Călătorii geodezice - Ungaria (IX-13)

 

(postarea precedentă)

 

15 martie, ziua maghiarilor de peste tot (IX-13)

(provocată de nemaghiari)

 

Moto: „Pot înţelege comunismul, dar nu şi socialismul.” Lajos Kossuth (1802-1894)

 

UDMR, prin președintele său Kelemen Hunor, a declarat că ziua de 1 Decembrie nu e și sărbătoarea ungurilor din România. Poate nu știti ce sărbătoresc ungurii pe 15 martie, dar aflați mintenaș! Începând din 1991, Ungaria are trei sărbători naționale. Ziua Națională este 20 august, sărbătoarea Sfântului Rege Ștefan I, întemeietorul Regatului Ungariei. Pe 15 martie se serbează Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, pe care a vrut să ne-o impună UDMR prin lege, iar pe 23 octombrie se comemorează Revoluția din 1956. Maghiarii aniversează Revoluția din 1848-1849 pe 15 martie, dată la care s-a consfințit și apariția parlamentului modern al Ungariei.  

Început în Franța, valul revoluționar din 1848 s-a răspândit în aproape toată Europa, inclusiv în Imperiul habsburgic. Revoluţia maghiară a început pe 15 martie 1848, cu evenimente sângeroase în Pesta şi Buda, când revoluţionarii au citit o proclamaţie, intitulată „Ce doreşte naţiunea maghiară. Să fie pace, libertate şi înţelegere.”

Punctele proclamației erau:

  1. Dorim libertatea presei, desfiinţarea cenzurii.
  2. Guvern responsabil în Buda-Pesta. 
  3. Adunare Naţională anuală la Pesta. 
  4. Egalitate în faţa legii în chestiunile civile şi religioase. 
  5. Gardă naţională. 
  6. Plata dărilor de toţi deopotrivă. 
  7. Desfiinţarea iobăgiei. 
  8. Curte cu juri, pe baza egalei reprezentativităţi. 
  9. Bancă Naţională. 
  10. Armata să depună jurământul pe Constituţie, militarii maghiari să nu fie duşi înafara ţării, militarii străini să părăsească ţara. 
  11. Deţinuţii politici de stat să fie eliberaţi. 
  12. Uniune (de fapt unirea era alipirea Transilvaniei la Ungaria!). 

 166128937?profile=original

Proclamația din 15 martie 1848

 

Demonstraţiile masive l-au forţat pe guvernatorul imperial să accepte toate cele cele 12 puncte. Revoluționarii au preluat puterea, au înființat primul parlament modern maghiar și au format un guvern condus de Lajos Batthyány. Confruntată cu revoluția de la Viena, care a izbucnit pe 13 martie, monarhia habsburgică a fost nevoită să accepte noul guvern al Ungariei.

După înfrângerea revoluției austriece și înlocuirea împăratului Ferdinand I cu nepotul său, Franz Joseph (2 decembrie 1848), monarhia habsburgică s-a întors împotriva revoluției maghiare. Noul împărat a ordonat dizolvarea guvernului de la Budapesta. Profitând de conflictele dintre maghiari și celelalte minorități din Imperiul Habsburgic, în special români, sârbi și croați, Viena a reușit să înfrângă Revoluția Maghiară (1849).

Ca să-ți dai seama de nivelul culturii unui popor, care numesc această zi ca importantă pentru unguri, merită să analizezi și ce sărbătoresc ei. Așadar, ungurii, la 15 Martie, sărbătoresc ziua maghiarilor de pretutindeni, când:

a) Au fost conduși de un slovac - Kossuth, avocat, deputat, jurnalist, guvernator de facto al Ungariei în timpul Revoluției de la 1848. Tatăl său a fost slovac, iar mama sa, Karoline Weber, a fost de etnie germană și confesiune evanghelică-luterană, iar Lajos s-a căsătorit cu o nemţoaică dintr-o familie de nobili. Părinții mamei lui Lajos erau originari din Eperjes, azi Prešov în Slovacia. Curat ungur!

 166144672?profile=original

Lajos Kossuth

 

Iar Lajos provine din numele german Chlodovech, ăsta din forma sa latină, Ludovicus. Și Kpssuth e nume internațional! E nume propriu, nume de familie, toponim. E numele unei localități din Washington county (județul...), din Indiana, unui sat din Alcorn County, Mississippi, al unei localități din Auglaize county, Ohio, al unui oraș din Manitowoc county, Wisconsin, toate din Statele Unite ale Americii. Iar Kossuth County ete unul din cele 99 de județe din Iowa (SUA), cu sediul în Algona.

Guvernatorul ăsta liberal, Kossuth Lajos, a încurajat, tolerat şi incitat la crime abominabile împotriva adversarilor săi din Transilvania, cu uciderea a peste 40.000 de români (pe care „marele democrat şi patriot" Kossuth i-a numit «gunoaie») şi ştergerea de pe faţa pământului a circa 200 de sate, precum şi a nenumărate biserici şi aşezăminte mănăstireşti (Constantin Mustaţă, în cartea sa, „Teroare în Ardeal", vol.1 pag 184; vezi on-line pe www.taraiancului.ro întreg volumul). Și noi să le recunoaștem ziua? Tragică decizie ar fi! Și așa, drept recompensă, în Târgu-Mureş, strada Călăraşilor a devenit „Kossuth Lajos utca", prin Hotărârea Consiliului Local din Târgu-Mureş (www.condeiulardelean.ro).

b) Revoluționarii maghiari au luptat sub comanda unui general polonez, Bem, controversatul erou al maghiarilor de la 1848, care a cucerit oraşele Ardealului, dar a sfârşit islamist!

 166164955?profile=original

Generalul Bem

 

În primăvara anului 1848, la Viena, din ordinul lui Lajos Kossuth, Bem a devenit comandantul armatei revoluţionare maghiare, implicată în acţiunile de pe teritoriile Ungariei şi al Transilvaniei. „Ungurii izbutiseră încă din decembrie 1848 să spargă linia de apărare de la Ciucea, să împrăştie cetele de lăncieri ale tribunilor Nicolae Corcheş şi Iosif Moga şi sub conducerea generalului Bem, să strâmtoreze pe colonelul Urban şi să-l azvârlă peste Carpaţi, în Bucovina. Ungurimea din Ardeal prinse din nou curaj, astfel că satele româneşti văzură iarăşi prăpăd şi barbarie, ce lăsau în urma lor voluntarii şi gardiştii unguri”, relata istoricul Silviu Dragomir, autor al volumului „Avram Iancu” (1924).

Generalul Bem a fost înfrânt, în 31 iulie 1849, în bătălia de la Albeşti (lângă Sighişoara), de armatele austriece sprijinite de forţele ţariste şi de români, iar în 13 august 1849, armata sa a capitulat la Şiria, lângă Arad. În timp ce alţi 13 generali ai armatei revoluţionare maghiare au fost executaţi pentru înaltă trădare, Josef Bem a fugit în Imperiul Otoman, unde s-a convertit la islam, împreună cu 72 de ofiţeri şi cu 6.000 de soldaţi, din subordinea sa (despre generalul Bem şi convertirea sa la islamism, ca şi a celor din anturajul său a relatat Eugene Poujade, diplomat francez detaşat la Bucureşti, în funcţia de consul). Curat maghiar și Bem ăsta și mercenarii lui!

c) Totul se întâmpla când capitala Ungariei era Bratislava, în Slovacia, asta de pe la 1572!

 166179804?profile=original

Europa Centrală în 1572 („Căpităniile” Regatului Ungariei)

 

Habsburgii au preluat controlul asupra părților de nord și de vest (așa-numita Ungarie Regală), cu capitala la Pressburg (Pozsony, Bratislava), în conformitate cu prevederile secrete ale Tratatului de pace de la Oradea. Ioan de Zápolya și-a asigurat controlul asupra părții de est a regatului – Regatul Ungariei Răsăritene. După 1541, părțile centrale și de sud ale regatului au fost anexate de Imperiul Otoman pentru următorii 150 de ani!

Așadar, până în 1919, Bratislavei i se spunea în slovacă Prešporok, în germană Pressburg, în maghiară Pozsony, în română Pojon. Datorită înaintării otomane în teritoriul ungar, Bratislava a fost desemnată capitala Ungariei în 1536, făcând parte din Imperiul Habsburgic. A devenit un oraș al încoronărilor,  11 regi și regine fiind încoronați în Catedrala Sfântului Martin între 1536 și 1830. Curată „Ungarie Mare!”

 166197402?profile=original

Europa Centrală în 1683

 

d) Ungurii au fost inspirați de versurile unui sârbo-slovac,  Alexander Petrovič, devenit ungurul Sándor Petőfi, din tată sârb - Stevan Petrović (măcelar) și mamă slovacă - Maria Hrúz. Curat maghiar! La 16 septembrie scrie proclamația de egalitate prezentată mai sus și se înrolează în armată. Poate de la el s-a inspirat Mircea Dinescu la „revoluția” din 1989, când ne amenința actorul recitator aromân Caramitru cu scrierea proclamației și îi șoptea bucătarului dunărean „chef” – „- Mircea, fă-te că lucrezi!” Superiorii lui Sándor nu sunt mulțumiți de el, întrucât era recalcitrant și ataca fățiș conducerea ineficientă a armatei imperiale.

 166213063?profile=original

Bustul din Sovata al lui Sándor Petőfi

 

Din cauza unor atacuri împotriva sa, printr-o scrisoare cere să fie primit în armata lui Bem, în Ardeal. La 19 ianuarie 1849 pleacă prin Mediaș la Slimnic, unde este primit cu căldură de generalul Bem și participă prima oară la luptă. Este distins cu „Medalia pentru merite în război”. La 30 iulie 1849, în încercuirea făcută de trupele țariste în bătălia de la Albești, poetul Sándor Petőfi este dat dispărut. Unii susțin că și-a aflat moartea în timpul retragerii, alții că ar fi fost dus prizonier de război în Rusia țaristă.

e) Iar Kossuth nu putea să aibă consilier sau secretar decât tot un nemaghiar, pe pianistul evreu George Lichtenstein, cel influențat de muzica țiganilor unguri! Și-a făcut studiile în Pécs, Pressburg și Viena. A fost secretarul lui Lajos Kossuth în timpul revoluției de la 1848. După înfrângerea revoluției avea să plece la Königsberg, la Londra în 1851, iar în 1856 se mută în Edinburgh, unde devine profesor de muzică, inclusiv al ducelui de Edinburgh, Prințul Alfred.

f) Ungaria dorea să obțină independența de sub regimul imperial austriac, dar menținând în hotarele sale teritorii și populații de alte etnii. Mai târziu, prin tratatul de la Trianon, din cele aproximativ 10,4 milioane de persoane din teritoriile pierdute de Imperiul Austro-ungar și nu de Ungaria așa zisă MARE, aproximativ 70% erau membri altor comunităţi etnice - români, slovaci, ruteni, sârbi, sloveni, cehi şi alţii.

 166248265?profile=original

Componența etnică a Ungariei (Tratatul de la Trianon, 1920; anexă a tratatului)

 

g) Și să nu uităm că maghiarii „din toată lumnea” îi comemorează anual pe cei „13 generali maghiari”, pe teritoriul României, acțiune care se înscrie pe aceeaşi linie a antiromânismului exacerbat, obrăzniciei fără limite şi ofensei la adresa naţiunii române manifestate constant, în ultimii peste 20 de ani.

Dar cine au fost cei „13 generali maghiari”, denumire generică sub care i-a făcut cunoscuţi istoriografia ungară? Citiți și vă minunați, vedeți-le etniile: Karlo Knezic, croat, numit general de Lajos Kossuth; Karoly Vecsey, maghiar, numit general de Kossuth; Erno Kiss, armean, numit general de Kossuth; Jovan Damjanic, sârb, numit general de Kossuth; Ludwig Aulich, german, numit general de Kossuth; Arisztid Dessewffy, maghiar, căpitan; Georg Lahner, german; Vilmos Lazar, maghiar; Karl August, conte german; Jozsef Nagysandor, maghiar; Ernst Poelt von Poeltenberg, conte austriac, numit colonel de Kossuth; Josef Schweidel, austriac, maior şi Ignac Török (Turcu!), maghiar.

Prin urmare, ar trebui numiţi „cei 13 ofiţeri de la Arad”, întrucât numai cinci au avut gradul de general. doar cinci dintre ei au fost de etnie maghiară, restul de opt având etnie austriacă, germană, sârbă, croată şi armeană. Toţi au fost ofiţeri ai armatei imperiale austriece, iar prin dezertare şi trădare s-au alăturat armatei revoluţionare maghiare şi au participat la luptele duse de aceasta împotriva armatei populare revoluţionare româneşti din Transilvania, condusă de Avram Iancu şi a imperialilor.

După înfrângerea şi capitularea resturilor armatei maghiare, la Şiria, lângă Arad, „cei 13” au fost făcuţi prizonieri de amata ţaristă şi predaţi austriecilor. Potrivit tuturor uzanţelor militare, inclusiv pe timp de război, aceştia au fost condamnaţi de curtea marţială la moarte prin spânzurătoare, pentru trădare şi trecerea de partea inamicului. Prin acţiunile lor armate „cei 13” au susţinut prevederile programului revoluţiei paşoptiste maghiare, inclusiv punctul 12 al acestuia care stipula alipirea forţată a Transilvaniei la Ungaria împotriva voinţei românilor majoritari. Parte dintre ei, având şi funcţii de comandă, sunt răspunzători, alături de ceilalţi mercenari şi aventurieri din armata aşa zis revoluţionară maghiară, comandată de Jozsef Bem, de faptele amintite mai sus!

În anul 1925, într-o perioadă istorică de demnitate naţională şi accentuat patriotism, guvernul Ionel Brătianu şi regele Ferdinand au dispus demolarea monumentului ridicat de Ungaria, la 1881, la Arad, în memoria „celor 13”, înţelegând că acesta reprezenta un afront la adresa României.

 166284474?profile=original

Monumentul de la Arad

 

Dar în anul 2004, guvernul României, condus de Adrian Năstase, la cererea UDMR, care îi susținea rămânerea PSD la guvernare, printr-un act ce impietează memoria românilor, aprobă reamplasarea monumentului „celor 13”, la Arad! Nu există nicio motivaţie în susţinerea acestei decizii ruşinoase  şi descalificante pentru că nu poţi justifica niciodată, nicăieri şi în faţa nimănui, în această lume, aprobarea ridicării unui monument în ţara ta care să evoce pe criminalii strămoşilor tăi!

 Așadar, ce era unguresc in toată această afacere care a fost înăbușită de
trupele rusești, aliate cu trupele austriece? E curios cum poți să sărbătorești înfrângeri și să declari ziua ungurilor de pretutindeni ziua faptelor unor neunguri sau deveniți peste noapte unguri. Și cum poți îndrăzni să propui o lege ca această zi să fie zi de sărbătoare în România după ce ai omorât peste 40.000 de români și le-ai distrus multe sate și biserici și după ce declari că 1 Decembrie 1918 e o zi nefastă pentru etnia maghiară din România? Sunt probleme de analizat, că tupeul e ridicat la cote înalte...

Și la aniversarea pe 1 Decembrie 2018 a unui centenar de la marea unire, o agenție germană de știri, Deutsche Presse Agentur, a difuzat o știre, preluată și de o televiziune de stat, cum că „România sărbătorește a 100-a aniversare a anexării fostei provincii maghiare a Transilvaniei. Cu acest câștig teritorial de la prăbușirea Austro-Ungarieridupă primul război mondial, România și-a mărit teritoriul cu aproximativ o treime.”

 219884161?profile=original

Știrea agenției germane

 

Ambasadorul României în Germania, Emil Hurezeanu, a declarat, luni  că este de neînțeles eroarea făcută de jurnaliștii germani ai agenției Deutsche Presse Agentur. „"Este de neînțeles cum o agenție de știri, chiar dacă ea nu este o agenție de stat, este o agenție privată - are acest nume care poate fi înșelător, Deutsche Presse Agentur, dar acționarii aici sunt reporterii, 4.000 de reporteri în întreaga lume care produc câteva sute, dacă nu mii de știri în fiecare zi....”

         Emil Hurezeanu, a transmis o scrisoare agenției germane de presă DPA în care face anumite precizări referitoare la istoria modernă a României, după articolul de presă apărut de Ziua Națională a României în care se spune că România a aniversat la 1 Decembrie 100 de ani de la momentul în care a anexat o parte din Ungaria.

„Stimate domnule Gosmann, cu consternare am luat la cunoștință despre informarea Dvs. legată de Ziua Națională a României din data de 1 Decembrie, preluată de ZDF.

Formularea tendențioasă, deja din menționarea cuvântului anexare" în titlul articolului, este regretabilă și indică o cunoaștere cel putin deficitară a istoriei. În data de 1 Decembrie 1918 a avut loc la Alba Iulia Marea Adunare Națiională, unde au participat 100.000 de persoane și s-a hotărât Unirea provinciilor istorice, cu participarea tuturor confesiunilor relegioase, tururor stărilor sociale.

Documentul adoptat atunci, Proclamația de la Alba Iulia, a fost semnat mai întâi de reprezentanți ai minorității germane din Transilvania și Bucovina.

Dacă actul din 1 decembrie 1918, pe principiul autodeterminării și al votului democratic al majorității, recunoscut prin tratatele de pace de la Versailles (1919) și Trianon (1920) este echivalent cu Anschluss-ul Austriei de Hitler din 1938, atunci înseamnă că eu, ambasadorul României, țară membru în UE și NATO, în 2018 și Dvs., director general al DPA în Germania țară-membru în UE și NATO, în 2018, trăim în lumi și momente istorice complet diferite.

Dacă acest lucru înseamnă pentru Dvs. anexare, atunci întreaga arhitectură geopolitică de după Primul Război Mondial reprezintă doar o serie de anexări. Cer în mod ferm repararea acestei grave erori de interpretare a istoriei", este mesajul transmis de ambasadorul Emil Hurezeanu.

Cele scrise de agenția citată l-a indignat și pe un ofițer român în rezervă , care i-a scris președintelui țării o scrisoare deschisă, postată pe blogul său și cu msaje pe facebook (vezi scrisoarea intitulată „Domnule Președinte Iohannis”). Scrisoarea este incisivă și așteptăm răspunsul președintelui. Că ne vom aștepta la noi atacuri ale guvernului Ungariei vecine, pe site-urile de socializare circulând chiar o hartă cu intenția „ruperii Ardealului de România. Priviți și vă minunați!

 219864772?profile=original

Imagine preluată din facebook - „Ardealul nu e România!”

(https://www.facebook.com/erdelynemro)

 

 E cu îndemnul „Oszd meg, ha is igy gondolod!”, adică „distribui-o dacă crezi asta!” Și chiar în ziua în care prin plecarea unor deputați de la PSD, coaliția PSD – Alde pierde majoritatea în Camera Deputaților, „prietenii” de la UDMR cer „autonomie teritorială”! Așa că vom asista probabil la o escaladare a pretențiilor conducerii UDMR și a guvernului Ungariei.

Dacă citiți cu atenție scrisoarea deschisă a colonelului (r.) Neacșu A. Marin, veți aștepta, desigur, un comunicat al președinției, dar sunt curios și eu dacă cel ce a învățat în armată doar să coasă nasturii va avea vreo poziție cu privire la anexare (Anschluss)!

Memoria nu ne poate fi ștearsă, pericolul rămâne. 

            Pe data de 16 iunie 1989 a fost semnată la Budapesta o declarație a unui grup de unguri din România (o întâlnire între membrii Forumului Democratic Maghiar şi Români), asupra pericolului distrugerii „civilizației” maghiare din Transilvania, pentru Autonomia Transilvaniei, pe care au semnat-o ulterior și fostul rege Mihai, Tismaneanu, Goma și alți români.  Despre declarația de la Budapesta am scris mai mult AICI (click!).

Iar la așa zisa „revoluție”, trupele maghiare erau la granița cu România, pregătite să intre în Transilvania, iar cele ruse la granița de est. Nu degeaba s-a difuzat știrea falsă că în România sunt 60.000 de morți....

Pe 24 decembrie 1989, pe masa departamentului de stat al SUA era o cerere a ungurilor de intervenție a trupelor americane în România, deoarece „populația maghiară era în pericol în România”!

            Și să nu uităm de conflictul interetnic de la Târgu Mureș.  Acest conflict s-a concretizat în confruntările grave care au avut loc între 19 martie și 21 martie  1990, în urma cărora cinci oameni și-au pierdut viața, sute de oameni au fost brutalizați și răniți, iar conviețuirea interetnică în Târgu Mureș a fost alterată considerabil pentru o perioadă de timp. Și media maghiară a avut prilejul să distribuie în occident știri și filme în care îi prezentau ca unguri pe românii agresați de unguri (vezi cazul Cofariu)!

            Cu cine credeți că va ține Rusia în disputele maghiaro-române? Vă amintiți pactul ruso-german (Ribentrop-Molotov) din 1938? Vă amintiți că Putin a vizitat Budapesta la invitația premierului maghiar Orban? Recent, în toamna anului 2018, departamentul de stat al SUA a cerut trimiterea în SUA a doi rezidenți ruși din Ungaria, acuzați de infracțiuni internaționale în vânzarea de armament unor țări care încurajează terorismul, Ungaria a răspuns prompt. I-a „expulzat pe cei doi, timițându-i la....  Moscova!

Și conaționalii ne hărțuiesc periodic. Deputatul UDMR Kulcsár-Terza József-György a depus pe data de 22 decembrie 2017 un proiect de autonomie teritoriala a tinutului secuiesc, care propuneaa în esență revenirea la organizarea adminstrativă pe scaune, cu președinte, parlament și guvern propriu, iar limba maghiara recunoscută ca limbă oficială, pe lângă română.

Două săptămâni mai târziu, luni, 8 ianuarie 2018, liderii celor trei partide ale comunitatii maghiare din Romania, UDMR, PCM si PPMT, au semnat la Cluj-Napoca o declaratie comună prin care cer autonomie teritorială, locală și culturală, dar n-au spus ca în Parlament a fost depus deja si un proiect de lege in acest sens. Era al doilea proiect radical de autonomie, după o inițiativă similară prezentată public in septembrie 2014.

Dacă proiectul de lege din 2017 era semnat doar de un singur inițiator, deputatul UDMR  Kulcsár-Terza József-György, președintele organizației Covasna a Partidului Civic Maghiar (PCM), cunoscut pentru pozițiile sale radicale privind autonomia, iată că pe 3 decembrie 2018 e propus un nou proiect de lege privind aceeași autonomie, de astă dată semnat de toți deputații și senatorii maghiari, care ar încemna modificarea constituției.

Așadar, UDMR a depus, luni, 3 decembrie 2018, la Parlament, un proiect pentru „transpunerea în legislație a prevederilor privind popoarele conlocuitoare din Rezoluția de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918”.

Și proiectul prevede, între altele, posibilitatea înființării, prin lege, a unor regiuni de dezvoltare separate, iar aceste noi regiuni să poată obține „un statut de autonomie specială pentru județele care aparțin unor regiuni istorice sau în care o minoritate națională istorică are o proporție semnificativă”.

         Și cum aminteam, proiectul apare la o zi după ce Coaliția PSD-ALDE a pierdut majoritatea în Camera Deputaților, având acum nevoie de voturile UDMR pentru a trece proiectele de lege și chiar împotriva unei eventuale moțiuni de cenzură țurcano-orbaniste cu proptea pezidențială. Este evident că UDMR joacă la „șantaj”, adică alba-neagra, adicp va condiționa sprijinul acordat puterii Dragnea-Tăriceanu de adoptarea acestei legi.

         UDMR susține că subpunctul 1. al punctului III, din Rezoluția Adunării Naționale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 prevede: „Deplină libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc”.

         Așa că UDMR solicită adoptarea, țineți-vă bine, „în procedură de urgență” a prevederii legislative care să asigure minorităților naționale: 

- Reprezentare proporțională în instituțiile administrative la nivel local, județean, național și european;

- Reprezentare proporțională a minorităților naționale în instanțe și tribunale;

- La nivelul ministerelor, precum și la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale acestora, să se asigure angajarea/numirea de personal, inclusiv de conducere, proporțional cu numărul persoanelor care aparțin minorităților naționale istorice, atât la nivel național, cât și la nivel local (nota noastră – curată „meritocrație”!);

- Modul de administrare autonomă a vieții culturale, învățământului și culturii minorităților naționale istorice se reglementează prin Legea privind statutul minorităților naționale din România;

- Posibilitatea înființării, prin lege, a unor regiuni de dezvoltare separate, iar aceste noi regiuni pot obține, prin lege, un statut de autonomie specială pentru județele care aparțin unor regiuni istorice sau în care o minoritate națională istorică are o proporție semnificativă și care, împreună, corespund cerințelor NUTS 2 prevăzute în Regulamentul (CE) 1059/2003.

         V-ați lămurit? Că „UDMR consideră că, în Anul Centenar, a sosit momentul ca principiile care vizează conviețuirea interetnică să fie transpuse în lege, astfel cum au fost formulate în Rezoluția adoptată la Adunarea Națională de la Alba Iulia. Democrația se bazează pe statul de drept, iar democrația românească poate fi împlinită numai dacă prevederile Rezoluției de la Alba Iulia se implementează în legislația română”, subliniază UDMR.

         Dar un ardelean pe cinste, ditamai Președintele Academiei Române, prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, a arătat că afirmațiile conform cărora rezoluția de la Alba Iulia ar permite autonomii pe criterii etnice nu au niciun fundament și că deja dezideratele acelui document au fost puse în aplicare.

         „Nicăieri în textul Rezoluției nu se face vreo referire la autonomia vreunei părți din Transilvania după criterii etnice. De altminteri, „autonomiile istorice" din Transilvania, inclusiv „Pământul secuiesc", fuseseră desființate de către statul dualist austro-ungar (mai exact, de către parlamentul și guvernul de la Budapesta) în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

         Cea mai numeroasă minoritate din România, cea maghiară (care reprezintă peste 6% din populația țării), se poate „instrui" în limba proprie pe teritoriul României, de la treapta de grădiniță până la universitate, la nivelele licență, masterat și doctorat”, susținea el în acest an.

         Așa că UDMR, probabil cu textul proiectului dat ca „draft”, că manuscrise nu mai pot fi acceptate, de undeva, cred eu, din afara României, cu îndrăzneala de a zice Budapesta, Moscova, Berlin, joacă alba-neagra cu noi. Da, suntem „sub vrenuri” și n-o să ne tihnească șoriciul adus tot din import!

 

Să fiți iubiți!

 

(continuare)

 

N.C.

„Amintirile noastre sunt singurul paradis din care nu putem fi izgoniți." Jean Paul Richter

 

http://webdidacticanova.blogspot.ro/

http://lenusa.ning.com/profiles/blog/list?user=2xbgg4a2kinp8

http://geo.unibuc.ro/cv_nitu_c.html

nitu.constantin@yahoo.com

constantin.nitu@g.unibuc.ro

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • Vă mulțumesc. Respect!

  • V-am mai citit și alte articole. Cu drag, în măsura timpului și a articolelor luate aleatoriu, cum să nu! Cu respect!

  •  Un articol interesant...

    Cu drag!

  • Da... 1) Istoria o scriu mereu învingătorii! 2) Eroii mor în luptă și cei inapți pentru serviciul militar scriu istoria! Ungurii din Ungaria sunt oameni normali. Șefii UDMR ne țin mereu în priză.... Am prieteni și rude foarte apropiate unguri.... Citiți și articolele deja postate.... 

  • Socialismul este utopic, conceput din timpurile lui Seneca. Doar Suedia, Finlanda și Norvegia au reușit cumva să îl pună în aplicare. „Bucurați-vă că sunteți liberi”! îmi spunea cândva un prieten suedez, fascinat de jungla democratismului din România. Din cele 6 teatre internaționale în care am lucrat, în TN. Pecs mi-a plăcut cel mai mult. Remarcabilă istoria culturală a acestui popor, incontestabilă aș putea zice. Despre crime abominabile.... depinde din ce parte privești lucrurile. Un fost coleg de-al meu, pianist al TN. Novi Sad, Voevodina, de etnie sârbă, spunea că a studiat atât istoria maghiarilor cât și pe cea a românilor, și atunci când citea, era nedumerit, documentația ambelor părți ara atât de bine făcută, încât îl făcea să dea ambelor părți dreptate, atât ungurilor când citea istoria făcută de ei, cât și românilor când ajungea la documentația respectivă. Îi susținea atât pe unii, cât și pe alții, și îi și înjura și pe unii și pe alții, și atenție, cercetătorul era absolut neutru. Nu am întâlnit nostalgii prea mari cât timp am lucrat în Ungaria. Nu vor să audă despre vreo nouă reunificare. Nu au deschis subiectul despre Transilvania în tot timpul invitației mele la gulașuri, au zis doar de Funar că e puțin cam „bolond”. Sunt exact ca și noi: moldovenii sunt mai mult de partea rușilor, împărțiți în trei tabere: rusofili, alături de români, cuprinși de dezideratul păstrării imaculate a independenței; iar dacă se va face vreodată vreun referendum cu privire la alipirea Moldovei de România eu, cel puțin, aș spune nu, probabil ca și mulțimea copleșitoare a celorlalți romîni. M-a bucurat popasul, și o lecție asupra istoriei, dar trăind 12 ani în Diapora, în speță în statele fostei Yugoslavii, mă rețin la comentariile despre crimele abominabile, unde toate aceste state despărțite, care nu vor să audă în vecii vecilor despre vreo reunificare, mai puțin sârbii, își susțin cu tărie propria dreptate. Istoria este adevărată numai din punctul de vedere al celui care o scrie. Cât despre unguri, austro-ungari, cred că nu ne strică valenta moștenire a ctitoriilor lor arhitecturale, deși apreciez mult și arhitectura eco, a noastră, cu case de chirpici... În ceea ce privește autohtonismul nostru, am avut și noi imaculații români ai noștri, dinastia Carolilor, sub auspiciul cărora, spun cronicarii, s-a trăit în România cel mai bine! Obârștia comentatorului este moldovenească, Iașio-Vasluiană, deci... neutră! Cu respecte incomensurabile! Smile.gif

Acest răspuns a fost șters.
Ioan Muntean – budoarul zorilor (cybersonet XLVII) prin Cronopedia
Sursă: Ioan Muntean – budoarul zorilor (cybersonet XLVII) – Cronopediada grup – Cronopedia Maraton…
Acum 5 ore
postarea de blog a lui Ioan Muntean a fost prezentată în Cronopediada grup
Maraton Panorama Literară 2024, noiembrie
25. (poezie, cybersonet)

budoarul zorilor (cybersonet…
Acum 6 ore
Ioan Muntean a apreciat postarea de blog a lui Ioan Muntean Ioan Muntean - budoarul zorilor (cybersonet XLVII) în Cronopediada grup
Acum 6 ore
Ioan Muntean a postat o postare pe blog în Cronopediada grup
Maraton Panorama Literară 2024, noiembrie
25. (poezie, cybersonet)

budoarul zorilor (cybersonet…
Acum 7 ore
Pop Dorina a apreciat discuția lui Victor Bivolu EPIGREBUS (18) - careu definiții rezolvat în Hobby-Club Cronopedia
Acum 9 ore
Pop Dorina a apreciat discuția lui Victor Bivolu FARMECUL CARTOFILIEI - MEMORIA CĂRȚII POȘTALE – ȘCOALA NORMALĂ DE BĂIEȚI ȘI BANCA POPORULUI DIN MUNICIPIUL TECUCI, JUDEȚUL GALAȚI în Hobby-Club Cronopedia
Acum 10 ore
Pop Dorina a apreciat discuția lui Victor Bivolu CULTURĂ PRIN INSIGNOGRAFIE – FEDERAȚIA CORURILOR GERMANE DIN ROMÂNIA în Hobby-Club Cronopedia
Acum 10 ore
Ioan Muntean – budoarul răsăritului (cybersonet XLVI) prin Cronopedia
Sursă: Ioan Muntean – budoarul răsăritului (cybersonet XLVI) – Cronopediada grup – Cronopedia…
ieri
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
SURSA =…
ieri
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
Această carte poștală prezintă două monumente arhitectonice de referință din municipiul Tecuci,…
ieri
Victor Bivolu a postat o discuție în Hobby-Club Cronopedia
Piesa de mai sus este o insigna realizată în anul 1892 cu ocazia înființării Federației Corurilor…
ieri
Pop Dorina a apreciat discuția lui Victor Bivolu BLACKJACK - careu definiții rezolvat în Hobby-Club Cronopedia
ieri
Mai Mult…
-->