, se traduce ca „in fața (muntelui) Arlberg" (Arlberg, adică Arl+ berg, „muntele Arl”). Vorarlberg este cel mai vestic land federal al Austriei, fiind al doilea cel mai mic (Viena este cel mai mic). Exonimul este Vorarlberg, limbile cu alte alfabete denumindu-l Форарлберг în bulgară și sârbă, Форарльберг în rusă și ucraineană.

 

9.Cel mai mic land ca suprafață este Wien (în română Viena), care are capitala Wien (în română Viena). Viena este land și capitala Austriei. Despre etimologia cuvântului Wien am scris în primul articol.

 1979404336?profile=RESIZE_1024x1024

Districtele landului Wien

 

Așadar, am scris despre toponime, despre numele țării și al capitalei, despre hidronime (nume de ape), despre oronime (nume ale formelor de relief) și mai sus despre regionime. Sunt lucruri interesante și studiul istoriei locurilor ne fac să înțelegem mai bine prezentul și să proiectăm viitorul. Să nu uităm că marele nostru Eminescu, negat de unii, dar care a fost și în Austria, scria:

 

“Viitorul si trecutul

Sunt a filei două fețe,
Vede-n capăt începutul
Cine știe să le-nvețe..”

 

Mihai Eminescu

 

Și dacă vom proiecta noi bine acest viitor, nu vom mai așeza casele în calea puhoaielor de ape pluviale scurse de pe văile dintre munții și dealurile golașe, despădurite, vom face șanțuri corespunzătoare pentru scurgerea apelor pluviale, vom planta puieții, chiar elevi fiind, vom face poduri așa cum făceam odată și cum cântau până și copiii când se jucau pe-afară, că ăștia de acum, cu tableta lor... - „Podul de piatră s-a dărâmat, a venit apa și l-a luat, vom face altul pe râu în jos......”, plus canale de scurgere. Că nu sunt străinii de vină, americanii, nemții, rușii și turcii, nici măcar șogorii unguri și legumicultorii bulgari, de ce nu prea mai facem noi pe aici, noi cei care ne dezobișnuim de munca pe care o făceam, că sunt mai bănoase afacerile... cu Tel Drum sau cu Belina! Ploile au ridicat apa în lacul Bicaz și au rămas deasupra apei tone de plastic aruncare de români! Că parcă îmi amintesc de tata, primar fiind el, în satul ăla, Livezeni, unde nu veneau soldații să ne deszăpezească, tată care trecând prin fața casei lui nea Ion îi zicea: „- Ioane, ce faci cu șanțul? E colmatat! desfundă-l!” „- Bine, Gheorghe, așa am să fac!”  Vremuri trecute... Dar de, „Niște țărani!”, vorba lui Dinu Săraru... Țărani care nu studiau managementul pe la Academia Ștefan Gheorghiu, pe la ASE, nici măcar cu frecvență rarisimă pe la Universitatea Spiru Haret, dar făceau un management.... de se minunau trecătorii care admirau mușcatele din fereastră crescute cu dragoste de nevestele lor... Și acum parcă învățăm să conjugăm precum Vanghelie și să cântăm ca unii tineri: „Eu stau, tu stai, el stă.” (Imnul de stat, unii pe pensiile babacilor)!


Să fiți iubiți!

 

(continuare)

 

Constantin (ibn al) NIŢU

 

http://webdidacticanova.blogspot.ro/

http://geo.unibuc.ro/cv_nitu_c.html

nitu.constantin@yahoo.com

constantin.nitu@g.unibuc.ro

 

 

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

ELENA AGIU-NEACSU a răspuns la discuția ELENA AGIU-NEACSU 4199. rime: bogată / deșteaptă
       Rime: mare / dată
1 oră în urmă
ELENA AGIU-NEACSU a răspuns la discuția ELENA AGIU-NEACSU 4199. rime: bogată / deșteaptă
POLITICA
 
Chiar de cu legea-i certată,
Cel mai adesea-i curtată
De parveniţi şi impostori,
Ce…
1 oră în urmă
ELENA AGIU-NEACSU a postat o discuție
   UNUI NECHIBZUIT Voia nevastă bogatăŞi pe deasupra deşteaptă,Acuma primeşte platăCă la mâna ei...…
1 oră în urmă
Victor Bivolu a postat o discuție
POLITICA (definiție)Politica-i meseriePentru omul care știeAstăzi multe să promită,Iar mâine tot să…
1 oră în urmă
ELENA AGIU-NEACSU a răspuns la discuția ELENA AGIU-NEACSU 4197. rime: atacă / apărarea
      Tema: POLITICA
1 oră în urmă
ELENA AGIU-NEACSU a răspuns la discuția ELENA AGIU-NEACSU 4197. rime: atacă / apărarea
Rime: știe / reproș
 
UNUI BĂTRÂN RESPECTABIL
 
Nu degeab-ajunse moș,
Bătrânul știe ce știe,
N-am…
1 oră în urmă
ELENA AGIU-NEACSU a postat o discuție
   UNOR FOTBALIŞTI CE SE TREZESC LA FINAL DE MECI Slăbită e concentrareaSă-ntărească apărarea,Căci…
1 oră în urmă
Victor Bivolu a postat o discuție
REGRETELE UNUI FOST PREMIERPână ieri ca un cocoș,Acum își face reproșPentru că exact nu știeCe-a…
1 oră în urmă
ELENA AGIU-NEACSU a răspuns la discuția ELENA AGIU-NEACSU 4195. tema: la vreme de criză
   Rime: știe / reproș
1 oră în urmă
ELENA AGIU-NEACSU a răspuns la discuția ELENA AGIU-NEACSU 4195. tema: la vreme de criză
    Tema: GURALIV (Ă)
 
UNUI PIERDE-VARĂ
 
De cu zori şi până-n seară
Meliţă precum o moară,
Toacă…
1 oră în urmă
ELENA AGIU-NEACSU a postat o discuție
   O NEDREPTATE EVIDENTĂ Traversăm vremuri de criză,Că mereu creşte accizăŞi s-au scumpit…
1 oră în urmă
Victor Bivolu a postat o discuție
GURALIVUL (definiție)Că a urmat clase doar unaTuruie din gură întrunaIrațional și cu păcat;...Fără…
1 oră în urmă
Mai Mult…
-->